1,048 matches
-
15.11.25.00 Piei brute de bovine sau de cabaline (cu excepția celor întregi) 4101.90 kg S 15.11.26.00 Piei de oi sau miei 4102 buc. S 15.11.27.00 Piei brute de de capre sau iezi dar netăbăcite, proaspete sau conservate 4103.10 buc. S 15.11.30.40 Slănină fără părți slabe de carne de porc, proaspătă, refrigerată, congelată, sărată, în saramură sau afumată (excl. cea topită) 0209 (.1 + .30) kg S 15.11.30
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Este așezat pe una din cele mai pitorești culmi de la poalele Leaotei, cu nume de legendă - Plaiul Domnesc. Această poziție geografică de excepție este întregită dar își găsește reflectarea în minunăția locurilor ce o urmează și înconjoară, începând cu Poiana Iezilor, La Bordeie și în Fund la Țarină până la Coasta Cârciumii și în vârf la Straja. Deși în zapise și hrisoave își găsește locul abia în secolul al XVI-lea, Brebu este continuă vatră de locuire ale cărei origini se pierd
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
localității datează din anul 1552, când apare sub numele de „Ponthuselew” ca proprietate episcopală, în conscrierea preoților comitatului Bihor. În 1698 apare din nou menționată în registrul de dijmă, împreună cu alte localități. Locuitorii dădeau dijmă din grâu, pabulus, miei și iezi și plăteau bani creștinătății. Între 1710-1712, localitatea este cunoscută sub numele de Petrany- Vallany având doar două familii G. Vanko și S. Szillagy. În 1719 numărul capilor de familie ajunge la 8, având jude pe Petru Racz. În 1733, se
Petrani, Bihor () [Corola-website/Science/300859_a_302188]
-
numărul satelor cu care este menționată și după metodologia anterioarei situații ar rezulta, ipotetic, următorul tabel: Locuitorii satului se ocupau cu creșterea animalelor mici (oi, capre) și a albinelor, cultivau cereale (grâu, mei, porumb, orz mixt), dădeau dijma din miei, iezi și stupi, precum și din cereale, având posibilitatea de a răscumpăra o parte din dijmă în bani. De exemplu, în anul 1694 ei răscumpărau 142 de iezi cu 8 florini și 52 dinari, iar peste trei ani, în 1697, răscumpărau 7
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
și a albinelor, cultivau cereale (grâu, mei, porumb, orz mixt), dădeau dijma din miei, iezi și stupi, precum și din cereale, având posibilitatea de a răscumpăra o parte din dijmă în bani. De exemplu, în anul 1694 ei răscumpărau 142 de iezi cu 8 florini și 52 dinari, iar peste trei ani, în 1697, răscumpărau 7 miei, 14 iezi și 22 stupi cu 4 florini și 8,5 dinari. Din cereale, după 130 cruci de grâu (obținute de satele Bălnaca, Lorău,Cornițel
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
precum și din cereale, având posibilitatea de a răscumpăra o parte din dijmă în bani. De exemplu, în anul 1694 ei răscumpărau 142 de iezi cu 8 florini și 52 dinari, iar peste trei ani, în 1697, răscumpărau 7 miei, 14 iezi și 22 stupi cu 4 florini și 8,5 dinari. Din cereale, după 130 cruci de grâu (obținute de satele Bălnaca, Lorău,Cornițel și Birtin) dau dijmă 12 cruci de grâu, egale cu 6 câble. Pentru secolul al XVII-lea
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
contribuabili care plăteau banii crestinității: 6 în 1696, 2 în 1697, 18 în 1698. În ultimul deceniu al secolului al XVII-lea se poate observa o schimbare în ceea ce privește ocupațiile prioritare ale locuitorilor. La 1694 dădeau dijma numai după 173 de iezi și nu aveau cereale (sine frugibus). Într-un timp scurt, aproximativ 4-5 ani, se extinde cultura cerealelor, încât la 1699, împreună cu localitatea Aștileu, locuitorii din Bălnaca aveau numai 32 de miei și 3 iezi, obținând însă 640 cruci de grâu
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
dădeau dijma numai după 173 de iezi și nu aveau cereale (sine frugibus). Într-un timp scurt, aproximativ 4-5 ani, se extinde cultura cerealelor, încât la 1699, împreună cu localitatea Aștileu, locuitorii din Bălnaca aveau numai 32 de miei și 3 iezi, obținând însă 640 cruci de grâu și 50 cruci de orz mixt. Probabil că, datorită creșterii cantităților de cereale obținute la 1699, pe lângă dijmă se percepe și nona. Media de grâu pe cap de contribuabil era în 1696 de 6
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
în 1637, pentru a ajunge în 1699 la 22,10 cruci, deci o recoltă de grâu de 4 ori mai mare în decurs de numai 4 ani. La creșterea numărului animalelor se înregistrează o scădere de la media de 15,6 iezi (1694) la 2,5 miei și 3,3 iezi (1697) la 1,1 miei și 0,10 iezi (1699). În secolul al XVIII-lea, satul Bălnaca face parte din domeniul Aleșdului, chiar dacă stăpânii se perindă ca și în secolul precedent
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
10 cruci, deci o recoltă de grâu de 4 ori mai mare în decurs de numai 4 ani. La creșterea numărului animalelor se înregistrează o scădere de la media de 15,6 iezi (1694) la 2,5 miei și 3,3 iezi (1697) la 1,1 miei și 0,10 iezi (1699). În secolul al XVIII-lea, satul Bălnaca face parte din domeniul Aleșdului, chiar dacă stăpânii se perindă ca și în secolul precedent. Între anii 1712-1720 satul aparține fiscului imperial, din 1720
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
ori mai mare în decurs de numai 4 ani. La creșterea numărului animalelor se înregistrează o scădere de la media de 15,6 iezi (1694) la 2,5 miei și 3,3 iezi (1697) la 1,1 miei și 0,10 iezi (1699). În secolul al XVIII-lea, satul Bălnaca face parte din domeniul Aleșdului, chiar dacă stăpânii se perindă ca și în secolul precedent. Între anii 1712-1720 satul aparține fiscului imperial, din 1720 intră în posesia contelui Bánfi, la 1776 din nou
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
muncă cu animalele sau 2080 zile de muncă cu palmele, deci fiecare iobag presta 13 zile pe an cu animalele sau 26 de zile pe an cu palmele. Nona o dădeau din cereale: grâu, ovăz, porumb și din animale: miei, iezi, stupi. Conscrierea din 1779 atestă o serie de ocupații în funcție de care se stabilesc taxele din crâșmărit, morărit, lemnărit, ghindărit, meșteșuguri. Domeniul nu avea în folosință teren arabil sau vie în hotarul satului, doar un fânaț care producea 24 stânjeni de
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
care a scris scenarii.) Potrivit propriei dorințe, a fost incinerat. Subiectele scrierilor lui Pancu sunt în majoritate originale, două dintre puținele prelucrări publicate fiind „Albastră ca Cerneala” (cu subtitlul „după Frații Grimm” - este vorba de povestea „Albă ca Zăpada”) și „Iedul cu trei capre” (parafrază la „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă). Principala sursă de inspirație a autorului este viața cotidiană. O parte din texte, mai ales cele din prima perioadă de creație (anii 1950), au un substrat educativ, promovând
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]
-
incinerat. Subiectele scrierilor lui Pancu sunt în majoritate originale, două dintre puținele prelucrări publicate fiind „Albastră ca Cerneala” (cu subtitlul „după Frații Grimm” - este vorba de povestea „Albă ca Zăpada”) și „Iedul cu trei capre” (parafrază la „Capra cu trei iezi” de Ion Creangă). Principala sursă de inspirație a autorului este viața cotidiană. O parte din texte, mai ales cele din prima perioadă de creație (anii 1950), au un substrat educativ, promovând politețea, moralitatea, dragostea de învățătură și de muncă, dar
Octav Pancu-Iași () [Corola-website/Science/299633_a_300962]
-
să te avizeze că personajul este un „cor al mamelor”, forțate de sărăcie să-și părăsească căminul (în sensul său larg, de loc de apartenență) pentru a merge să muncească printre străini. Revelația că basmul ales este Capra cu trei iezi</em> a venit cu o senzație de disconfort (nu detaliez aici despre simbolistica asocierilor dintre femei și capre în experiențele proprii, fie ele personale sau culturale). Mi-am zis că e o glumă (dintr-acelea menite să facă piesa mai
Cronica spectatoarei - Metafora caprei în spectacolul ROVEGAN () [Corola-website/Science/296159_a_297488]
-
oameni care suferă alienare, umilințe, abuzuri, exploatare, propunându-și să creeze empatie între public și subiecții spectacolului; și totuși, de la primele scene, pare că ridiculizează toate astea coafându-le pe actrițe cu codițe-cornițe și punându-le să cânte <strong>Trei Iezi Cucuieți</strong> pe acordurile piesei <em><strong>Felicità</strong></em>. Povestea se concentrează inițial pe lupta mamei-capră de a-și găsi un loc de muncă și un acoperiș în Italia, după care scenele se derulează alternativ, într-un meci de
Cronica spectatoarei - Metafora caprei în spectacolul ROVEGAN () [Corola-website/Science/296159_a_297488]
-
perioada comunistă, dar abandonată post-decembrist ruinei, poziționată mai puțin ambiguu și cel mai probabil neîntâmplător în județul Vaslui, „polul sărăciei în Uniunea Europeană” conform statisticilor Eurostat din 2013. Spectacolul curge, personajele se conturează, metafora caprei începe să prindă sens prin monoloagele iedului cel mic care studiază silitor despre acest animal atât de profitabil: capra e adaptabilă, inventivă, plină de resurse, cu foarte puține exigențe, un animal cu costuri de întreținere foarte mici și de la care se pot exploata atâtea (carne, lapte, blană
Cronica spectatoarei - Metafora caprei în spectacolul ROVEGAN () [Corola-website/Science/296159_a_297488]
-
de resurse materiale; suplimentar, pare că îi lipsesc și resursele psihologice, e slabă, ușor de șantajat, prea emoțională. Și totuși, într-un moment care pare deja departe în trecut, aceeași femeie a făcut pasul curajos de a migra, promițându-le iezilor că se întoarce cu de-ale gurii. Cine e capra, de fapt? O femeie puternică, sau una slabă, manipulabilă, docilă, ușor de umilit? Răspunsul l-am regăsit în fragmentele din Cireșe Amare</strong> - cartea Lilianei Nechită care a insipirat spectacolul
Cronica spectatoarei - Metafora caprei în spectacolul ROVEGAN () [Corola-website/Science/296159_a_297488]
-
I turn</spân><spân lang="en-GB">ed</spân><spân lang="en-GB"> around and there </spân><spân lang="en-GB">were</spân><spân lang="en-GB"> about 7 fit and strong young men, moving aggressively towards me. They carr</spân><spân lang="en-GB">ied</spân><spân lang="en-GB"> the same banners with “the right to live” aș the other participants în the march. I ț</spân><spân lang="en-GB">old</spân><spân lang="en-GB"> my friend we should go. The young men c</spân
Marș, B.O.R.! () [Corola-website/Science/296180_a_297509]
-
ilustrate, printre care «Verișorii siamezi» de Cornel Udrea, « Lumea văzută de un român rupt în fund / ediția 2007» de Ion Cristoiu, «Epigrame» de Vasile Larco, «Câinele dizident» de Aurel Brumă , «Epigrame» de Elis Râpeanu , etc; ilustrații la «Capra cu trei iezi»-2002, « Fata babei și fata moșneagului»-2003 și «Povestea poveștilor»-2007,de Ion Creangă; «Eminescu în Bucovina» de Ion Dragusanul-2007; ilustrator, împreună cu Sorin Postolache, al volumelor «Declarația universală a drepturilor omului»-1998 și «Carta socială europeană revizuită»-2000 , editate de
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
specie protejată de lege din cauza rarității. Însă în alte locuri numărul lor a crescut dramatic și au devenit dăunători agricoli. Corbii pot provoca daune culturilor, cum ar fi cerealelor sau pot dăuna animalele, deoarece au fost exemplare care au ucis iezi, miei sau viței. Totuși aceștia atacă rar, iar comportamentul lor poate fi uneori luat greșit de fermieri. În întreaga emisferă nordică și de-a lungul istoriei umane, corbul comun a fost un simbol puternic și un subiect popular de mitologie
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
exploata carențele de protecție în partea vitală a motorului, în partea de sus sau inferioară. Deschizăturile de observare, trapele de evacuare, ușile - orice punct este o sursă de pericol pentru un blindat în mediul urban. De exemplu o bombă improvizată (IED - Improvised Explosive Device) îngropată în șosea a făcut victimă un conducător al unui M1A1 Abrams HA, care a fost capabil să reziste la șocul unui proiectil cinetic tras din greșeala de un T-72 ca foc amical. De asemenea s-
Tanc () [Corola-website/Science/298932_a_300261]
-
animale mari; ii) cărnuri de porc: - porci cu o greutate vie mai mare de 100 kg: 0,20 unități animale mari; - alte porcine: 0,15 unități animale mari; iii) alte cărnuri: - ovine și caprine: 0,10 unități animale mari; - miei, iezi și purcei sub 15 kg greutate vie: 0,05 unități animale mari; B. Statele membre, în limita a 1000 unități animale mari, la care se referă punctul A, aliniatul 1, subdiviziunea a), i), fac derogare la limita săptămânală care este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85162_a_85949]
-
B. Statele membre, în limita a 1000 unități animale mari, la care se referă punctul A, aliniatul 1, subdiviziunea a), i), fac derogare la limita săptămânală care este prevăzută pentru a ține cont de condițiile impuse de sacrificarea mieilor și iezilor, în timpul perioadei ce precede sărbătorile religioase, pentru ca medicul veterinar oficial să fie prezent în momentul sacrificării pentru ca cerințele privind igiena să fie respectate, iar cărnurile să nu fie suspuse nici unei congelări, înainte de plasarea pe piață. C. Valorile maximale prevăzute la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85162_a_85949]
-
umflarea unui organ poate fi autorizată în cazul în care este impusă de un ritual religios dar în acest caz organul care a fost supus suflajului trebuie să fie interzis consumului uman. 95/23 Umflarea mecanică pentru jupuirea mieilor și iezilor în greutate vie de mai puțin de 15 kg poate fi aprobată de autoritățile competente, cu condiția respectării normelor de igienă. 64/433 34.Carcasele de solipede, de porci de peste patru săptămâni și de bovine de peste șase luni trebuie supuse
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85162_a_85949]