KorAP: Find »[drukola/base=ieruncă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...61 >

1,506 matches

Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683

director al postului, în locul istoricului Vlad Georgescu, va fi N. Stroescu-Stânișoară, realizatorul unor "insipide, dar instructive programe religioase", și care îl va prefera drept corespondent la Paris al "Europei libere" pe N. Balotă, în detrimentul cuplului istoric Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, brusc ieșiți din scenă în 1992. După ce în 1995 își ia adio de la ascultătorii săi (postul Rodio Europa Liberă mutându-se la Praga), Gelu Ionescu, fidel spațiului său de exprimare România și limba română acceptă invitația prof. Heitmann de a

Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
culturii francez și român, Academia Franceză, actori de la Théâtre de la Huchette, Societatea Autorilor Dramatici, Editura Gallimard, dramaturgul Arrabal, Cioran care era deja internat în spital). Au participat în afara soției și a fiicei Marie-France, cuplurile Vianu, Raicu, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, familia regală, André Glucksmann, Mihnea Berindei, Sergiu Celibidache, Lucian Pintilie, Geta Dimisianu, Doina Cornea ("cu alura ei de chivuță"). Moralistul-caracterolog nu se dezminte. Slujba are loc în franceză și română. Preoți români, prin aspect și dicție, nu-l conving pe

Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
de cărțile anilor '40, precum "Simbolul artistic" sau "Tezele unei filosofii ale operei" (apărute postum), dar nu și de creația de după 1950, spune Gelu Ionescu, sub nivelul celei interbelice. Deși îi numește prieteni pe Mircea Zaciu, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, analizându-le cărțile de memorialistică, autorul nu se abate de la spiritul său critic nepărtinitor, de la verva sa epică și eseistică ce-i rafinează și iluminează demersul, de cele mai multe ori inedit. Autorul nu pregetă să se mire de reproșurile făcute de

Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
consemnărilor ce răsfrâng un Mircea Zaciu monden, curios, sociabil, atent și cu simț practic, un legatar ludic al vechii societăți ardelene distruse de comunism, dar și un sarcastic justițiar vs. mediocritatea fără har. Abordarea jurnalului "Trecut-au anii" de Virgil Ierunca (Lădești, jud. Vâlcea, 1920 - 2006, Paris), pleacă de la apostazia orgoliosului autor ce nu s-a împăcat cu gândul că s-ar fi putut înșela într-o viață de om în privința altor oameni, dovadă stând distrugerea a zeci de caiete scrise

Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
cinci decenii. Gestul e calificat de critic drept o gravă amputare autolesionistă. Dacă probele scriptice contrare au fost distruse, va fi posteritatea noastră una fără cusur? Îndoindu-se evident, Gelu Ionescu enumeră totuși câteva decepții mai cunoscute ale lui Virgil Ierunca, cum ar fi Ion Caraion, Paul Goma, Marin Sorescu, nume promovate intens la Radio Europa Liberă. Pentru literatură, mărturia celui ce s-a înșelat ar fi fost un câștig mult mai mare decât orgoliul celui ce se dorește infailibil. Sfâșiat

Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
fără resentimente și umori necontrolate, în ciuda păcatului de "auto-supraestimare". Dacă episodul asasinării în închisoare a mamei sale, Ecaterina Bălăcioiu, este emblematic pentru viitorul curs biografic și politic al autoarei, nu mai puțin hotărâtor este angajamentul acesteia, din 1964, alături de Virgil Ierunca, la Radio Europa Liberă, redacția din Paris. Cuplul care a optat pentru anonimat în Franța pentru a deveni celebru în țară, s-a retras brusc în 1992 când birourile pariziene ale Radio Europa Liberă au fost dezafectate. Eseul din 2001

Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
adesea bănuitor și polemic. Cel ce a trecut prin multe și umilitoare încercări până să fi fost omologat ca mare scriitor, nu va fi scutit de puseuri narcisice și autoritare. Coleg de generație cu Geo Dumitrescu, Ion Caraion și Virgil Ierunca, ajutat să supraviețuiască la București de Miron Radu Paraschivescu din munca de corector la "Timpul", Marin Preda, tânărul taciturn obsedat "mai ales de temele sexuale", părând "mereu flămând și nedormit", va debuta în 1948 cu "Întâlnirea din pământuri". Nu va

Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771

doliu, ca în metaforă mitică a șarpelui ouroboros, crescând din sine, hrănindu-se cu sine"42, dualitate ce nu surprinde la Cioran și pe care o manifestă și în relațiile cu ceilalți intelectuali români din exil, așa cum scrie și Virgil Ierunca în Subiect și predicat 43. Ion Vartic 44 relatează: "Tipicul întâlnirilor cu Cioran era, altădată, foarte strict: nu trebuia să faci gafă de a i te adresa în română, căci refuză să vorbească românește. De ce refuză, a spus-o și

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
parte rămânând însingurata și rebela, alta comunicativa și domestică, devenind, o dată cu trecerea timpului, "zeul" tranzițiilor și schimbărilor, marcând evoluția trecutului spre viitor, de la o viziune la alta, de la o stare la alta și de la un univers la altul. 43 Virgil Ierunca, Subiect și predicat, Ed. Humanitas, București, 1993. 44 Ion Vartic, Apostrof, revista a Uniunii Scriitorilor, anul VI, nr. 9, Cluj, 1995, p. 6. 45 Ibid., p. 131. 46 Capitol din românul Despre eroi și morminte. 47 L.B. Lombardi, Aproximaciones críticas

[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752

Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Nicolae Steinhardt, Alexandru Paleologu etc. Literatura disidentă are o atitudine deschis opoziționistă față de puterea comunistă, experiențele interne ale protestului, sfârșind în închisoare sau în exil: Paul Goma, Dorin Tudoran, Ion Negoițescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca etc. "Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ion Negoițescu au scris, în exil, Istorii ale literaturii române, uneori, prin consecvență foiletonistică, alteori, prin voință de sintetizare, ei au afirmat o bună înțelegere a contextului european. Percepția înaltă și cuprinderea globală nu exclud

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Dinescu, Nicolae Steinhardt, Alexandru Paleologu etc. Literatura disidentă are o atitudine deschis opoziționistă față de puterea comunistă, experiențele interne ale protestului, sfârșind în închisoare sau în exil: Paul Goma, Dorin Tudoran, Ion Negoițescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca etc. "Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ion Negoițescu au scris, în exil, Istorii ale literaturii române, uneori, prin consecvență foiletonistică, alteori, prin voință de sintetizare, ei au afirmat o bună înțelegere a contextului european. Percepția înaltă și cuprinderea globală nu exclud participarea subiectivă. Critici literari, eseiști

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
au scris, în exil, Istorii ale literaturii române, uneori, prin consecvență foiletonistică, alteori, prin voință de sintetizare, ei au afirmat o bună înțelegere a contextului european. Percepția înaltă și cuprinderea globală nu exclud participarea subiectivă. Critici literari, eseiști, filosofi, Virgil Ierunca, Ion Negoițescu, Monica Lovinescu nu sunt mai puțin admirabili scriitori, definind, fiecare în parte, o literatură a exilului. Structura polemică a operei lor îi așează între marii luptători ai culturii române. Iar intransigența polemică, radicalismul, definesc un tip de autoritate

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
în exil: Paul Goma, Dorin Tudoran, I. Negoițescu și, dacă sistemul nu s-ar fi prăbușit, e sigur că acolo ar fi sfârșit și Mircea Dinescu, Dan Petrescu și toți cei care au riscat un gest protestatar. "Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ion Negoițescu au scris, în exil, Istorii ale literaturii române, uneori, prin consecvență foiletonistică, alteori, prin voință de sintetizare, ei au afirmat o bună înțelegere a contextului european. Percepția înaltă și cuprinderea globală nu exclud participarea subiectivă. Critici literari, eseiști

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
au scris, în exil, Istorii ale literaturii române, uneori, prin consecvență foiletonistică, alteori, prin voință de sintetizare, ei au afirmat o bună înțelegere a contextului european. Percepția înaltă și cuprinderea globală nu exclud participarea subiectivă. Critici literari, eseiști, filosofi, Virgil Ierunca, Ion Negoițescu, Monica Lovinescu nu sunt mai puțin admirabili scriitori, definind, fiecare în parte, o literatură a exilului. Structura polemică a operei lor îi așează între marii luptători ai culturii române. Iar intransigența polemică, radicalismul, definesc un tip de autoritate

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Gheorghe, Ethosul la Ana Blandiana, în "România literară", 3 (2005). Gurghianu, Aurel, Anotimpurile cetății, Cluj, Editura Dacia, 1988. Holban, Ioan, Profiluri epice contemporane, București, Editura Cartea Românească, 1987. Husar, Alexandru, Ars longa Probleme fundamentale ale artei, București, Editura Univers, 1980. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, București, Editura Humanitas, 1990. Ierunca, Virgil, Românește, București, Editura Humanitas, 1991. Ierunca, Virgil, Subiect și predicat, București, Editura Humanitas, 1993. Ierunca, Virgil, Dimpotrivă, București, Editura Humanitas, 1994. Ierunca, Virgil, Semnul mirării, București, Editura Humanitas, 1995. Ierunca, Virgil

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
3 (2005). Gurghianu, Aurel, Anotimpurile cetății, Cluj, Editura Dacia, 1988. Holban, Ioan, Profiluri epice contemporane, București, Editura Cartea Românească, 1987. Husar, Alexandru, Ars longa Probleme fundamentale ale artei, București, Editura Univers, 1980. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, București, Editura Humanitas, 1990. Ierunca, Virgil, Românește, București, Editura Humanitas, 1991. Ierunca, Virgil, Subiect și predicat, București, Editura Humanitas, 1993. Ierunca, Virgil, Dimpotrivă, București, Editura Humanitas, 1994. Ierunca, Virgil, Semnul mirării, București, Editura Humanitas, 1995. Ierunca, Virgil, Trecut-au anii, București, Editura Humanitas, 2000. Ierunca

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Editura Dacia, 1988. Holban, Ioan, Profiluri epice contemporane, București, Editura Cartea Românească, 1987. Husar, Alexandru, Ars longa Probleme fundamentale ale artei, București, Editura Univers, 1980. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, București, Editura Humanitas, 1990. Ierunca, Virgil, Românește, București, Editura Humanitas, 1991. Ierunca, Virgil, Subiect și predicat, București, Editura Humanitas, 1993. Ierunca, Virgil, Dimpotrivă, București, Editura Humanitas, 1994. Ierunca, Virgil, Semnul mirării, București, Editura Humanitas, 1995. Ierunca, Virgil, Trecut-au anii, București, Editura Humanitas, 2000. Ierunca, Virgil, Poeme de exil, București, Editura Humanitas

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Editura Cartea Românească, 1987. Husar, Alexandru, Ars longa Probleme fundamentale ale artei, București, Editura Univers, 1980. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, București, Editura Humanitas, 1990. Ierunca, Virgil, Românește, București, Editura Humanitas, 1991. Ierunca, Virgil, Subiect și predicat, București, Editura Humanitas, 1993. Ierunca, Virgil, Dimpotrivă, București, Editura Humanitas, 1994. Ierunca, Virgil, Semnul mirării, București, Editura Humanitas, 1995. Ierunca, Virgil, Trecut-au anii, București, Editura Humanitas, 2000. Ierunca, Virgil, Poeme de exil, București, Editura Humanitas, 2001. Ierunca, Virgil, Autobiografia Antigonei, în "22", 47 (1992

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
longa Probleme fundamentale ale artei, București, Editura Univers, 1980. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, București, Editura Humanitas, 1990. Ierunca, Virgil, Românește, București, Editura Humanitas, 1991. Ierunca, Virgil, Subiect și predicat, București, Editura Humanitas, 1993. Ierunca, Virgil, Dimpotrivă, București, Editura Humanitas, 1994. Ierunca, Virgil, Semnul mirării, București, Editura Humanitas, 1995. Ierunca, Virgil, Trecut-au anii, București, Editura Humanitas, 2000. Ierunca, Virgil, Poeme de exil, București, Editura Humanitas, 2001. Ierunca, Virgil, Autobiografia Antigonei, în "22", 47 (1992). Ionescu, Radu, Despre postmodernism DUPĂ sau DINCOLO

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
1980. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, București, Editura Humanitas, 1990. Ierunca, Virgil, Românește, București, Editura Humanitas, 1991. Ierunca, Virgil, Subiect și predicat, București, Editura Humanitas, 1993. Ierunca, Virgil, Dimpotrivă, București, Editura Humanitas, 1994. Ierunca, Virgil, Semnul mirării, București, Editura Humanitas, 1995. Ierunca, Virgil, Trecut-au anii, București, Editura Humanitas, 2000. Ierunca, Virgil, Poeme de exil, București, Editura Humanitas, 2001. Ierunca, Virgil, Autobiografia Antigonei, în "22", 47 (1992). Ionescu, Radu, Despre postmodernism DUPĂ sau DINCOLO, în "Familia", 1 (1988). Iorgulescu, Mircea, Prin pustiul

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Ierunca, Virgil, Românește, București, Editura Humanitas, 1991. Ierunca, Virgil, Subiect și predicat, București, Editura Humanitas, 1993. Ierunca, Virgil, Dimpotrivă, București, Editura Humanitas, 1994. Ierunca, Virgil, Semnul mirării, București, Editura Humanitas, 1995. Ierunca, Virgil, Trecut-au anii, București, Editura Humanitas, 2000. Ierunca, Virgil, Poeme de exil, București, Editura Humanitas, 2001. Ierunca, Virgil, Autobiografia Antigonei, în "22", 47 (1992). Ionescu, Radu, Despre postmodernism DUPĂ sau DINCOLO, în "Familia", 1 (1988). Iorgulescu, Mircea, Prin pustiul de vorbe, în "22", 681 (2003). Iorgulescu, Mircea, Proiecte

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Subiect și predicat, București, Editura Humanitas, 1993. Ierunca, Virgil, Dimpotrivă, București, Editura Humanitas, 1994. Ierunca, Virgil, Semnul mirării, București, Editura Humanitas, 1995. Ierunca, Virgil, Trecut-au anii, București, Editura Humanitas, 2000. Ierunca, Virgil, Poeme de exil, București, Editura Humanitas, 2001. Ierunca, Virgil, Autobiografia Antigonei, în "22", 47 (1992). Ionescu, Radu, Despre postmodernism DUPĂ sau DINCOLO, în "Familia", 1 (1988). Iorgulescu, Mircea, Prin pustiul de vorbe, în "22", 681 (2003). Iorgulescu, Mircea, Proiecte de sine, în "22", 673 (2003). Irimia, Dumitru, Structura

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
române, azi. vol. I Muntenia, Pitești, Editura Paralela 45, 2003. Ungureanu, Cornel, Geografia literaturii române, azi. vol. IV Banatul, Pitești, Editura Paralela 45, 2005. Ungureanu, Cornel, Istoria secretă a literaturii române, Timișoara, Editura Aula, 2007. Valentová, Libuše, Interviu cu Virgil Ierunca, în "România literară", 41 (2006). Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, București, Editura Eminescu, 1973. Voj, Elena, Contribuția Ioanei Em. Petrescu la studiul postmodernismului în teoria literară, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2006. Zubașcu, Ion, Interviu cu Ana Blandiana, în "Acolada

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858

acestor pagini din care putem desprinde inclusiv efigii ale criterioniștilor. Dacă adăugăm și faptul că lectura romanului a reprezentat un important cap de acuzare în procesul Noica-Pillat, vedem că istoria "înghite" la propriu "metafizica și poezia", după expresia lui Virgil Ierunca. Erosul-magician care țese destinele în opera eliadescă se întâlnește cu alte două scrieri pe tema iubirii din epoci diferite: Femei de Sebastian, descinzând din același interbelic și De ce iubim femeile de Mircea Cărtărescu, în privința acesteia din urmă autoarea declarându-și

[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609

următoare. 4 http://www.mediafax.ro/justitie/recursul-lui-basescu-in-cazul-tiganca-imputita-admis-2636337 5 Cf. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/63796/Gigi-Becali-in-razboi-cu-homosexualii.html 6 Cf. http://www.insse.ro/cms/rw/resource/stat electorale.pdf 7 "Antologia rușinii" a fost o rubrică redactată de Virgil Ierunca în diverse publicații apărute în exil, în care erau reproduse texte dedicate conducerii comuniste din România, în special lui Nicolae și Elenei Ceaușescu 8 http://corneliuvadimtudor.blogspot.com/2010/05/cv-corneliu-vadim-tudor.html sau http://www.bbc.co.uk/romanian/specials

Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]