1,177 matches
-
întrevederi secrete cu Will Smith, care nu erau departe de interogatoriu. Mișu făcu analize medicale, analize de energie cu o clarvăzătoare basarabeancă, i se înregistra fiecare cuvânt și îi era reinterpretată întreaga viață. A fost chiar supus la ședințe de hipnoză, din care reieșise doar că Sharon Stone era amanta lui secretă. Bluf! Will Smith era trecut prin multe înșelătorii de felul acesta. Trebuia să găsească repede mașinăria din spatele evenimentului. Trebuia să se împrietenească cu individul, să-l țină sub observație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
entuziasm sporit. Îi plăceau, cum se spune, băile de mulțime, pe care le organiza săptămânal, cu scopul de a șterge cu buretele micile diferențe ce mai existau Între corpul medical și pacienții din stabiliment. „Cea mai bună terapie e o hipnoză colectivă”, zicea el. „Un sex În grup... Unde poți avea parte de o experiență dusă la extrem decât Într-un sicriu cartilaginos ce posedă sâni și coapse!?” Contra unei sume rezonabile (prețul unei pachet de țigări Pall Mall), doamna Bernic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ca Împins de un resort de pe scaunul său și se pierdu În Întuneric. ...Mult mai târziu, când ajunse din nou la Corso, află și alte amănunte asupra acestui incident. Mai mulți vorbeau, pronunțând În șoaptă numele lui Satanovski, despre o hipnoză În masă. Alții spuneau cuvintele magie neagră. Circulau, de fapt, mai multe versiuni privind evenimentul. Se zvonea, printre altele, că la masă s-ar fi aflat un cameraman de la un post local de televiziune, care ar fi Înregistrat toată scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
nou EU, apropiindu-mă de adevărata mea valoare. Așa cum spuneam și mai înainte, cea mai mare realizare este aceea că m-am eliberat de dureri și pentru mine e totul, parcă m-am trezit dintr-un coșmar groaznic, dintr-o hipnoză adâncă și m-am întâlnit cu mine față în față încât m-am speriat. Eram ca o leoaică ce stătuse închisă într-o cușcă strâmtă și întunecată, iar când a fost eliberată a văzut lumina, a văzut întinderile vaste, a
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Ajunsesem acasă, în Piața Romană. * La Québec, Yvon Yva, aflat la bordul unui helicopter, a reușit să adoarmă în 30 de secunde 15 persoane instalate în incinta Centrului Muni cipal de Congrese, în prezența a peste 5 000 de spectatori. Hipnoza colectivă a durat 50 de ore și 26 de minute. 13. Sus, era tot cald. Lumina roșiatică a soarelui răzbătea pieziș prin ferestrele prăfuite ale coridorului. În lipsa mea cineva stinsese becul, cineva luase scaunul de unde îl lăsasem. M-am gândit
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ochii și vede câmpuri cu ierburi înalte, lanuri de grâu și flori de mac, aude lăutarii cântând de dragoste și de moarte, tristețea e mai grea decât moartea, a trecut prin școală și prin liceul de muzică ca printr-o hipnoză, cânta ore în șir la vioară fără să obosească, în timpul liceului a fost angajată în orchestra teatrului, dar uneori cânta și ca solistă, când violonistul se îmbolnăvea, după două ieșiri la rampă, fără repetiție, doar cu partitura în față și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
boala lui e stigmat mistic, dac-o pierde, își pierde puterile, nu trebuie să se facă sănătos. „Ce numiți voi sănătate pentru mine e beznă...” - Și ce-ai făcut cu el? - Nimic... Doar nu crezi că l-am vindecat prin hipnoză! C-am făcut pase peste el, rotocoale energetice, l-am apăsat pe nu știu ce punct, l-am întors în pruncie când își sugea degetul, să-mi povestească ce i s-a întâmplat, dacă l-a închis mamă-sa în dulap, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
tot, să transmiți mai departe, am văzut cum îmi urmărești fiecare pas, fiecare vorbă! Nu mai scapă lumea de voi! Vrei să mă și omori, nu? Dar eu nu mă las omorâtă așa ușor de radiațiile voastre... Mi-ați băgat hipnoză-n cap!”. - Ce i-ați băgat? Săraca... - Săraca, nesăraca... dar aș fi strâns-o de gât pe loc. - Tu n-ai văzut că lumea înnebunește? - A, că-i și greu de observat! Băboiul a trimis și-un memoriu de vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mic, centrul motricității din lobul frontal, despre care Învățasem la un curs de fiziologie din facultate, se deplasaseră de la locul lor, prinse În vârtejul acelui ceva ce se desprinsese de mine. Nu mă mai puteam mișca, ca și cum eram sub efectul hipnozei. Picioarele fotoliului pătrunseseră Înlăuntrul meu, ca și cum eram o femeie În călduri, cu picioarele larg desfăcute, iar scaunul se transformase Într-un organ sexual ce mă penetra. Fotoliul pusese stăpânire pe mine, ca și cum un clește sau un bisturiu se năpustea asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cu venele înfundate de lavă. Cătălina a luat tămâie și cărbune în podul palmei și s-a întâmplat minune fără foc, mireasma ca o lumină s-a înălțat la cer. Îngerii, alergici, strănutau la fereastră. Domnișoara director, trezită ca din hipnoză, și-a șters ochii, a îngânat o scuză, a mimat o amețeală, un echilibru cu punct de sprijin, o cădere în hău. Mâinile parcă îi erau blocate în rugăciune, picioarele desfăcute precum o spărtură în zid, doi stâlpi rigizi umerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Niciunul nu vedea vreodată același lucru. Zeul Adormit era un bătrân, un copil un adolescent de cincisprezece ani, un copilaș - atât de incoerentă era suma mărturiilor. Aceste amănunte trecuseră cu iuțeală prin mintea lui Goseyn. Dacă era o iluzie datorată hipnozei sau produsă mecanic, nu mai avea decât o importanță secundară. Dar ceea ce-l făcuse să tresară printre aceste amintiri era amănuntul că existența cotidiană a Zeului Adormit, inconștient dar hrănit și antrenat printr-un sistem complex de mașini. Ierarhia întreagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
ale existenței sale, le uită și pe acestea de asemenea. Din copilărie era destinat preoției. Toate astea trebuiau să dispară, în așa fel încât amintirea crimei să fie alungată pe vecie. Amnezia era ușoară pentru un sistem nervos omenesc. Sub hipnoză se poate produce cu o ușurință aproape alarmantă. Dar hipnoza nu este necesară. Întâlnești un individ care-ți displace și, foarte repede, nu-ți vei mai putea aminti numele său. Ți se întâmplă ceva neplăcut, vei uita întâmplarea ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Din copilărie era destinat preoției. Toate astea trebuiau să dispară, în așa fel încât amintirea crimei să fie alungată pe vecie. Amnezia era ușoară pentru un sistem nervos omenesc. Sub hipnoză se poate produce cu o ușurință aproape alarmantă. Dar hipnoza nu este necesară. Întâlnești un individ care-ți displace și, foarte repede, nu-ți vei mai putea aminti numele său. Ți se întâmplă ceva neplăcut, vei uita întâmplarea ca pe un vis urât. Amnezia este cea mai bună metodă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
taie-l pe don și zi: Bietul Augusto! Hai, zi: Bietul Augusto! — Dar, domnișorule... — Hai, zi: Bietul Augusto! — Dacă țineți neapărat... bietul Augusto! Augusto se așeză. — Vino-ncoace! - îi spuse. Ea se ridică împinsă parcă de un resort, ca sub hipnoză, sugestionată, cu respirația gâfâită. El o luă în brațe, o așeză pe genunchii lui, o strânse tare la piept și, cu obrazul strâns lipit de obrazul fetei, care ardea ca focul, explodă, zicând: — Vai, Rosario, Rosario; nu știu ce se-ntâmplă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cutare, incendiul, maltratarea pisicilor și a pensionarei. Viața de o clipă a ziarului, viața de o clipă a lumii. Un instantaneu din asaltul primăverii. Descătușare? Întâlnire oarecare într-o zi oarecare într-un tramvai oarecare, explozie de dejecții și arome, hipnoza numită Primăvara. Izbuti cu greu să-și desprindă mâna de pe spătarul scaunului. Coborî la prima oprire a tramvaiului. O luă pe jos, înfrigurată, spre doctorul Marga. O oră de vorbe aiurea, ca între amici. Așa erau discuțiile cu Marga. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Vancea, pe care Marele Scenarist din ceruri îl gonise, în urmă cu 40 de ani, într-o noapte de primăvară, spre moarte. Dintr-odată, brambura pe străzi și mai departe, pe câmpuri, ucis sau sinucis, cine mai poate ști, în hipnoza negrei nopți de primăvară. Sinucis sau poate ucis, cine să știe, și la ce-ar mai folosi, decât fratelui argentinian, care n-a fugit destul de departe, de vreme ce l-a ajuns și acolo, în nostalgia senilității, amintirea tatălui, plutind pe canalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
practică? S-or fi lămurit, până la urmă, nu se poate altfel, mirosea escrocheria de la o poștă! Binefăcătoare, știu, știu, binefăcătoare ca toate escrocheriile, păi, cum. Da’ ți-au luat muzicuța, recunoaște, și aparatul de ascultat sughițurile și tratatele cu hocus-pocus hipnoză harakiri. Te-au eliberat, recunoaște. Uite, sunt aici de-o oră. Telefonul n-a sunat, deloc n-a sunat. Și sunt de o oră aici, mai mult de o oră. Telefonul mort, mort, dom’le. Nu mai e coadă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
săturat de tertipurile voastre caritabile. În spatele confesionalului, profesionistul Marga, cu exercițiile sale de cazuistică și terapie și ergopsihoterapie: subterfugii, condimente exotice! Aiureli... messer Marga. Sunt cel de demult, adolescentul imatur, incurabil, ezitarea și excesul, tremur și taină. Intensitatea, intensitatea, doctore! Hipnoză, amețeală, pe șaua bicicletei, pe spinarea murgului din basme. Fluierat a pagubă și tifla și tiribomba, ăsta e răspunsul nostru! Îi va arunca în față micuțului Hypocrate adevărul, cu toate dedesubturile puturoase. Fără nici o rușine, de-a dreptul. Să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
încleștă de marginea băncii, aproape lăcrimă din cauza încordării, nu cumva să clipească, să năruie totul, dar izbucnise deja bruiajul, ziua își bolborosea, neobosită, mizeriile... cum s-o amuțești, cum s-o ignori... S-a dus fata morgana, s-a spulberat hipnoza, gata. Alte voci, undeva, în preajmă, alte voci. Dispăruseră, iată, dispăruseră. Reațipi, sleit, împăcat cu lenea și soarele. Se trezi iar și se pierdu iar și se trezi și iar închise ochii. O mișcare. O umbră greoaie, bătrână... Trebuiaatenție, maximă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
murit lume nevinovată. Era elev atunci Venise cu străjerii din Județ să defileze în fața regelui. S-a speriat așa de tare, că un an a urinat în pat noapte de noapte. L-a scăpat de rușine doctorul Wintris, bătrânul, cu hipnoză și frecții între picioare, două luni la rând. Mai avea destul timp până pleca trenul. Porni pe jos în susul bulevardului, fără să mai aștepte autobuzul. În cel mult o jumătate de oră ajungea la gară. Mergea abătut. Ziua îi fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în țară. D.M.M. avusese ghinionul să se intersecteze în autobuzul 6 (Hergheliile Goncea-Gară-Centru) cu stagiarii din clanul lui Brandaburlea. Aveau ziua de practică aplicatorie, cu răspândire pe liniile transportului în comun de la Gară spre Centru. Ca într-o ședință de hipnoză colectivă, stagiarii - trei băieți și două fetișcane, supravegheați discret de Brandaburlea III Neînceputul, fiul nelegitim al lui Brandaburlea Macatist-Claxon, cândva șoferul lui Goncea, la miliție -, goliseră toate buzunarele pasagerilor din mașină. Pe D.M.M. îl lăsaseră fără bani, fără cheile agenției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Chiar nu îl vezi pe ăla de la telefon? Simt cum mă străpunge cu privirea. Tocmai de-acolo. Uite, aici, mă pătrunde.“ Se bătu de câteva ori cu palma pe ceafă. „Nu mi s-a mai întâmplat. Ca la circ, la hipnoză“ Se uită iar spre telefonul din colț. Nu era nimeni care să privească spre ei. „De la statul ăsta în picioare atâta timp poa’ să fie“, dădu să zâmbească încurajator spre cel din față. Începuse să-l irite stăruința aceluia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în idei, nici în intenție). Același lucru este valabil pentru „dubla personalitate“, cu atât mai mult cu cât ceea ce spune Nae Ionescu despre aceasta nu e doar diferit, dar mult mai bogat și mai interesant. Chiar și cunoștințele sale despre hipnoză s-ar datora, după Marta Petreu, cărții lui Underhill. Nae Ionescu preda psihologia din 1921, întâi la Universitate, apoi la Institutul Național de Educație Fizică. Planul cursului și titlurile prelegerilor, publicate de Dora Mezdrea, sunt lămuritoare asupra materiei pe care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
la Institutul Național de Educație Fizică. Planul cursului și titlurile prelegerilor, publicate de Dora Mezdrea, sunt lămuritoare asupra materiei pe care trebuia să o acopere. Mai multe lecții se ocupă de gândire, sentiment și voință. O lecție are ca subiect hipnoza - a cărei explicație e legată de subconștient -, iar o alta e dedicată gradelor și treptelor de conștiință. Nu e mai logic să presupunem că Nae Ionescu a „plagiat“ unul dintre manualele după care își alcătuia cursul de psihologie? Sau trebuie
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
trecători, reușind să-i mângăie discret părul, coapsele... Soarele se juca cu șuvițele rebele, creionând reflexe ce ți captivau privirea. Miruna! strigă cineva cu glasul ușor tremurat, Încântat de această revedere. O apariție care m-a smuls din starea de hipnoză În care mă aflam. Era un tânăr brunet, cu o barbă tăiată scurt, aliură atletică și ochi negri, iscoditori. Ea s-a oprit, scuturându-și părul bogat, mirându-se parcă, de această apariție neașteptată. Bună! Nu mă așteptam să te
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]