2,290 matches
-
și spațiului și în care realul și fantasticul se interpătrund. Convingerea nu este absolută, povestirea putând îmbrăca un caracter ludic în care copilul pare deopotrivă și actor și spectator conservând până la un punct, o punte de contact cu ceilalți. Frecvența halucinațiilor este diferit apreciată: autorii americani le consideră relativ frecvente în vreme ce în Europa sunt considerate mai degrabă rare.Nu sunt rare nici manifestările de alură pseudocaracterială chiar pseudo-psihopatică în care înafara pasajului la act mai mult sau mai puțin violent sunt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
particulară. - apariția episoadelor de agitație psihomotorie, de excitație, depresie, de întunecare a câmpului conștiinței, însoțite de amenințări de suicid și/sau omucidere, cât și oscilația dintre aceste două posibilități; de o manieră generală vorbind, existența unei situații de criza. - prezența halucinațiilor imperative, a intuițiilor și actelor sugerate omucidare, a provocărilor halucinatorii, a sentimentelor anxioase de insecuritate sau de persecuție care creazaă o impresie de pericol, a ideilor delirante de autoacuzare, de otrăvire, de prejudiciu, de gelozie, hipocondriace, de misticism, de legitimă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
decât cei care au fost admiși în spital cu consimțământul lor. Vârsta mai înaintată și boala mai îndelungată a pacienților violenți periculoși pare astăzi mai bine documentată. Există de asemeni dovezi că riscul producerii actelor violente sub impulsul delirului sau halucinațiilor crește odată cu durata bolii, dar este maxim în primul an de boală (Humphreys et al, 1992). Violența personală deliberată, a fost manifestarea cea mai comună și natura relației cu victima a fost similară cu aceea găsită la schizofrenii ucigași (Hafner
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
directă între comportamentul amenințător și simptome. într-un studiu privind pacienții psihotici infractori, reținuți, Taylor, 1985 a găsit că 20% erau în mod cert și 26% probabil, direct motivați de trăirile lor psihotice. în ciuda unor asemenea dovezi asupra faptului că halucinațiile ar putea fi precipitante pentru violența imprevizibilă în circa 15% din cazuri în stadiile precoce ale schizofreniei (Depp, 1983; Werner et al, 1985; Goodwin et al, 1971; Taylor, 1985; Hellerstein et al, 1987; Rogers et al, 1988), alte studii mai
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cazuri în stadiile precoce ale schizofreniei (Depp, 1983; Werner et al, 1985; Goodwin et al, 1971; Taylor, 1985; Hellerstein et al, 1987; Rogers et al, 1988), alte studii mai recente (Humphreys et al, 1992) subliniază relativ lipsa de importanță a halucinațiilor imperative în declanșarea comportamentului agresiv foarte periculos. Delirul de otrăvire, însă, s-a dovedit a fi implicat în determinismul multor acțiuni violente comise de schizofreni (Mawson, 1985) și s-a dovedit că ar putea fi legat de asocierea lui cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
imperative în declanșarea comportamentului agresiv foarte periculos. Delirul de otrăvire, însă, s-a dovedit a fi implicat în determinismul multor acțiuni violente comise de schizofreni (Mawson, 1985) și s-a dovedit că ar putea fi legat de asocierea lui cu halucinații somatice, deliruri sexuale și gelozie morbidă (Varsanis et al, 1972). Rațiunea pentru care comportamentul violent sau amenințător la debutul schizofreniei, nu conduce automat la internarea forțată în spital nu este foarte clar. Una din explicații ar consta în aceea că
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
un lot de 26 de cazuri găsește circa 50% acte extrem de violente asociate debutului schizofreniei. O altă corelație ce s-a dovedit interesant de urmărit a fost aceea dintre comportamentul agresiv, amenințător sau periculos și conținutul ideației delirante sau halucinațiilor. Conținutul de persecuție, urmărire și otrăvire sunt cele care, aparent, au declanșat cel mai frecvent un comportament agresiv sau amenințător în 84 (87.50%) din cazuri, în special în condițiile în care astfel de experiențe psihotice au avut o evoluție
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acut și subacut asociate sexului feminin și unui bun suport din partea familiei au șanse de a evolua cu o bună acceptare a medicației neuroleptice pe termen lung. Rămâne deschisă întrebarea în care măsură non-complianța poate fi imputată unor simptome psihoproductive: halucinații și deliruri paranoide. Singura explicație pe care o putem avansa este aceea că astfel de simptome antrenează reacții de rejet a medicației în măsura în care se asociază cu disturbanțe de comunicare cu anturajul sau eventual cu medicul curant. Se pare că discutarea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
priza medicamentoasă și se prelungește în general 24 ore. Totuși, acțiunea Doleptan-ului este mai scurtă (câteva ore), ceea ce este un avantaj în condițiile de agitație legate de o etiologie organică. 2. Efectul antipsihotic: antipsihoticele diminuează delirurile; acțiunea predomină asupra halucinațiilor, este mai mică asupra interpretărilor (dar au un efect antisistemic util în delirurile paranoide) și este nulă asupra mecanismelor imaginative (parafrenie). 3. Efectul dezinhibitor este mai discutabil. Apare progresiv după mai multe luni de tratament într-un moment în care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
după orice terapie antipsihotică. Epilepsia nu este o contraindicație pentru uzul antipsihoticelor, dar necesită precauție. Conduita practică a curei neuroleptice. 1. Eficiența tratamentului poate fi apreciată în funcție de atingerea următorilor parametri: 1.1. Scăderea în intensitate pînă la dispariție a halucinațiilor. Așa cum arătam anterior, neurolepticele diminuă într-o oarecare măsură delirurile, acțiunea lor predomină asupra halucinațiilor, este mai mică asupra interpretărilor. Schematic, cinci faze pot fi deosebite în evoluția unui delir tratat prin neuroleptice: I. Activitate și reactivitate delirantă continuă; II
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Conduita practică a curei neuroleptice. 1. Eficiența tratamentului poate fi apreciată în funcție de atingerea următorilor parametri: 1.1. Scăderea în intensitate pînă la dispariție a halucinațiilor. Așa cum arătam anterior, neurolepticele diminuă într-o oarecare măsură delirurile, acțiunea lor predomină asupra halucinațiilor, este mai mică asupra interpretărilor. Schematic, cinci faze pot fi deosebite în evoluția unui delir tratat prin neuroleptice: I. Activitate și reactivitate delirantă continuă; II. Delir intermitent și discontinuu; III. Așezarea la distanță a unui fenomen delirant cu perplexitate, vis-a-vis
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sub tratament. - Simptomele negative nu sunt apanajul schizofreniei cronice, ele pot fi prezente încă din faza acută sau chiar din prodrom (factor negativ de prognostic). - Simptomele negative trebuie diferențiate de depresie, de parkinsonismul indus medicamentos, de retragerea datorată delirurilor și halucinațiilor și de efectele institutionalizării cronice. Propunere de algoritm terapeutic Terapii eroice (Taylor, 1999) ar cuprinde: - asociere AP de generatia a doua cu SSRI sau nefazodona; - asociere clozapina ^ sulpirid; - doze ridicate de olanzapina - 60 mg/zi. Algoritmul terapeutic al „tranchilizării rapide
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
decepționată la un moment dat, se poate exprima câteodată, prin nenumărate detalii după un interval de luni sau chiar ani de zile, până într-acolo încât ne putem întreba, cum a fost posibilăo asemenea eroare de apreciere din partea clinicianului. 2. Halucinațiile. Cu pacientul psihotic pradă halucinațiilor, terapeutul trebuie să vegheze nu numai la prezentarea realității situației ci și să fie atent ca toate halucinațiile să fie verbalizate. O parte din aceste halucinații pot să fie critice, altfel spus, se poate explica
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se poate exprima câteodată, prin nenumărate detalii după un interval de luni sau chiar ani de zile, până într-acolo încât ne putem întreba, cum a fost posibilăo asemenea eroare de apreciere din partea clinicianului. 2. Halucinațiile. Cu pacientul psihotic pradă halucinațiilor, terapeutul trebuie să vegheze nu numai la prezentarea realității situației ci și să fie atent ca toate halucinațiile să fie verbalizate. O parte din aceste halucinații pot să fie critice, altfel spus, se poate explica cuiva delirant, că se înșeală
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
într-acolo încât ne putem întreba, cum a fost posibilăo asemenea eroare de apreciere din partea clinicianului. 2. Halucinațiile. Cu pacientul psihotic pradă halucinațiilor, terapeutul trebuie să vegheze nu numai la prezentarea realității situației ci și să fie atent ca toate halucinațiile să fie verbalizate. O parte din aceste halucinații pot să fie critice, altfel spus, se poate explica cuiva delirant, că se înșeală, "că delirează": există întotdeauna franje de îndoială și o parte a persoanei care poate recepționa acest mesaj. Dar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fost posibilăo asemenea eroare de apreciere din partea clinicianului. 2. Halucinațiile. Cu pacientul psihotic pradă halucinațiilor, terapeutul trebuie să vegheze nu numai la prezentarea realității situației ci și să fie atent ca toate halucinațiile să fie verbalizate. O parte din aceste halucinații pot să fie critice, altfel spus, se poate explica cuiva delirant, că se înșeală, "că delirează": există întotdeauna franje de îndoială și o parte a persoanei care poate recepționa acest mesaj. Dar va trebui evitată argumentarea logică pentru a contrazice
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
contrazice un delir. Este util de precizat, în care circumstanțe anume survin ideile delirante (de exemplu, în cursul momentelor de solitudine, de anxietate intensă), în ce măsură ele repetă cuvintele deja auzite sau în ce măsură ele se pot înscrie în cadrul formulării unei dorințe. Halucinațiile se dovedesc foarte sensibile la starea de destructurare a persoanei și constituie o veritabilă evaluare a acestui parametru. Holdingul este, de asemeni, foarte important în momentele în care ele reapar. 3. Riscul de pasaj la acte suicidare. Este, de regulă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
al pacientului, (3) reacțiile la tratament și (4) efectele secundare. Spitalizarea este, de obicei, indicată pentru pacienții care sunt considerați un factor de amenințare pentru ei și/sau pentru ceilalți, sau care sunt atât de dezorganizați (conduita este influențată de halucinații), încât nu pot să se deservească și au nevoie de supraveghere continuă. Trebuie făcute eforturi pentru a spitaliza, chiar și astfel de pacienți, voluntar. Dacă pacientul refuză, poate fi spitalizat involuntar în cazul în care condiția lor satisface criteriile jurisdicție
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pe termen scurt, superioare tratamentului placebo. - Tulburările fundamentale pe care neurolepticele au o acțiune spectaculară sunt tulburările de formă ale gândirii, tocirea afectivă, lentoarea și retragerea afectivă, comportamentul autist și manierismul. Tulburările care sunt considerate mai dificil de influențat sunt halucinațiile, ideile paranoide, refuzul de cooperare și sindroamele de influență. Anxietatea și agitația nu sunt considerate ca simptome schizofrenice. - Una din problemele care se ridică este următoarea: cât timp trebuiește menținut tratamentul? Datele experimentale arată că procentajul recăderii s-a dovedit
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Practica clinică se bazează pe ipoteza că nu toate NL sunt echivalente: unele sunt considerate sedative, active în special asupra anxietății și excitației, altele sunt incisive, dezinhibitorii, antideficitare, altele în fine, sun creditata ca polivalente, mixte active asupra delirurilor și halucinațiilor. Acțiunea clinică a moleculelor este adesea dependentă de doză; efectele indezirabile pe care le provoacă sunt deasemeni diferite. Ca o consecință rezultă că noțiunea de echivalență este diferită, iar cea de echivalență (afirmată de literatura anglo-saxonă) discutabilă. - Neurolepticele recente zise
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
existenței. Din ce în ce mai des sunt năpădit de îndoieli cu privire la adevărul mărturiei simțurilor mele. acuma știu că pământul pe care-mi sprijin picioarele ar avea nevoie, ca să nu se clatine, să fie călcat și de alții. Împotriva iluziei optice, a mirajului, a halucinației, a visului pe trezie, a fantasmelor, a delirului, a tulburării auzului... scutul cel mai sigur este fratele, vecinul, prietenul sau dușmanul nostru, dar cineva, Doamne Dumnezeule, cineva!". Acestui personaj livresc Michel Tournier i-a adăugat elemente surprinzătoare prin alăturarea lor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Dumnezeule, cineva!". Acestui personaj livresc Michel Tournier i-a adăugat elemente surprinzătoare prin alăturarea lor, și anume proustianismul metodei de introspecție folosit până la dimensiunea unui stil în log-book și donquijotismul momentelor sale de pierdere a lucidității. Spontana apariție a unor halucinații îl face să devină circumspect, de unde și brusca sa hotărâre să se organizeze, să-și administreze "noua proprietate" insulară, dobândită involuntar. Acesta e de fapt momentul în care intențiile de parodist ale lui Michel Tournier capătă și consistența unor episoade
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să se combine apoi în alcătuiri noi". Apoi, cum "contactul îl au toți și tocmai cei ce-l trăiesc mai intens îl sublimează mai puțin", înseamnă că arta "începe dincolo de dânsul, de la sublimarea lui", fiind în mod fatal "claustrație și halucinație; combustiune interioară și vis de treaz, deformare și viziune personală în planuri noi". De aceea, psihologia lui Bizu e de la bun început modelată în așa fel încât să anticipeze o estetică sui generis, reflexiv-estetizantă, individualistă, programatic non-realistă și anti-sămănătoristă. Atunci când
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
La originea mentalității populare cu privire la bolile psihice stă convingerea în existența unui suflet, individualizat, de sine stătător. Această convingere a plasat boala psihică într-un sector pur spiritual. Ne explicăm, astfel, înclinarea de a atribui unor forțe spirituale, metafizice, cauzele halucinațiilor, ale agitațiilor, ale delirului de tot felul, ale convulsiilor epileptice sau isterice. Aceste convingeri au fost generale, nefiind deloc particulare românilor. Coborâtorii unor populații daco-gete le aveau, probabil, încă mai concret obiectivate. Evoluția istorică nu a modificat ideea în sine
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
date, astăzi, prețioase: mișcarea bolnavilor (alienaților) din "ospiciul de lângă monastirea Neamțu" pe perioada respectivă, câteva cazuri clinice de sughiț particular (psihic), câteva cazuri de tulburări psihice consecutive unor tumori cerebrale (neurofiziologice interpretate corect), "colore cronsiată a pielei" (Addison), "delit de halucinație după gangrena prepuciului", tumoare cerebrală de origine sifilitică, tulburări psihice în fractura de craniu vindecată, cu corelații topografice etc. Cele mai multe dintre comunicări sunt semnate de doctorul Ulle. Este interesant al acești medici orientarea lor psihiatrică, evidentă chiar în cazurile somatice
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]