1,179 matches
-
manifestate mai târziu în România literară, a găsit în Utan un apărător niciodată dezmințit, într-un moment când acest grup începuse să fie atacat din mai multe direcții și chiar din interiorul redacției. Cei doi adjuncți ai lui Utan, un ideolog partinic și un prozator proletcultist, făceau tot timpul presiuni asupra lui pentru a ne retrage sprijinul, însoțindu-le cu reclamații la „foruri“, cu denunțuri calomnioase etc. Utan a rezistat cu toate că nu era o natură luptătoare. Îl crispau agresivitatea și grobianismul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
poetului Cincinat îi scria dedicația: , la care Voiculescu îi răspundea: (C. Păunescu, „Voiculescu epigramist”, în Argeș nr. 3,1980). Cum din 1927 Voiculescu are afinități pentru Gândirea lui Nichifor Crainic, fără însă a-l fi inspirat în realizarea Poemelor, entuziasmul ideologilor și teoreticienilor de aici exprima o bucurie nejustificată, poetul nu și-a asumat și nici nu s-a implicat în teoriile gândiriste, ci doar a trăit singur cu ele, dându-le valoare cu arta sa, ca propriilor gânduri. , scrie Marian
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
galeria „eroilor” negativi ai literaturii timpului „a încurcat” într-un fel manuscrisele valorificate. A fost necesară o nouă și repetată muncă de sondare pentru stabilirea corectă a adevărului folositor și exprimat de noi undeva mai sus: Voiculescu nu a fost ideologul Gândirii. Adevărata reabilitare a scriitorului V. Voiculescu s-a desăvârșit după 1990, când văd lumina tiparului mai toate cărțile lui, care odinioară fuseseră „dificile” sub raportul subiectelor, dar mai ales al interpretărilor: ciclul Clepsidra, ediția Aurel Rău, două volume, în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Toate aceste proze, unele doar fragmente nefinisate, vădesc ambiția de a privi "creația universului și epopeea lumii într-o oglindă românească". Publicistica lui Eminescu pune în valoare spiritul polemic al autorului articolelor, beneficiar al unui discurs politic în forță, "un ideolog pasionat până la obsesie de cauza românității și de destinul a ceea ce el socotește a fi clasele pozitive ale societății". Eugen Simion punctează câteva teme majore abordate de gazetarul Eminescu, cum ar fi aceea a formelor fără fond ("pune în ostilitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
puternice asupra culturii, în general, și a școlii, în special: problema țărănească și unirea cu țara a teritoriilor aflate sub ocupație străină. Ponderea covîrșitoare a populației țărănești, precum și caracterul preponderent agrar al economiei românești din acea perioadă, oferea, unora din ideologii vremii, temei pentru a aprecia ca avînd un caracter artificial dezvoltarea capitalismului în România și pentru a promova, în consecință, o sociologie romantică agrariană și anticapitalistă, cu unele elemente comune junimismului. Este vorba, pe de o parte, de mișcarea culturală
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
agrar, iar marea majoritate a populației (peste 80%) o constituia țărănimea. Ideile mai vechi ale poporanismului, puse în circulație în jurul anului 1900, au fost reluate, îndată după război, de mișcarea țărănistă. Preluarea a fost cu atît mai ușoară cu cît ideologul poporanismului, Constantin Stere, a fost unul din fondatorii țărănismului. Statul român, afirma el în 1921, nu poate fi decît un stat țărănesc, pentru că poporul român e un popor de țărani, iar munca țărănească condiționează întreaga viață economică și socială (27
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
19541962), „Timpuri noi” (19571963), „Probleme ale păcii și socialismului” (19591974), „Les lettres françaises” (19571958, 196012964, 19681972), „Probleme de muzică” (1960), „Agerpress” (19601961), „Era socialistă” (19721986), „Munca de partid” (1974, 19761989). Colecția de carte cuprinde operele liderilor comuniști și ale unor ideologi, statute, rezoluții, teze, directive, programe, dări de seamă, constituții, scrisori, cursuri, documente, cuvântări, rapoarte, precum și exemplare disparate din câteva enciclopedii străine. La hotarele civilizației central-europene, întemeietorii „ordinii economice” în Rădăuți se afirmă ca „mari constructori de proiecte”. În trecerea spre
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
strângă și mai mult legăturile, prin colaborarea la realizarea unor volume de filozofie, prin publicarea reciprocă de studii în reviste, prin participarea la consfătuiri și seminarii.“ (Contemporanul, 21 februarie 1958) Un academician subdezvoltat: C.I. Gulian (nota V. I.) „Desigur că ideologii burghezi nu renunță la tactica încercată de a-i atrage, mai ales pe intelectuali, spre un umanism apolitic, spre un ideal «pur» spiritual. Se întâmplă însă că tuturor acestor campioni ai umanismului «pur» le scapă manifestări de dispreț și ură
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ceea ce reprezintă trăsăturile noastre caracteristice. Aici a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea poporanismul, curent literar și social, al cărui strălucit exponent, G. Ibrăileanu, a declanșat discuția despre specificul național, având alături ideologi, teoreticieni și critici, care, timp de aproape trei decenii au dezbătut această problemă nici astăzi epuizată. Dacă ni se cere în ce măsură putem cita personalități ilustrative, invocăm de obicei câteva nume de referință. Dar între ele, numai Eminescu putem spune că
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
medic, profesor universitar, specialist în cardiologie; VÂNTU, Ion, profesor doctor docent la Universitatea din București, șef de secția la Academia Română; VÂRLAN, Măricel (n. 1956), poet și prozator; VINTILĂ, George (n. 1924), dirijor; ZELEA CODREANU, Corneliu (1899-1938), om politic, fondatorul și ideologul mișcării legionare, autor; ZELEA CODREANU, Ion, om politic, face parte din conducerea Ligii Apărării Național Creștine, autor. Lucrări despre Colegiului Național „Cuza Vodă” CLIT, Costin, Liceul Teoretic „Cuza Vodă”din Huși - Studiu monografic -, Editura Thalia, Vaslui, 2003, 260 p. CODREANU
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ovreiască” <endnote id="(695, p. 99)"/>. În 1937, Mircea Eliade era Îngrijorat că „neamul românesc” va sfârși „surpat de mizerie și sifilis, cotropit de evrei și sfârtecat de străini” <endnote id="(675, p. 63)"/>. Promovată de foarte mulți publiciști și ideologi antisemiți, imaginea „evreului sifilitic” era totuși contrazisă de alții, nu mulți. Argumentele acestora din urmă erau baia rituală pe care o practica evreul, obișnuința lui de a consulta doctorul și chiar lipsa printre evrei a militarilor, considerați principalii transmițători ai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(655, p. 79)"/>. Nu doar legile nescrise și vechile pravile din secolele XVII-XIX interziceau căsătoriile mixte dintre români și evrei, ci și legislația rasială din timpul unei Românii În care se instauraseră dictatura și etnocrația (1938-1944). Nichifor Crainic - ideologul „statului etnocratic” - credea În 1938 că „e o profundă Înțelepciune În opreliștea canonică impusă de Biserica noastră [creștin-ortodoxă] În ce privește amestecul cu evreii” <endnote id="(602, p. 145)"/>. Prin Decretul-lege nr. 2651 din 8 august 1940 (elaborat de ministrul Justiției Ion
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, serviciile secrete țariste au forjat mitul falselor Protocoale ale Înțelepților Sionului <endnote id=" (875)"/>. Protagonistul romanului vehiculează toate stereotipurile clasice referitoare la evrei : fizice, profesionale, morale, religioase și politice <endnote id=" (876)"/>. Un ideolog al dreptei românești, Nicolae Roșu, susținea că Vechiul Testament și Talmudul ar promova În rândul evreilor o sexualitate deșănțată și imorală : „Cărțile sfinte ale iudaismului introduc prin adulter, sodomie și exhibiție sexuală imoralitate În cultură”. De aici ar decurge mai multe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la sate Își găsește corelativul În mistica Statului la orașe”, scria În 1942 Mihail Manoilescu, teoreticianul corporatismului economic <endnote id="(808, p. 360)"/>. La rândul său, I.P. Culianu vorbește de „aversiunea spontană, visce rală, față de capitalism” a românului. „Scriitorii și ideologii români - scrie istoricul religiilor - reacționează violent Împotriva noilor structuri economice și sociale [capitaliste], calificându-le de «străine». Aceasta este originea Îndepărtată a naționalismului șovin [...], care a dus la formarea și la succesul fascismului româ nesc.” Culianu Încearcă să creioneze imaginea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
discursul nazist a dat tonul. Fie prin vocea pseudo-antropologului Hans F.K. Günther (care susținea În 1922 că fizionomia diavolilor din iconografia vest-europeană seamănă cu cea a evreilor est-europeni ; <endnote id="cf. 460, ilustrațiile 37-38 ; 759, p. 270"/>), fie prin vocea ideologului de serviciu, Alfred Rosenberg („Vampirul evreu a căpătat proporții diabolice” ; vezi cartea sa Mitul secolului XX, din 1930), fie prin cea a lui Adolf Hitler Însuși : „Două lumi se confruntă Între ele ! Omul-Zeu și Omul-Satana ! Arianul și evreul sunt atât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Chișinău? Aș scrie despre unele pe care le am. îmi propun să-ți dau două mențiuni lunar. Din motive strategice (Convorbirile sunt politice și extremiste, iar cei de la Cronica mi-au respins colaborarea, pierzîndu-mi articolele, cerute chiar de ei: foștii ideologi șefi sunt actuali ideologi șefi: V. C(onstantinescu) și N. Turtă (Turtureanu) ), am inițiat o rubrică în Opinia, Note și contra-note (vinerea). Trebuie ca vocea mea critică să fie auzită în primul rînd aici, la Iași. în ședința de senat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
unele pe care le am. îmi propun să-ți dau două mențiuni lunar. Din motive strategice (Convorbirile sunt politice și extremiste, iar cei de la Cronica mi-au respins colaborarea, pierzîndu-mi articolele, cerute chiar de ei: foștii ideologi șefi sunt actuali ideologi șefi: V. C(onstantinescu) și N. Turtă (Turtureanu) ), am inițiat o rubrică în Opinia, Note și contra-note (vinerea). Trebuie ca vocea mea critică să fie auzită în primul rînd aici, la Iași. în ședința de senat din 17 ianuarie a.c.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
una din monografiile anunțate. Unele sînt foarte potrivite ca: Romanul istoric românesc. (E însă un subiect vast. Trebuie limitat. în limitarea lui să nu dai peste D. Micu.) C.Stere (monografie). (E cea mai potrivită. Ai de a face cu ideologul într-o măsură, cu criticul, cu scriitorul. Eu aș fi încîntat dacă te oprești la ea. Are cap, are sfîrșit. știi de unde s-o iei și unde să te oprești.) În legătură cu Ralea. (Ar fi o teză mai mult pentru altă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
strada Bella Brainer s-a scris strada Tecuciului”. a.l. N-ai voie să scrii despre oboseală, tovule! Intervențiile pe care le vom dezbate În continuare avuseseră loc asupra numărului 203 al ziarului de uzină devenit cal de bătaie al ideologilor comuniști. Ioan Ghidoveanu „corectase” un alt articol scris de un angajat cu studii superioare și anume inginerul Ștefan Uscatu. Acesta semnase următorul text: „Din modul În care este organizată actualmente asistența tehnică atît la nivelul Întreprinderii cît și la nivelul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
precizare făcută cândva, a fost preluată corect de ziaristul I. Istrati care, În numărul 226/ noiembrie 1968 al „Vremii noi”, a vrut să o insereze dar a fost dată de pământ de I.D. Zamfirescu. Articolul ce-i sărise În ochi ideologului de serviciu se numea „Literatura și patriotismul” și citatul preluat din gândirea călinesciană suna așa: „În felul acesta, patriotismul se situează pînă la Înălțimile care-l recomandă ca un sentiment tot mai larg și mai generos acela, <<de destin comun
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de oameni! Cum scara ierarhică se respecta cu strășnicie În trecutul sistem bazat pe partid unic, iată că sclavul de serviciu pe cenzură, ca să zicem așa, devenise de ceva timp Petru Necula care Îl avea ca șef pe mai vechiul ideolog Ion Andrei care semna hârtiile cu babanul titlu „Șef de colectiv”. Cel dintâi eliminase definitiv dintr-un text ce urma să apară În „Buletinul oficial al Comitetului popular județean Vaslui” propoziția „Cantitățile de produse centralizate ce vor fi livrate fondului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
peste-al amintirilor covor,/ eu singură plîng În palmele-mi Întinse”. Cu toate că se cunoaște scriitura unei doamne (domnișoare) foarte sensibile, rigidul și veșnic morocănosul cenzor nu i-a permis apariția. La fel a pățit și poemul „Neliniști” care, ajuns În fața ideologului, a clacat fiind aruncat la coș: „Peste liniștea sufletului tresar zboruri/ către străluciri amăgitoare, Îndepărtate/ purtînd În ele sigiliul tristeții/ rupte din noi ca dintr-o Încoronare/ care se Întreabă ce vor și de unde atîtea mîhniri/ și coborîri lente, firești
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cei 15 erau cu o singură excepție tineri din Constanța în vârstă de 18-20 de ani, fără nici un căpătâi, fără nici o experiență profesională, gândind că în "occident" cu adevărat câinii au covrigi în coadă. 14 din ei practic nu gândeau, "ideologul" și "șeful" fiind un individ la vreo 40 de ani, fost motorist-stivuitor în portul Constanța și care hotărâse pentru toți să descopere "Lumea Nouă". I-am întrebat cu ce le pot fi de folos, dacă nu vor să se întoarcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a fost unul din cei mai remarcabili oameni de cultură și personalități din viața politică a României de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului al XX-lea. Personalitate deosebit de complexă, cu activitate multilaterală - jurist, profesor, ideolog, gazetar, scriitor și om politic - Constantin Stere s-a situat pe linia unei tradiții vechi și nezdruncinate, a intelectualului angajat. Timp de aproape un sfert de veac cât a activat în Iași (1892-1916ă, C. Stere sa definit ca teoretician al
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
mă detașasem deja după ce încercasem zadarnic să citesc primul volum, L’âge de raison, din ciclul plicticos și tendențios Les chemins de la liberté și după ce tot zadarnic încercasem să citesc și opul filozofic L’être et le néant. Ca și ideologii comuniști am detestat și eu această cărămidă (într-o oarecare măsură tot ca ei, fără să o fi citit sau mai exact fără să o fi dus până la capăt), dar din alte motive. E îngrozitor de plicticoasă, pretențioasă, sucită și outrecuidante
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]