1,549 matches
-
sancio panza, că-mi scapă numele, sper să nu mă dea servantes În judecată. Chihote, și don pe deasupra, Gore, ăla era, se lupta permanent cu aia dulce a lui, n-avea diabet, era un fericit, Îl durea-n scut, călărea iapa și vorbea despre iubire. Păi nu era frumos? Era... Ploaie În ferestre, frunze ruginii lipite de geamuri, fum să-l tai cu cuțitul și muzică lăutărească. Decor bahic, strâns Între patru rame românești. Tablou cu cheflii, numai mirosul de țuică
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Nu se mâncă astfel linte. Fă politică, iubito, Fii cuminte, fii cuminte! Acolo vei pute spune Tot ce vrei - căci ș-așa nime Nici te-aude, nici te crede, O sublime, o sublime. Nu se trec la noi potcoave De la iepe de mult moarte - Pune-te de-nvață dragă: Nu știi carte, nu știi carte. 48. LUNA ESE DINTRE CODRI (cca 1874 ) Luna ese dintre codri. Noaptea toată stă s-o vadă. Zugrăvește umbre negre Pe lințolii de zăpadă. Și mereu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Trupine de brazi la olaltă; Clădiți-le falnic dați-le foc Și lumea privească un semn de noroc Pe ori și ce culme înaltă, {EminescuOpIV 546} Mânat de credință, mânat de profet, Din negre pustiuri porni Mohamet Stârnind mulgătorii de iepe; Înneacă o lume în flăcări și fum Și moartea-i netează al gloriei drum: E moartea stăpână pe stepe. {EminescuOpIV 547} Ce sgomot de bucium și arme, ce val! Când Ștefan se sue călare pe cal Răspunde Suceava din urmă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
multe păreri? Ia ascult-o și ai să vezi că mare dreptate avea: „Către Rai mai scurtă cale Alta nu găsești mai bună, Vino drept la Trei Sarmale Și-o să meargă totul strună”. Cu alte cuvinte, bați șaua să priceapă iapa. După umila mea părere, însă o vizită la renumitul han se cuvine a fi făcută când suntem odihniți și nu acum când sufletele noastre se mai țin în două ațe. Drept să-ți spun, dragă ieșene, parcă ai dreptate. Da
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ai țării, care spun: “Noi cei de față chemați, adică din fiecare rang al nostru al boierilor, am miluit această sfîntă și nou zidită mănăstire”... Urmează o înșiruire de averi nemăsurate: moșii, sate, mori, pive, “200 de oi, douăzeci de iepe cu armăsari, și un cal pentru călărie, și douăzeci de vaci, și doisprezece boi și douăzeci de vieri, și nouăzeci de mătci cu prisacă...” La acestea se adaugă și o casă cu pivniță din Iași, precum și vii: cinci fălci de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
2] 2268 clocot muget hohot răget strigăt răget chicot strigăt zornet zinghet *** urlet [SINTAGME RĂZLEȚE] 2254 O privesc Facă lumină 2257 de aceea a întuneca conștiința paragin părăsit "coada mîții" 2258 Dacă se Unde a dus surdul roata și mutul iapa Domnilor Babilonia românească 2259 prostire [2cercevele *]2 prosop tocmagi posmagi (posmag) tăieței (tăiețel) vorbește mărunt mărunt, mărunt (mărunțel) cărunt stare Vermoegen înstărit vermoegend a se disprimăvăra Fruehling werden jitar jitărie prisacă {EminescuOpXV 110} prisăcar jintiță [2a dospi]2 aluatul aluățel
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cântat, pentru miri și nuntași, din marea sa liră. Zeii cerului i-au dăruit lui Peleu o armură, Poseidon, zeul stăpânitor al mării, o pereche de cai fără moarte, Xantos și Balion, pe care i-i născuse vântului Zefir o iapă, Podagre, iubită în timp ce păștea pe țărmul marelui râu circular Ocean. Iar centaurul Chiron l-a înzestrat cu o lance făcută din lemnul unui frasin de pe muntele tesalian Pelion. Și atunci, chiar atunci, s-a iscat vrajba care, peste câțiva ani
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lan de grâu ce freamătă acoperit cu rouă în puterea verii. Paris coboară din Troia spre câmpie râzând fericit, simțindu se ca un armăsar prea mult stătut care scapă din grajd și aleargă, cu coama în vânt, către pajiști și iepe. Iar anotimpurile vin și trec râzând. Timpul Iliadei curge măreț și lent ca fluviul Ocean și este un timp plin, fără lacune, fără destrămări, în marele poem nu există somnolență a timpului. Uneori doar se precipită, ca atunci când forța cosmică
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cântat, pentru miri și nuntași, din marea sa liră. Zeii cerului i-au dăruit lui Peleu o armură, Poseidon, zeul stăpânitor al mării, o pereche de cai fără moarte, Xantos și Balion, pe care i-i născuse vântului Zefir o iapă, Podagre, iubită în timp ce păștea pe țărmul marelui râu circular Ocean. Iar centaurul Chiron l-a înzestrat cu o lance făcută din lemnul unui frasin de pe muntele tesalian Pelion. Și atunci, chiar atunci, s-a iscat vrajba care, peste câțiva ani
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
lan de grâu ce freamătă acoperit cu rouă în puterea verii. Paris coboară din Troia spre câmpie râzând fericit, simțindu se ca un armăsar prea mult stătut care scapă din grajd și aleargă, cu coama în vânt, către pajiști și iepe. Iar anotimpurile vin și trec râzând. Timpul Iliadei curge măreț și lent ca fluviul Ocean și este un timp plin, fără lacune, fără destrămări, în marele poem nu există somnolență a timpului. Uneori doar se precipită, ca atunci când forța cosmică
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Cearîngu, Ceardac, Ceataricu (așa dar ce înainte de a); Giacăș, Giambașu, Gialacuta, Giarmata - dar Geabac, Geaca, Geamărtălui, Geambașu, Geangoești; Cinghinia - dar Fiscălia, Ceamurlia; Epureni, Erbiceni, Eșanca, Eruga, Edera, Eleșteul, Enăchești, Epăria, Erboasa, Eremieni, Eșelnița, Ezeni, Ezeriș, Ezeru - dar Iedera, Iedu, (Dealu) Iepei, Iepure, Iepureasca, (Dealu) Ierugii, Iezer; Saeș - dar Faier, Maier, Chier, Ulieș, Sacrieș, Agrieș, Cuieș, Mizieș, Bozieș; Băești, Limbăești, Ciobăești, Scăești, Dăești, Rădăești, Bodăești, Codăești, Găești, Drăgăești, Hăești, Milăești, Bălăești, Mălăești, Ghelăești, Plăești, Mămăești - dar Negoiești, Vovriești; Poeni, Poenița, Poenile - dar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în evidență efectele calcului lingvistic la nivelul limbii ca sistem. Cele mai numeroase cazuri sunt cele în care sensul nou coexistă cu cel vechi. Româna prezintă multe exemple: broască „închizătoare la ușă“ și „batracian“ corespunde bg. žabka „balama“ < žaba „batracian“; iapă „dispozitiv pentru a trage plugul“ și „femela calului“ corespunde bg. kobila „femela calului“ și „dispozitiv pentru a trage plugul“. Cazurile când sensul primar al cuvântului se pierde total sau slăbește în importanță, sensul nou fiind cel mai cunoscut și mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de animale domestice s-au păstrat în română și numai în unele limbi romanice occidentale: lat. admissarius > armăsar, lat. agnellus > miel, lat. annotinus > noaten „(oaie) de peste un an“, lat. aries > (reg.) arete „berbec de prăsilă“, lat. catellus > cățel, lat. equa > iapă, lat. haedus > ied, lat. *iunicia > junice, junincă „vițea, vacă tânără“, lat. iuvencus > junc „bou sau taur tânăr (între doi și trei ani), nepus la jug“, lat. pecuina > păcuină „oaie de lapte“, lat. scrofa > scroafă, lat. vervex > berbece, lat. vitellus > vițel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
termen, întârziat“, și prezintă o interesantă schimbare de sens: animalul născut în februarie (în loc de noiembrie sau decembrie) era apreciat mai ales ca miel de Paște, de aceea i se spune cordero pascual sau cordero lechal „miel de lapte“. cal și iapă Și perechea cal-iapă face parte din seria numelor de animale domestice moștenite din latină. Cal < lat. caballus este panromanic. Istoria lui este interesantă dacă ne gândim la faptul că, la început, lat. caballus însemna „mârțoagă“, cal folosit pentru transport, iar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a câștigat lupta cu vechiul său sinonim parțial, pentru că era mai expresiv. Într-o inscripție din acea epocă, găsită în Iberia, se precizează că se preferă cuvântul caballus lui equus, care apare în limba scrisă, în stilul înalt. Lat. equa „iapă“, care nu desemna specia (denumită prin equus), ci numai genul, a putut să se mențină; limbile iberoroma nice (sp. yegua, port. égoa, cat. egua), sarda (ebba) și româna (iapă) cunosc până astăzi urmașii lui equa. Și în sudul Franței a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
equus, care apare în limba scrisă, în stilul înalt. Lat. equa „iapă“, care nu desemna specia (denumită prin equus), ci numai genul, a putut să se mențină; limbile iberoroma nice (sp. yegua, port. égoa, cat. egua), sarda (ebba) și româna (iapă) cunosc până astăzi urmașii lui equa. Și în sudul Franței a existat, până la sfârșitul Evului Mediu, un continuator al lat. equa; în nordul Franței, locul termenului lat. equa l-a luat lat. iumentum (de unde vine fr. jument), care și-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Franței a existat, până la sfârșitul Evului Mediu, un continuator al lat. equa; în nordul Franței, locul termenului lat. equa l-a luat lat. iumentum (de unde vine fr. jument), care și-a schimbat sensul de „vită de povară“ în cel de „iapă“, sens atestat încă din secolul 6 în Lex Salica. Răspândirea noului cuvânt în mediul cultural francez din nordul Franței se poate explica prin folosirea cu precădere a iepei, mai supusă prin natura ei, la transportul unor obiecte grele. Urme ale
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care și-a schimbat sensul de „vită de povară“ în cel de „iapă“, sens atestat încă din secolul 6 în Lex Salica. Răspândirea noului cuvânt în mediul cultural francez din nordul Franței se poate explica prin folosirea cu precădere a iepei, mai supusă prin natura ei, la transportul unor obiecte grele. Urme ale lat. equa se păstrează în nordul Franței (unde a existat forma v. fr. ive) până în secolele 12-14. În Italia, lat. equa nu mai apare din cele mai vechi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pentru a considera că un derivat are certificat de naștere românesc este ca în română să existe cuvântul-bază, „mama“ de la care s-a format. În cazul lui iepar, care înseamnă „păzitor de cai“, nu există însă nicio legătură semantică cu iapă, din care pare să provină. De ce s-ar fi recurs la derivare de la termenul care denumește animalul feminin, de vreme ce termenul generic este cal, în română? În astfel de cazuri, derivatul trebuie să aibă certificat de naștere latinesc, și anume în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
personajelor lui Nenea Iancu. Schița Conferencia, de pildă, înveselește prin intermediul aceluiași tip de conferențiar semidoct "rostogan" din ciclul Un pedagog de școală nouă. Așa cum acesta le explica elevilor înțelesul genului neutru prin exemplul "catârului, carele nu-i nici cal, nici iapă"134, etimologia descoperită în cazul termenului "tanc" este la fel de edificatoare: Englezii, domnilor, sunt oameni încăpățânați. La dânșii nu merge cu to be or not to be, sau, pe românește: zis și făcut. Și, în adevăr, cum spusei adineaori, în ziua
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Mariu Chicoș Rostoganu, celebrul "pedagog de școală nouă" care-și bombardează elevii cu fărâme de cunoștințe "insalivate", adică distorsionate și idiotizate de propria-i percepție semidoctă, responsabilă de aberații de genul: "Neutru mai apoi, dacă-i calul masculin și iapa femenină, neutru-i catârul, carele nu-i nici cal, nici iapă, nici măgar: e catâr, aghică corșitură, ghe ambele jenuri"68. Dacă, în ceea ce privește figura politicianului și cea a semidoctului, raporturile stabilite cu textele lui Urmuz sunt, poate, de natură să
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
bombardează elevii cu fărâme de cunoștințe "insalivate", adică distorsionate și idiotizate de propria-i percepție semidoctă, responsabilă de aberații de genul: "Neutru mai apoi, dacă-i calul masculin și iapa femenină, neutru-i catârul, carele nu-i nici cal, nici iapă, nici măgar: e catâr, aghică corșitură, ghe ambele jenuri"68. Dacă, în ceea ce privește figura politicianului și cea a semidoctului, raporturile stabilite cu textele lui Urmuz sunt, poate, de natură să surprindă sau să nu confere o prea confortabilă siguranță când sunt
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rău... Ești bun la sufletu, și uiți răpidi mânia“! - Lasă, lasă prostiile iestea... că le știu, ești o șarlatancă. - Ho, bată-te Doamne, că hâtru mai ești, frumosule! zise ea privindu-l cu ochi vicleni, arătându-și dinții ca de iapă. - Hai, hai... pleacă‟n colo!.... și o împinse suduind-o printre dinți. Dar, oacheșa nu-l slăbi deloc. - Nu sudui, flăcăule, că faș‟ pacat! ..Ai pierdut dă mititel pă cineva drag... nu l-ai cunoscut... pă care nu-l știi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bun motiv ca să pornești un război, răspunse cu o veselie brutală un subofițer. Erau din Gallia Belgica, din Germania Inferior, din Rhetia - ținuturi cucerite. Unele erau sclave, altele ieșeau din satele lor și se învârteau în jurul soldaților care tăiau lemne. — Iepe sălbatice care trebuie îmblânzite, îi explică subofițerul. Îl privi, întrebându-se cât de departe putea merge în discuția lui cu fiul lui Germanicus; apoi socotind că venise vremea îi spuse: Seamănă cu caii din părțile astea, i-ai văzut, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
femeile cu părul roșcovan și cu carnea albă. Buzele lor sunt largi și cărnoase, iar mersul îl au legănat. Nu pot să le sufăr îmbrăcate. Îmi place să le văd goale, zburdând ca mânzele, cu tremur în carne, cu icnitul iepelor isterice în fața armăsarului cu nechezat în flageoletă, ce-și bate pe pântec obada pornită din gura desagului negru. Am oprit-o pe Gloria de a se mai preumbla pe câmp în preajma hergheliei, pentru că am văzut odată, cum un soldat băgase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]