8,014 matches
-
masivele deplasări de populații, există primejdia unei sterilizări spirituale prin distrugerea sistematică a elitelor și ruperea legăturilor organice cu tradițiile culturale autentic naționale. Neamul românesc, ca și atâtea alte neamuri subjugate de Soviete, riscă să devină, culturalicește, un popor de hibrizi".244 Diagnostic exact, pe care Eminescu însuși l-ar fi pus de-ar fi trăit în anii '50, ca să nu mai vorbim de Constantin Stere. Dar arheul unei națiuni poate fi agresat, mutilat, deformat, "hibridizat", cum se îngrijora Eliade (ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
român în decembrie 1989. Ea amintește de un faimos experiment neuropsihic datorat lui Penfield, experiment pe care l-am mai invocat și-n demontarea mecanismului straniu al Istoriei critice a literaturii române (2008), de Nicolae Manolescu 316. Autorul își argumentează hibridul său cultural prin teoria scrierii istoriei literaturii române "la două mâini", pornind de la o ciudată litografie din 1948 a lui Maurits Cornelis Escher, Mâini care desenează. Neuropatologul american Wilder Graves Penfield (1891 1975), cu multe decenii în urmă, a întrerupt
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
frate, a celui care nu ezită să-și ucidă mama, fiindcă nu o mai recunoaște. Fenomenul a dat roade monstruoase în Basarabia, unde românul nu se mai recunoaște pe sine, nu mai știe cine este, crezându-se "maldavan", adică un hibrid etnic slavo-român a cărui misiune istorică este să-și nimicească rădăcinile prin românofobie. Și astfel ajungem din nou la Basarabia lui Eminescu: "Nenorocirea cea mare ce ni se poate întâmpla nu este că vom pierde și rămășița unei prețioase provincii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de mister și deschisă fabulosului, lirica sa, producătoare de surprize și prospețimi, încântă prin rafinament și vibrație. Sentimentul, bombardat de ironie, rămâne în suspensie. Tot felul de simbolisme, multiple referințe culturale, nominalizări istorice și geografice operează caleidoscopic. Fără teamă de hibrid, fantezistul diafanizează, deformează, despică și remodelează liniile curente; propune pilde și inițiază de unde Parabola Marii Oglinzi, Parabola Clipei, Parabola Urechii și a Numărătorului. Pretutindeni, "rătăcitorul pe căile profunde" care își asociase "filozofia, / anatomia și, vai teologia" își caută exaltat arheul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
încât atunci când s-a anunțat în difuzoare vestea mult așteptată, uralele au acoperit vocea crainicului și a rămas discutabil dacă s-a anunțat reunificarea sau, dimpotrivă, s-a comunicat că nici o forță reacționară n-a reușit să realizeze un stat hibrid împotriva voinței unanime a poporului. Unii chiar pretindeau că au avut impresia că se reînființează Regatul Vandan, dar nu cel de tristă amintire, ci Regatul Vandan Unit. Seara, pe cerul orașului au explodat artificiile. (Păstrate pentru orice eventualitate în depozitul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
încât atunci când s-a anunțat în difuzoare vestea mult așteptată, uralele au acoperit vocea crainicului și a rămas discutabil dacă s-a anunțat reunificarea sau, dimpotrivă, s-a comunicat că nici o forță reacționară n-a reușit să realizeze un stat hibrid împotriva voinței unanime a poporului. Unii chiar pretindeau că au avut impresia că se reînființează Regatul Vandan, dar nu cel de tristă amintire, ci Regatul Vandan Unit. Seara, pe cerul orașului au explodat artificiile. (Păstrate pentru orice eventualitate în depozitul
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
voință politică. Acordul pentru alocarea anuală a 2% din PIB capitolului "Apărare națională" nu este suficient. Cine cunoaște situația din armată știe că suntem la fel de pregătiți, păstrînd proporțiile, ca înaintea Primului Război Mondial. Plus că s-a schimbat tipul de război, zis hibrid, adică total. Este adevărat că suntem în NATO, dar eu cred că prezența americanilor cu arme și trupe (puține de altfel) pe teritoriul nostru este mai mult un element de vulnera bilizare, de expunere, decît de garantare a securității. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
parțial funcționarea după principiile seducției, ale efemerului, ale diferențierii piețelor: marketingului de masă, tipic pentru faza I, îi succedă strategii de segmentare centrate pe vârstă și pe factorii socioculturali. Asistăm, de fapt, la momentele inaugurale ale unui ciclu intermediar și hibrid, care combină logica fordiană și logica-modă. O nouă șansătc "O nouă șansă" În cursul acestei faze, „societatea de consum de masă” se instaurează la modul propriu ca proiect social și ca scop suprem al societății occidentale. Se naște o nouă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dimensiunile estetice și senzitive, psihologice și existențiale. Rezultă că individualismul contemporan prezintă un dublu aspect, senzualist și performativ, narcisic și prometeic, estetic și bulimic. Modelul său nu este nici Dionysos, nici Superman, ci Ianus cel cu două chipuri, un Ianus hibrid, hipermodern, „exploatând” în toate felurile potențialitățile deschise de aceste două mari finalități ale modernității care sunt eficacitatea și fericirea aici pe pământ. Medicalizare, prudență și suferințătc "Medicalizare, prudență și suferință" Este de netăgăduit că modelele reușitei și ale autodepășirii s-
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
arestare și anchetă, este prelucrat și antrenat de eminențele cenușii ale reeducării prin tortură, devenind inițiatorul concret al acestui fenomen, În Închisoarea Pitești) a fi o metodă de șoc, consta În transformarea victimelor În călăi, ajungându-se la experimentul unor hibrizi, prin dezumanizare metodică: „De-a lungul experienței de la Pitești, categoria martorului inocent a fost pur și simplu suprimată”4. Executorul acestui fenomen (conducând un lot de schingiuitori) a fost, cum spuneam, Eugen Țurcanu, un torționar machiavelic, care ajunsese să-și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
satanizare și de laborator antichristic la Pitești), deși se cuvine făcută o specificare: dacă primii creștini deveniseră martiri pentru și prin credința lor, murind eroic, În cadrul fenomenului Pitești martiri sunt doar morții, cei vii, deși inocenți cândva, au un statut hibrid. Coborârea lor În infern și autoterfelirea cu patos isteric, pervertirea psihologică le conferă statutul de mutanți (căci sintagma suflete faustice este inadecvată) și chiar de făpturi „spurcate” (termenul Îi aparține lui Marcel Petrișor). Nu toți mărturisitorii reeducării de la Pitești acceptă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
autoconservare, blocaj mental și emoțional, reacții aproape catatanoide, moarte psihogenă. Scopul era, consideră Nicu Ioniță, obținerea unui anti-om, prin intermediul unui „spectacol faustic de inversiune psihologică”. Dilema indusă de fenomenul Pitești este aceea legată de condiția confuză de victimă-călău, de hibrid, de culpabilitatea problematică, de inocența preschimbată, prin dresaj concret, În culpă. Căci, dacă nu există o vinovăție originară, există una dobândită pe parcurs. Cristian Moraru identifică În acest caz instituirea machiavelică a unui „grad zero al eticului: toți suntem vinovați
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ochii atunci când Îi torturau pe ceilalți; unii erau robotizați complet, dar altora li se citea suferința pe chip atunci când schingiuiau ca niște „câini dresați pentru urmărirea vânatului”34. Constantin Cesianu, preocupat și el de problema „piteștizaților”, consideră că victimele-călăi erau hibrizi tocmai din cauza conținutului lor subuman și schizoid. Deși nu a cunoscut reeducarea (dar a Întâlnit reeducați), el explică bestialitatea fenomenului Pitești prin Încercarea de compromitere a tuturor, prin dezumanizarea oricum și oricând: „Excesele la care se dedau, libertatea pe care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
se dau cărți, ziare, văd filme, li se vorbește politicos etc. Mărturia e din când În când pigmentată de exaltări de tipul: „Vitejia este esența omului comunist”; sunt lăudate, de asemenea, „comunismul umanist” poststalinist și „morala comunistă”, văzută ca un hibrid Între Înțelepciunea greco-romană și cea țărănească autohtonă, drept care mărturisitorul Își face o „autocritică necruțătoare”42! Pe de altă parte, Petre Pandrea recunoaște În „orgia” de spovedanii și autobiografii publice, În special ale unor capi legionari, niște forme de „diaree verbală
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în seama talentului și al intuiției. Construirea semnificației se bazează de obicei pe reguli laxe. În ceea ce privește selecția tiparului discursiv, per ansamblu, se poate vorbi despre predominanța tiparului inductiv, deși se întâlnesc și texte structurate pe tiparul deductiv, pe un tipar hibrid (combinând cele două tipuri de bază), sau texte fără vreun tipar anume, în care semnificația se constituie prin acumulare de elemente lăsând implicită concluzia. Înțelegerea mesajului pare să fie o problemă de adaptare la vorbitor. Progresia tematică nu este de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
începutul mileniului al treilea, legitimitatea, ca discurs asupra corpului și identităților hibride. Rezumatul capitolelortc "Rezumatul capitolelor" Primul capitol configurează o posibilă ontologie virtuală la întâlnirea dintre materialitate și imaterialitate sau dintre fapt și ficțiune, modelul ființei cyborgice manifestându-și caracterul hibrid și indetermanent. O serie de opoziții sunt fluidizate în discursul cyborgic, precum natural/organic vs artificial, subiect vs obiect, acestor prime dihotomii destructurate urmându-le altele în capitolele următoare: simț vs rațiune, identitate vs alteritate. Se urmărește un demers teoretic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
domenii variate, de la filosofie și științe cognitive la medicină, de la instalații artistice la cinematografie. Iată o posibilă definiție a cyborgului în sens structural: „Termenul cyborg se referă la un organism cibernetic, un sistem om-mașină autoreglabil. Acesta este de fapt un hibrid om-mașină în care părțile mașinii devin substituiri care sunt integrate sau care acționează ca și completări ale organismului pentru a spori potențialul de putere a corpului”. (Featherstone și Burrows, 1995, p. 2Ă În al doilea rând, termenul cyborg se adaugă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
surprinzătoare și de o putere de calcul asemuită minții și civilizației umane, conlucrează în paradigme sociale care mimează creativitatea imaginației și diversitatea speciilor vii. Prin urmare, ființele inteligenței artificiale și ale vieții sintetice se învecinează cu subiecții cyborgici, compunând universul hibrid al ontologiei virtuale. Unii teoreticieni speculează până la a afirma că interfața dintre computer și utilizatorul uman devine „ultima” frontieră nu doar în designul mașinii digitale, ci și în designul ființei umane (vezi Tomas, 1995Ă. Alte voci neagă ideea cyborgului ca
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Heidegger însemna „aruncarea” ființei în lume devine astăzi nu atât o dovadă a destinului, ci una a prelucrării tehnologice a trupului. Un corp individual devine parte integrantă a unui imens „hipercorp” (vezi Lévy, 1995, pentru înțelesul acestui termenă mondial și hibrid, desfășurat ca o rețea care unifică tehnologiile cibernetic-medicale cu elementul biologic, visceralitatea și mintea umane cu sistemele neuronale. În noua societate tehnologică a hipercorpului, individuația intră în șirul de permutări colective. Nu mai puțin himerică din punct de vedere ontologic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al doilea rând, doresc să surprindă relația paradoxală dintre interesul crescând pentru corporalitatea viscerală și preocuparea pentru aparenta dematerializare a acestei corporalități în imaginea digitală. Joncțiunea dintre materialitatea trupului, deopotrivă naturală și artificializată și imaterialitatea iconului produce apariția corpului-imagine, un hibrid care fie poate fi distribuit în rețea în mod global și instant, fie poate fi locuit în mod imersiv, senzorial și interactiv, fie poate fi performat. De asemenea, acești artiști încearcă să facă „nevăzutul” vizibil sau, dimpotrivă să critice cultura
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care fundamentează, în maniera sensibilității romantice a percepției imaginației creatoare de lumi, o futurologie a eternității, a omnipotenței și a nemuririi. Acest tip de ideologie tehnoreligioasă, născută din imaginația scriitorilor cyberpunk și extinsă propagandistic în legătură cu cyberspațiul prin intermediul Internetului, constituie un hibrid teoretic ciudat și monstruos, posibil de încadrat sub emblema cybervizionarismului. Având în vedere problematica eliberării sau a transcenderii condiției umane limitate și efemere, realitatea virtuală a cyberspațiului a devenit toposul tehnoideologic prin care se propulsează perspectiva utopică a paradisului religios
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu este însă un proces închis, ci unul permeabil și tolerant, situat permanent la interfața cu mașinalul, la granița cu alte specii și sisteme. Acest tip de postumanism este un amestec de afectivism și raționalism, de fenomenologie și tehnicism, un hibrid (uneori monstruosă între sensibilitatea corporală postmodernistă și raționalitatea științifică modernistă. Postumanismul temperat critică idealismul transumaniștilor care încearcă să se desprindă de granițele corporale și mintale ale ființei umane. Mai degrabă decât să însemne transcenderea corporealității fizice, ontologia postumană hibridizează fizicul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ține legătura cu întreprinderile, de a identifica nevoile acestora, de a gestiona împreună această acțiune complexă. Rezultatele n-au întârziat să apară. În Franța, de exemplu, 58% dintre salariați își continuă studiile. Formarea continuă se prezintă - încă - ca un sistem hibrid: serviciile specializate de educație a adulților din universități nu au un rol pedagogic clar definit, ele funcționează în paralel, uneori cooperează cu servicii similare private, misiunea lor nu este uneori bine articulată. Recrutarea are nevoie să fie ameliorată, recunoașterea sau
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
altfel și în cele palestiniene) erau marcate doar accentele disjunctive, în timp ce în textele babiloniene târzii (cele care prezintă vocalizare „compusă”), semnele tiberiene folosite pentru desemnarea accentelor conjunctive se adaugă semnelor babiloniene folosite inițial pentru desemnarea accentelor disjunctive, producând un sistem hibrid. Textele palestiniene târzii menționează adeseori anumite semne cu rolul de accente conjunctive, însă acestea nu se apropie de sistemul tiberian de accentuare nici în forma semnelor, nici în modul în care sunt folosite. Majoritatea cercetătorilor susțin că sistemul tiberian de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
În cele din urmă, unul dintre membrii echipei a avut o idee inspirată. „La Școala de Silvicultură avem un butoi plin cu semințe de arbori. Dar nu sunt orice fel de semințe. Acum câțiva ani, se făceau experimente cu molizi hibrizi. Am combinat molidul roșu cu cel alb și cu cel albastru și rezultatul a fost numit molidul american. Noul arbore nu avea caracteristicile pe care le căutam noi, așa că nu l-am putut comercializa. Ne-au rămas multe semințe și
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]