8,389 matches
-
înregistrări este sub 135/85 mmHg și valorile la cabinet sunt mai mari de140/90 mmHg). Prevalența acestei forme de HTA este de 15% în populația generală și de peste 30% în rândul pacienților hipertensivi, fiind mai frecventă la femeile cu hipertensiune arterială grad 1 (ușoară), la vârste mai avansate, la nefumători, în hipertensiunea cu debut recent și atunci când există un număr limitat de determinări ale tensiunii arteriale în cabinet (1). Subiecții cu HTA de halat alb prezintă un risc cardiovascular estimat
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mari de140/90 mmHg). Prevalența acestei forme de HTA este de 15% în populația generală și de peste 30% în rândul pacienților hipertensivi, fiind mai frecventă la femeile cu hipertensiune arterială grad 1 (ușoară), la vârste mai avansate, la nefumători, în hipertensiunea cu debut recent și atunci când există un număr limitat de determinări ale tensiunii arteriale în cabinet (1). Subiecții cu HTA de halat alb prezintă un risc cardiovascular estimat mai mic decât cei cu TA crescută atât la 52 cabinet cât
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
tensiunii arteriale în cabinet (1). Subiecții cu HTA de halat alb prezintă un risc cardiovascular estimat mai mic decât cei cu TA crescută atât la 52 cabinet cât și la măsurarea ambulatorie automată, însă riscul este superior subiecților normotensivi. Identificarea hipertensiunii izolate de cabinet necesită obigatoriu screeningul factorilor de risc metabolici și a leziunilor de organ țintă. Acești pacienți necesită terapie nonfarmacologică și urmărire periodică. Tratamentul farmacologic trebuie inițiat când s-au identificat afectarea organelor țintă sau un profil de risc
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
screeningul factorilor de risc metabolici și a leziunilor de organ țintă. Acești pacienți necesită terapie nonfarmacologică și urmărire periodică. Tratamentul farmacologic trebuie inițiat când s-au identificat afectarea organelor țintă sau un profil de risc cardiovascular înalt. Tabelul 4.16. Hipertensiunea de halat alb Fenomenul HTA de halat alb Efectul de halat alb cunoscut sub denumirea de fenomenul ,,luptă sau fugi”, reacție de alarmă a organismului sau mecanism de apărare; se declanșează în mediul medical - de exemplu în unitățile de primire
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de alarmă a organismului sau mecanism de apărare; se declanșează în mediul medical - de exemplu în unitățile de primire urgențe sau în secțiile de chirurgie; intervine atât la normotensivi, cât și la hipertensivi; scade concomitent cu familiarizarea subiectului cu mediul. Hipertensiunea de halat alb survine în mediul medical; subiecții normotensivi devin hipertensivi, iar pacienții cu HTA prezintă valori mai mari decât în mod obișnuit la determinarea TA în cabinet sau în spital; prezintă tendința de a persista și la vizitele ulterioare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ulterioare. Consecințele nerecunoașterii HTA de halat alb subiecți care plătesc suplimentar pentru asigurările de sănătate sau polițele de pensii; tratament antihipertensiv prescris inutil; efecte adverse ale medicației mult mai frecvente; utilizarea de tratament inadecvat la vârstnici, cu posibile consecințe grave. hipertensiunea arterială ambulatorie izolată sau ,,mascată’’ reprezintă reversul situației anterior prezentate, pacienții prezentând valori ale TA normale la evaluarea în cabinetul medical și valori ale TA crescute la măsurarea 53 ambulatorie sau la domiciliu; prevalența acestei forme de HTA este similară
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
riscul cardiovascular asociat este semnificativ mai mare, apropiat de cel al pacienților cu TA crescută constant (Tabelul 4.17.). Studiile au estimat că aproximativ 1 din 7 sau 8 subiecți cu tensiunea arterială de cabinet normală prezintă HTA mascată (1). Hipertensiunea arterială mascată Factori înalt predictivi pentru HTA mascată Valori crescute ale TA înregistrate la determinarea convențională a TA; Valori normale sau normal înalte ale TA la determinarea convențională a TA și HVS precoce la un adult tânăr; Istoric familial de
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
între medicația pacientului și HTA Guta Artrita Claudicație intermitentă Astm bronșic, BPOC Poate fi indusă de diuretice Anumite AINS cresc valorile TA Poate fi agravată de -blocante Agravate de terapia cu -blocante 4.1.3. Examenul fizic al pacientului cu hipertensiune arterială. Examenul general poate identifica unele elemente sugestive: facies pletoric, suprapondere (probabilitate de HTA esențială); elemente specifice ale sindromului Cushing sau boală Basedow; neurofibromatoză și pete pigmentate (în suspiciune de feocromocitom). Trebuie identificate sau excluse la examenul fizic elementele clinice
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
evaluarea inițială a pacientului hipertensiv și o serie de investigații care ar putea contribui la o mai bună apreciere a riscului cardiovascular global, în special evaluând prezența afectării subclinice de organ țintă. Investigațiile paraclinice au ca obiectiv, de asemenea, identificarea hipertensiunii arteriale secundare (1, 2). 4.1.4.1. Investigații paraclinice de rutină: glicemia a jeun; profilul lipidic: colesterol total seric, LDL-colesterol, HDL-colesterol, trigliceride serice; hemoleucograma; potasiul seric; creatinina serică; clearence-ul de creatinină calculat după formula Cockroft-Gault sau rata filtrării glomerulare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ambulatorie a valorilor TA pe 24 ore; ecografia Doppler carotidian; proteinuria cantitativă (dacă testul pentru microalbuminuria calitativă este pozitiv); indicele gleznă - braț; examenul fund de ochi; măsurarea velocității undei pulsului. În plus, investigații suplimentare vor fi efectuate în cazul suspicionării hipertensiunii arteriale secundare, când aceasta este sugerată de antecedentele personale sau heredocolaterale ale pacientului, examenul fizic sau investigațiile de rutină. Teste utile în acest sens sunt: măsurarea reninei, aldosteronului, corticosteroizilor, catecolaminelor plasmatice și/sau urinare, arteriografie, ecografie renală și suprarenală, ecografie
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
tranzitorii, accidentele vasculare constituite. În concluzie, diagnosticul paraclinic al HTA cuprinde teste de rutină, examene recomandate și alte investigații, care trebuie efectuate conform cu ghidurile actuale, recomandări sintetizate în tabelul 4.28. Tabelul 4.28. Examene de laborator indicate în explorarea hipertensiunii arteriale Explorări inițiale Explorări recomandate Alte investigații Glicemie a jeun; Colesterol total; LDL-colesterol; HDL-colesterol; Trigliceride; Potasiul seric; Acidul uric seric; Creatinina serică; Clearance calculat de creatinină (formula CockroftGault); Hemoglobină; Hematocrit; Sumar de urină (cu test de microalbuminurie); Electrocardiograma. Ecocardiografia; Ultrasonografia
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
predictori independenți ai afectării cardiovasculare. Monitorizarea Holter electrocardiografică este, de asemenea indicată la subiecții hipertensivi pentru detecția și evaluarea episoadelor de aritmii sau a ischemiei miocardice. În plus, poate furniza dovezi privind variabilitatea redusă a frecvenței cardiace, identificată adesea în hipertensiunea arterială severă. 2. Ecocardiografia este mult mai sensibilă decât electrocardiograma în detectarea hipertrofiei ventriculare stângi și este importantă pentru aprecierea nivelului global de risc al pacientului hipertensiv și pentru orientarea tratamentului. Ecocardiografia este o investigație imagistică deosebit de importantă, deorece: permite
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în ceea ce privește teritoriul arterial, precum și venos, fiind dovedit că disfuncția arterială, cât și venoasă sunt determinanți majori ai HTA (figura 4.3.). Sunt disponibile o serie de teste screening noninvazive pentru a identifica anomaliile structurale și funcționale ale vaselor mari în hipertensiune. Ecografia Doppler a arterelor carotide, cu determinarea indicelui intima-medie și evidențierea leziunilor aterosclerotice s-a dovedit utilă în predicția accidentului vascular cerebral și a infarctului miocardic, identificându-se o relație direct proporțională între indicele intimă-medie carotidiană și evenimentele cardiovasculare și
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
evaluare non-invazivă amănunțită a complianței arteriale, facilă și riguroasă, reprezentând un test diagnostic util, în prezent.Velocitatea undei pulsului are o valoare predictivă negativă independentă pentru mortalitatea generală și specifică cardiovasculară, evenimentele coronariene și accidentul vascular cerebral la pacienții cu hipertensiune arterială esențială necomplicată. Deși o utilizare clinică mai largă a velocității undei pulsului și a măsurării indicelui de augmentație poate aduce un plus de precizie în evaluarea leziunilor arteriale, disponibilitatea acestor tehnici este limitată la centrele de cercetare, nefiind disponibile
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
utilizate în practica clinică, la momentul actual. Astfel, creșterea raportului perete/lumen la nivelul arterelor mici poate fi măsurată în țesutul subcutanat obținut prin biopsie gluteală. Aceste determinări permit identificarea modificărilor precoce vasculare la subiecții cu 74 diabet zaharat și hipertensiune arterială. Deși creșterea raportului perete lumen prezintă o valoare predictivă negativă dovedită pentru morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară, invazivitatea metodei limitează utilizarea acesteia în practica clinică. Creșterea conținutului în calciu al arterelor coronare cuantificat prin tomografie computerizată cardiacă de înaltă rezoluție
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mai simpli ai disfuncției endoteliale pot deveni disponibili în viitor. 4.2.1.3. Evaluarea afectării renale Identificarea unei disfuncții renale la pacientul hipertensiv este frecventă și constituie un predictor pentru evenimentele cardiovasculare viitoare. Diagnosticul de afectare renală indusă de hipertensiune se bazează pe identificarea unei funcții renale reduse și/sau pe detecția excreției urinare de albumină crescute. Se recomandă măsurarea de rutină la toți subiecții hipertensivi a nivelul creatininei serice, clearence-ului de creatinină (formula Cockroft Gault), ratei filtrării glomerulare (MDRD
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sunt asociate cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare și reprezintă markeri siguri pentru complicațiile hipertensive severe. Au fost studiate o serie de metode cu o fidelitate și selectivitate superioară examenului fundului de ochi, pentru a obiectiva leziunile oculare în hipertensiune, tehnici utilizate în cercetare, dar indisponibile în practica clinică, în prezent. De exemplu, fotografiile digitale retiniene pot fi analizate printr-un program semiautomat pentru a cuantifica caracteristicile geometrice și topografice ale arborelui arteriolar și venular. Această metodă a identificat modificările
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în practica clinică, în prezent. De exemplu, fotografiile digitale retiniene pot fi analizate printr-un program semiautomat pentru a cuantifica caracteristicile geometrice și topografice ale arborelui arteriolar și venular. Această metodă a identificat modificările topografice ale vascularizației retiniene legate de hipertensiune și a arătat că îngustarea arteriolelor și venulelor retiniene poate preceda dezvoltarea hipertensiunii. 4.2.1.5. Evaluarea afectării cerebrale Tomografia computerizată craniană (CT) reprezintă procedeul standard pentru diagnosticul unui accident vascular cerebral dar, cu excepția recunoașterii prompte a hemoragiei intracraniene
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
printr-un program semiautomat pentru a cuantifica caracteristicile geometrice și topografice ale arborelui arteriolar și venular. Această metodă a identificat modificările topografice ale vascularizației retiniene legate de hipertensiune și a arătat că îngustarea arteriolelor și venulelor retiniene poate preceda dezvoltarea hipertensiunii. 4.2.1.5. Evaluarea afectării cerebrale Tomografia computerizată craniană (CT) reprezintă procedeul standard pentru diagnosticul unui accident vascular cerebral dar, cu excepția recunoașterii prompte a hemoragiei intracraniene, CT este înlocuit progresiv de rezonanța magnetică nucleară (RMN). Tehnica RMN bazată pe
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
majoritate a acestora fiind mici și profunde (infarcte lacunare). Studiile au arătat că infarctele cerebrale mici, silențioase, microhemoragiile și leziunile substanței albe detectate prin RMN sunt frecvente în populația generală și, în plus, prevalența lor crește cu vârsta și prezența hipertensiunii și se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral constituit, cu alterări cognitive și demență. Este util a solicita examen CT sau RMN pentru a identifica infarctele cerebrale silențioase, la toți subiecții hipertensivi cu afectare neurologică și, în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
HTA sunt determinate în special de factorii de risc și de condițiile clinice asociate sau de leziunile de organe "țintă" coexistente și doar în mică măsură de valoarea TA. Așadar, clasificarea pacienților hipertensivi nu trebuie realizată exclusiv pe baza gradelor hipertensiunii arteriale, ci implică și evaluarea 79 obligatorie a riscul cardiovascular global ce rezultă din asocierea diferiților factori de risc cardiometabolici, precum și a afectării organelor țintă. În plus, la pacientul hipertensiv, evaluarea riscului cardiovascular global este importantă pentru stabilirea momentului optim
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
boală parțial ireversibilă cu risc înalt. În contrast, majoritatea bărbaților vârstnici (peste 70 ani) vor atinge nivelul de debut al terapiei cu multă ușurință, deși au un 87 risc foarte scăzut comparativ cu grupa de vârstă corespunzătoare. CAPITOLUL 5 TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE Alegerea strategiei antihipertensive implică evaluarea completă și corectă a pacientului, cu determinarea afectării organelor țintă și cu încadrarea sa într-o grupă de risc cardiovascular. Această strategie terapeutică implicând încadrarea în grupa de risc și conformă cu gradul HTA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
progresiei spre HTA. În cazul pacienților diabetici cu TA normal înaltă este recomandată terapia farmacologică antihipertensivă doar la cei care prezintă și afectare subclinică de organ țintă (microalbuminurie sau proteinurie). 94 Tabelul 5.1. Intervențiile terapeutice în HTA, funcție de gradul hipertensiunii, afectarea organelor țintă și de factorii de risc Alți factori de risc, afectare subclinică de organ sau boală Normală TA 120-129 sau TAd 80-84 Normal înaltă TAs 130-139 sau TAd 85-89 HTA Gradul 1 TAs= 140-159 sau TAd= 90-99 HTAGradul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
normotensivi, cât și la hipertensivi. Efectul dietei DASH la subiecții hipertensivi este similar monoterapiei farmacologice și din perspectiva sănătății 103 publice adoptarea acestei diete ar putea schimba distribuția populației de hipertensivi prin scăderea riscului de evenimente cardiovasculare în relație cu hipertensiunea (27). Un studiu folosind această dietă a testat efectele a trei niveluri ale aportului de sodiu asupra subiecților cu HTA ușoară și cu valori ale TA normal înaltă. Aceste niveluri erau: 143 mmol/zi, reflectând consumul zilnic tipic de sare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
intrinsecă (Acebutolol, Pindolol, Penbutolol, Carteolol); Asocierea efectelor --blocante (Labetalol, Carvedilol); Efectele vasodilatatoare - unele -1-blocante înalt selective produc vasodilatație endotelial dependentă prin activarea căii L-arginină/Monoxid de azot (Nebivolol). Au fost demonstrate mai multe mecanisme de acțiune pentru --blocante în hipertensiunea arterială: Reducerea frecvenței cardiace cu scăderea debitului cardiac; Reducerea contractilității cardiace cu scăderea debitului cardiac; Blocarea eliberării reninei la nivel renal; Reducerea fluxului nervos simpatic prin efecte centrale; Creșterea nivelului prostaglandinelor în peretele vascular; Activitate antioxidantă (Carvedilol); Activarea căii L-
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]