5,715 matches
-
declarat că Băsescu vrea să nominalizeze comisarul european din partea României, deși Guvernul nu i-a dat mandat în acest sens. Administrația Prezidențială transmite că șeful statului urmează să susțină declarații de presă, miercuri, în jurul orei 13.45, la Aeroportul Internațional "Henri Coandă". Președintele Băsescu urmează să participe, de la ora 17.00 (ora României), la Bruxelles, la Summitul Partidului Popular European. De la ora 19.00 (ora României), șeful statului va participa la reuniunea Consiliului European cu președintele Parlamentului European, Martin Schulz. Parlamentul
Băsescu pleacă la Bruxelles. Un nou război cu Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28372_a_29697]
-
și două volume de confesiuni și eseuri - „Imposibila întoarcere“ (1971) și „Viața ca o pradă“ (1977). Membru corespondent al Academiei Române din 1974, a devenit membru titular post-mortem în 1990. JOI, 19 MAI CONTELE DE SAINT-SIMON În 1825 a decedat Claude Henri de Rouvroy, conte de Saint-Simon. Născut în 1760, a fost ofițer, pentru ca apoi să devină filosof. Format la școala materialismului francez, este considerat unul din precursorii socialismului științific. Pentru el, capitalismul industrial reprezenta o treaptă necesară a progresului social; a
Agenda2005-20-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283701_a_285030]
-
apel. ngo. ro. E. C. Demonstrație aviatică l Manifestare organizată de A*SALT-Timișoara În urmă cu 92 de ani avea loc primul zbor peste Carpați cu avionul Vlaicu 2, construit și pilotat de Aurel Vlaicu, cel considerat, alături de Traian Vuia și Henri Coandă, unul dintre pionierii aviației din țara noastră. Cu această ocazie, și aniversând totodată Ziua Aviației Române, Clubul Sportiv de Aeronautică Liberă A*SALT - Timișoara în colaborare cu C.J. Timiș va organiza, în data de 18 iunie 2005, o demonstrație
Agenda2005-22-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283747_a_285076]
-
oamenilor de știință foarte cunoscuți se înscrie și înclinația pentru parapsihologie; amintim alături de cei anterior menționați pe William Crookes ,descoperitorul taliului, pe Charles Richet ,laureat al premiului Nobel pentru fiziologie, pe Mărie Curie, descoperitoarea radioactivității, pe filosoful creator al intuiționismului,Henri Bergson . Țesutul cutanat reprezintă hotarul eului ,ne întrebăm deseori, sau mintea se află doar în creier, gândul poate circula liber că o undă, ca o lumină ,mai rapid decât însăși viteza luminii? Suntem toți uniți într-un fel care depășește
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
a lucrării în cauză. Reușim să descifrăm din paginile lucrării pe care o analizăm, spiritul școlii de sociologie a lui Dimitrie Gusti din anii 1930, școală cunoscută prin lucrările Sociologia Militans și Teoria Monografiei Sociologice a elevului lui Dimitrie Gusti, Henri H. Stahl. De fapt, autorii relevă pregnant modul în care evenimentele istorice petrecute la nivel macroistoric național se răsfrâng la nivelul unei comunități locale. Altfel spus, distinșii autori pun în practică ideea regretatului academician Constantin C. Giurescu, care afirmă că
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
era o celulă vie în corpul mamă. Evoluția autoarei se reia astfel: după ce își schimbă domiciliul, la vârsta de douăzeci și trei de ani și jumătate, se înscrie la cursurile liceale, care au forma seral, la Colegiul Tehnic de Aeronautică "Henri Coandă" București, unde frecventează timp de 3 ani, apoi se transferă la Liceul Tehnologic, ”Cezar Nicolau”, în localitatea ilfoveană Brănești, acolo a absolvit studiile liceale ( promoția 2005). Au urmat anii studenției. forma de învățământ la distanță, apoi licența în management
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
Isabella Sullivan, Univ. of Michigan, Ann Arbor. În ziua de 17 Mai 2013 Institutul Cultural Român din New York (Director Dr. Doina Uricariu) a organizat expoziția de costume naționale românești intitulată “La Blouse Roumaine: De la Costumul popular românesc la arta lui Henri Matisse”. Costumele expuse au provenit din colecția particulară a Ing. Cristian F. Păscu, presedintele societății româno-americane “Dorul” (înființată în 1903). Au vorbit cu această ocazie Dr. Doina Uricariu, Prof. univ. Dr. Theodor Damian, Dr. Eduard Andrei, artist plastic și critic
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
atâta minuție. Virtuoz al alb-negrului și al contrastelor între clar și obscur, Emanuel Tânjala a avut dintotdeuna știință de a fotografia cu o remarcabilă economie de mijloace care l-a așezat, în anii de început, în descendentă onoranta a lui Henri Cartier-Bresson. „Aveam 17 ani când am pus mâna pentru prima dată pe un aparat de fotografiat. Îl cumpărase tatăl meu de la un client care venea la el la prăvălie.” Așa începe povestea lui Emanuel Tânjala, unul dintre cei mai talentați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93036_a_94328]
-
2015, expoziția intitulată „Mari inovatori români”, organizată de Institutul Cultural Român, a readus în conștiința publicului imaginea unora ditre cei mai importanți inovatori români proiectată în patrimoniul universalității: Petrache Poenaru, Anghel Saligny, Victor Babeș, Grigore Antipa, Emil Racoviță, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Traian Vuia, George Emil Palade, Ioan Cantacuzino, Ana Aslan, Gheorghe Țițeica, Nicolae Constantin Paulescu, Spiru Haret și Gheorghe Marinescu. „Expoziții itinerante de fotografie și artefacte, un volum ilustrat, prezentări multimedia sunt integrate în acest demers, menit să omagieze, în
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
generațiilor, „consumat” la modul spectacular. El are, indiscutabil, un rol uriaș, ca factor de progres și apropiere socială. Cursa rezultatelor, goana după recorduri înfrângând „limitele” naturale, înseamnă, de fapt, să recunoaștem, o derivă a olimpismului. Vechea deviză (Citius-Altius-Fortius), lansată de Henri Didon primea prompt replica lui Jean Dauven (Quousque tandem? — Până când?), blamând tocmai sportul „de seră”, livrând campioni și uitând de exercițiul fizic la scară de masă în favoarea consumismului. Cum în decor postmodern ne mișcăm într-o societate saturată mediatic, teletropismul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
existență, creștinii își marcau prezența cu un mesaj desenat, simbolizat de doi pești, după cum au existat și simboluri specifice pe zidurile sau porțile caselor celor proscriși, în întreg evul mediu cu prelungiri în modernitate. În ziua de azi, întrebarea filosofului Henri Lefebvre despre „un drept la oraș” bântuiește spațiul urban. Colonizarea spațiului trăit este efectiv în centru viitorul orașului. Însă, intr-un context in care instituțiile publice sunt din ce în ce mai puțin democratice, in Europa in mod specific sub acțiunea Uniunii europene, revoltele
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
numele lui Eminescu, pe care o recomandăm călduros domnului profesor Lucian Boia, este ” La Grande Encyclopédie : inventaire raisonné des sciences, des lettres, et des arts, par une société de savants et de gens de lettres”. Proiect enciclopedic vast, inițiat de Henri Lamirault, având în total 31 de volume, aceasta importantă opera este editata în Franța între 1886 -1902. În volumul al 15-lea al acestei enciclopedii (”Duel - Eoetvoes”), ce a văzut lumina tiparului în anul 1892, este inserat un amplu articol
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
lăsă să adorm. Toate aceste interpretări legate de trupul meu și de tot ce ține de el, au persistat În sistemul meu de cunoaștere. Eram studentă la facultatea de filologie și la colocviul de materialism filosofic, Îl aveam profesor pe Henri Wald, fiind Întrebată cum Îmi explic eu teoria materialistă a cognoscibilității lumii, am răspuns cu o Înduioșătoare candoare - nu aveam pe atunci nici o bibliografie În acest sens care să mă fi putut satisface - că eu Îmi Închipui universul asemănător unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
aveam pe atunci nici o bibliografie În acest sens care să mă fi putut satisface - că eu Îmi Închipui universul asemănător unui organism uman, soarele fiind creierul care guvernează totul și plantele celelalte organe care i se supun. Spre surprinderea mea Henri Wald a fost entuziasmat, dar mie din acest sistem de raportare la trupul meu pieritor și sensibil mi s-a tras o continuă suferință. Așa m-am pomenit Într-o bună zi că principalele dimensiuni ale personalității mele sînt mila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
se ascund sub numele „complotiștilor“ și a „sectei satanice“. Din vastul material despre Protocol (care, În mare, a preluat, cu modificări și adăugiri neesențiale, aceeași documentație) se disting net cărțile lui Norman Kohn, Delevski ca și Apocalipsa vremurilor noastre de Henri Rolland, care nu este doar sursa majoră În cercetarea acestei teme, ci și o Învățătură moralizatore, un post-scriptum al povestirii: această carte semnifică Încă o victimă a Conspirației, fiind arsă de autoritățile de ocupație germană de la Paris! Un cititor abil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
chestiune și pentru altele înrudite vezi: V. Costachel, Aculin Cazacu, P.P. Panaitescu, Viașa feudală în ara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Editura Științifică București, 1957; I.C. Filitti, Opere alese, Editura Eminescu, București, 1985 (Proprietatea solului în Principatele române până la 1864); Henri H. Stahl, Satele devălmașe, vol. III, Editura Cartea Românească, 1998; Constantin Giurescu, Studii de istorie socială. Vechimea româniei. Despre rumâni,. Despre boieri, Editura „Universul”, București, 1943. 3 Radu Rosetti, op.cit., p.304 4 Vezi zapisele de vânzare-cumpărare a răzeșilor din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cazacu, Viașa feudală în țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Editura Științifică, București, 1957, p.30. 12 Radu Rosetti, op.cit., p.387. 13 Constantin Giurescu, Studii de istorie socială, Editura „Universul” București, 1943. 14 Apud Radu Rosetti, op. cit., p.330. 15 Henri H. Stahl, Satele devălmașe, Vol. III, Editura „Cartea românească”, 1998, p.336. 16 Radu Rosetti, op.cit., p.337. 17 Alexandru I. Gonța, op. cit., p.69 - Studiul „Cercetări cu privire la robia iganilor din Moldova în veacurile XIV-XVI”, p.89-114 arată că în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
p.133-146. 20 Radu Rosetti, op.cit., p.395. 21 I.C. Filitti, Opere alese, Editura „Eminescu”, București, 1985, p.202; vezi și : Al. Andronic, Preocupări ale ocârmuirii Moldovei în domeniul agriculturii în perioada regulamentară, în „Carpica”, VI/1973, p. 116. 22 Henri H. Stahl, Satele devălmașe, Vol. III, Editura „Cartea românească”, 1998, p.365. șăranii „chiriași” primeau în folosință 1 pogon de islaz pentru fiecare vită și 3 pogoane fânaț și 3 pogoane pământ agricol. 23 Ibidem, p.367 și 370. 24
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
biblice sau exotice. Reuven Rubin, de pildă, inspirat de legenda scării lui Iacov și a luptei cu îngerul (tematica pe care o găsim la numeroși pictori), îl înfățișează pe eroul biblic odihnindu-se cu capul pe o piatră înaintea confruntării. Henri Matisse, cu stilul său distinct, prefera o odaliscă în cunoscuta poziție languroasă sau un nud care se relaxează după cine știe ce „muncă” presupusă. Detaliile implementate cu discreție sugerează o altă lume, nu cea a muncitorilor. Dar momentele de odihnă au inspirat
ODIHNA, UN SUBIECT NEOCOLIT ÎN ARTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364410_a_365739]
-
Acasa > Impact > Biografii > H.WALD Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Zicerile lui Henri Wald, homo loquens- 90 de ani În pleiada filosofilor români, care s-au impus în secolele XIX-XX se înscrie și numele lui Henri Wald. Născut la 31 octombrie 1920, la București, pe strada Olteni, în apropiere de Teatrul Barașeum, el
H.WALD de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364547_a_365876]
-
Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Zicerile lui Henri Wald, homo loquens- 90 de ani În pleiada filosofilor români, care s-au impus în secolele XIX-XX se înscrie și numele lui Henri Wald. Născut la 31 octombrie 1920, la București, pe strada Olteni, în apropiere de Teatrul Barașeum, el s-a stins din viață la 14 iulie 2002, după o viață de trudă, succese și blamări peceriste de tot felul. „Un ireductibil
H.WALD de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364547_a_365876]
-
mersul înainte... El nu se opune seriozității, sobrietății, nici chiar tristeții. Râsul se opune plânsului ... Ce este remediabil nu provoacă nici râs, nici plâns”. Am putea da pagini și pagini cu citate, din „Confesiuni” (1998)., din multe volume ale lui Henri Wald, el este și va fi mult timp inepuizabil, iar această afirmație se bazează pe o simplă observație a oricărui cititor- filosoful știa să privească în viitor. Un dar, un har. Boris Marian Referință Bibliografică: H.Wald / Boris Mehr : Confluențe
H.WALD de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364547_a_365876]
-
Védrines, Bernard Mazo, Marise Rossi, Edmond Jabès, Alain Grandbois, Gérard Bayo, Charles Beausoleil, François Charron, Alexandre Voisard, François Dumont, Albert Roseau, Pierre Reverdy, Georges Henein, Dominique Grandmond, Alain Suied, Richard Rognet, Thierry Dimanche, José Gabriel Valdivia, Andrea Moorhead, Waldermar Deona, Henri Meschonnic, François Ewald, André Hughetto, Anne Hébert, Antoine Tudal, Arnault, Gérard Blua, Eugène Guillevic, Léo Lubéit, Thierry Herbin, Patricia Holz, Serge Bec, Yves Vicciani, Paulina Popa, Lucian Blaga, George Bacovia, Nichita Stănescu, Felician Pop, Aurel Pop, Ion Bala, Gaal Aron
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Viitorul unui om, ca și al unei lumi, se construiește, nu se visează.” Henri Nouwen 3. Ana, fiica munților Vasile, prin capul căruia bâltâcâia[1] rachiul, apăru iarăși printre prietenii lui de golit pahare, în birtul lui Nea Tase, un grecotei burtos, cu două rânduri de gușă, rătăcit de pe nu știa nimeni de unde și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
tristă a fetiței slujnice și umilite, având sentimente de compasiune, dar și bucuria schimbării soartei sale. Celălalt copil, Gavroche, cutreieră Parisul, murind pe baricade în timpul revoluției franceze. Alți copii sunt schilodiți pentru a cerși. În acest caz amintim pe Hector Henri Malot care a scris cartea ,,Singur pe lume'', pe Charles Dickens, romancierul englez, cu ,,David Copperfield'',pe A.P Cehov cu povestirea ,,Vanika''; Maxim Gorki cu trilogia sa autobiografică: ,,Copilăria mea''; ,,La stăpân'' ; ,, Universitățile mele'' , adăugând și pe italianul Edmondo
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]