14,068 matches
-
al scriitorului arădean Cornel Marandiuc care, în 1985, în cartea sa „Inimi cât să cuprindă cerul patriei”[11], fără a-l numi, a evocat, sub abila sintagmă „comandantul grupului 6 vânătoare”, personalitatea de comandant și luptător a lui Dan Vizanty, ilustrându-i calitățile prin relatarea episodului glorios de la 10 iunie 1944. După 1989, indiferența față de valorile trecutului a continuat, inexplicabil. N-a făcut excepție nici atitudinea față de tatăl meu, în afara unor articole omagiale, publicate de același C. Marandiuc și de lt. col
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94176_a_95468]
-
asupra propriei existențe. Inspirația sa poetică este autentică și nu se va epuiza atâta vreme cât poetul se va reîntoarce la matca satului său, la izvorul binelui și frumosului din acest univers patriarhal. Am reprodus mai jos două poezii ale autorului, care ilustrează în mod deosebit crezul său poetic. Fie ca bunul Dumnezeu să-i călăuzească pașii pe drumul literar, să aibă un drum curat, un “drum al pașilor neopriți”.... Daniela Ghigeanu 6 februarie 2014 „Cad lacrimi din iubirea divină, O luptă în
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
a lu’ Dore, că el are nasu’ mare și căciulă țuguiată! Au râs copiii, a râs mânzește și domnișoara Iulia. Nu se așteptase să fie respinsă cu piticii și vrăjitorii din basme. Nu știa că acei copii nu văzuseră cărți ilustrate de basme. La urma urmei, e bun și ...nea Mitică. Dar copiii au complicat lucrurile, pentru că a intervenit Florina: - Ba seamănă cu nea Gheorghe a’ lu’ Ciorap, că și el are nasul mare și căciula căzută pe nas, ca ăsta
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
perspectivei hegeliene ( Spiritul absolut invocat drept Veșnicul Demiurg), resemnarea stoică (Nu spera și nu ai teamă), nirvana budistă (Eu nu cred nici în Iehova, nici în Buddha-Sakya-Muni), eseistul apreciază că amestecul acesta heteroclit de gândire occidentală și spiritualitate indiană nu ilustrează, nu sporește și - în fond - nu susține prin nimic originalitatea creației eminesciene, astfel că exegeza nu oferă conturul unei filosofii care să fie proprie gândirii poetului. Evident, el „...n-a versificat idei filosofice pentru că i s-au părut adânci sau
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
de lumină”. Proza ei scurtă, după cum atestă Mariana Cristescu, semnând cuvântul înainte al cărții, are modele în realitatea imediată, ca în povestirea Vasilica sau în Cântecul fazanului, proză distinsă cu Premiul Odobescu pe anul 2015, dar ele poartă un mesaj, ilustrează o filozofie de viață, pornind de la o realitate trăită. Autoarea are știința de a surprinde un eveniment ajuns într-un punct-cheie, în jurul căruia știe să creeze un strop de magie. Este maniera ei de a îmbrăca realitatea, drept care Mariana Cristescu
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
pe logica și principiile interpretării științifice. În caz contrar, putem extinde la nesfârșit polemicile ce privesc decesele unor personalități istorice românești. În acest sens, pentru a creiona pericolul unor interpretări hazardate, privind moartea lui Eminescu, lansez o ipoteză, pentru a ilustra sensibilitatea acestui subiect: ” Documente de arhivă, de dată recentă sau mai veche, converg spre ipoteza că decesele suveranilor Carol I si Ferdinand sunt extrem de suspecte, având stranii similitudini cu moartea lui Eminescu.” Așadar, în baza acestei noi teorii, putem spune
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
că pentru intelighenția Occidentală devastatoarele malversații pe care comunismul sovietic le instrumenta în Est, precum și abominabilele suferințe ale celor abandonați sub teroarea bolșevică, treceau cu totul și cu totul neobservate. În eseul intitulat O paranteză cât o existență, Monica Lovinescu ilustrează dramatica și ostila atmosferă cu care erau întâmpinați refugiații români în Franța de după 1947. Intelectualitatea se situa, în covârșitoarea ei majoritate, la stânga eșichierului politic. Intelighenția franceză renunțase cu totul să mai aspire la ceea gândire întrebătoare care, potrivit sociologului Edgar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
nu se poate distinge cu ușurință între limbajul poeziei și cel al tradiției mitologice.”[ 12] În temeiul celor expuse de la începutul acestui subcapitol, am dorit să reliefăm cazul aparte al operei literare datorate lui Horia Stamatu. Poetica pe care o ilustrează - și care îl ilustrează - se situează în proximitatea unui asemenea mod de a înțelege, a gândi, a se comunica pe sine și a cumineca în lumea Poeticului. Desigur, privind astfel lucrurile, nu trecem cu vederea nici o anume discretă vibrație rezonând
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
cu ușurință între limbajul poeziei și cel al tradiției mitologice.”[ 12] În temeiul celor expuse de la începutul acestui subcapitol, am dorit să reliefăm cazul aparte al operei literare datorate lui Horia Stamatu. Poetica pe care o ilustrează - și care îl ilustrează - se situează în proximitatea unui asemenea mod de a înțelege, a gândi, a se comunica pe sine și a cumineca în lumea Poeticului. Desigur, privind astfel lucrurile, nu trecem cu vederea nici o anume discretă vibrație rezonând cu ecouri ale Esteticii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
vedea, concludentă formulare într-o epistolie adresată lui Dumitru Țepeneag: „...hotărâsem să rămân la scrisul quintesențial.”[ 15] Spunem concludentă pentru că aserțiunea de mai sus, coroborată și cu multe altele, dar mai întâi de toate cu mesajul propriu întregii sale creații ilustrează intrarea în rezonanță cu un celebru adagiu heideggerian: Der Dichter nennt das Heilige! (Poetul este cel care rostește Sacrul). Ceea ce nu poate fi de mirare dacă luăm în considerație că poetul își desăvârșise formarea spirituală cu unul dintre discipolii celui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
de lumină”. Proza ei scurtă, după cum atestă Mariana Cristescu, semnând cuvântul înainte al cărții, are modele în realitatea imediată, ca în povestirea Vasilica sau în Cântecul fazanului, proză distinsă cu Premiul Odobescu pe anul 2015, dar ele poartă un mesaj, ilustrează o filozofie de viață, pornind de la o realitate trăită. Autoarea are știința de a surprinde un eveniment ajuns într-un punct-cheie, în jurul căruia știe să creeze un strop de magie. Este maniera ei de a îmbrăca realitatea, drept care Mariana Cristescu
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
Constantin Rădulescu-Motru) se manifestă în deplină libertate. Poemele cu substrat filosofic ale Marianei Didu - multe dintre ele ,,croșetate’’ pornind de la motive descifrate în haloul de tâlcuri și mistere ale unor plasticieni renumiți la scară planetară, precum: Brâncuși, Picasso, Dali, Modigliani... - ilustrează că aceasta este conștientă de provocările și riscurile pe care și le-a asumat, în demersul său editorial de țintă înaltă, elevată. Putem plasa în domeniul reușitei sale faptul că ea a făcut un slalom inspirit printre ,,jaloane’’ extrem de periculoase
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
culturale, literare în reviste și cotidiane din România, Germania, Statele Unite, India. A editat revistele Observator (în limba română, din 1988) și Archenoah (în limba germană, din 1994). În Editură Radu Bărbulescu au apărut până în prezent 92 de titluri, scrise sau ilustrate de autori sau fotografi români, germani, arabi, evrei, italieni, maltezi, maghiari și ruși. Membru al asociațiilor germane de scriitori VS și FDA, membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1995) și a societății germane „Oskar-Maria-Graf”-Gesellschaft. Din 1998 Președinte al
Radu Bărbulescu a plecat de lângă noi [Corola-blog/BlogPost/93599_a_94891]
-
de vedere Liviu Ioan Stoiciu (Apel către intelectualii români: Treziți-vă! România e făcută praf!) cu multă revoltă; de asemenea Corneliu Florea (Și noi am fost la Roșia Montană-II) un foarte documentat punct de vedere, și foarte angajat. Eseul este ilustrat cu mult rafinament de autorii Dumitru Velea (Ion Pascal Vlad - de la Ulyse la „Omul scorbură”) și Prof.Dr Marian Barbu - De la învolburarea vieții, la literatură, proză, poezie). Poezia, bine reprezentată de autori ca: Gheorghe Grigurcu, Nicolae Băciuț, Passionaria Stoicescu, Mariana
REVISTA „ARDEALUL LITERAR” Nr. 2, 3, 4 din 2013 [Corola-blog/BlogPost/93617_a_94909]
-
ministru de externe a precizat că, în 1988, a efectuat o vizită în Etiopia, prilej cu care a vizitat Biserica ,,Sfânta Treime” din Addis Abeba, ale cărei picturi murale trec în eternitate momente importante din istoria Etiopiei. Una dintre fresce ilustrează întoarcerea Negusului în țara sa, iar alta: celebra ședință a Ligii Națiunilor, în care acesta apără cu vehemență cauza Etiopiei, invadată de Italia lui Mussolini. La masa prezidiului - subliniază Ștefan Andrei - frapează chipul lui Nicolae Titulescu. Pictura murală reprezenta ,,un
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
de multe volume, de multe emisiuni televizate pentru a-i descrie peregrinările, puțini oameni și niciun alt român neavând un asemenea bogat palmares expediționar. Poate doar memoriile domniei sale pe care nădăjduim să vi le prezentăm cândva - măcar parțial - vor putea ilustra ceea ce astăzi nu prea multi cunosc. Locuri puțin accesibile, mai puțin sau aproape deloc cunoscute, oameni, tradiții, obiceiuri dintre care se detașează cu lejeritate expedițiile în zonele cele mai reci ale planetei, la care a participat și a stabilit recorduri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
foarte repede”, a povestit campioana română. În condițiile în care oficialii nu se așteptau ca vreo gimnastă să atingă perfecțiunea, tabela electronică instalată în arena de la Montreal nu avea spațiul necesar pentru a cuprinde toate cele patru cifre care să ilustreze nota perfectă, contribuind astfel la amplificarea emoțiilor micuței campioane române. „Faptul că tabela electronică nu putea afișa nota 10 s-a adăugat dramei, a făcut-o și mai mare”, a adăugat ea râzând. „Obținerea primului 10 din istorie a fost
Nadia Comăneci, la 40 de ani de la primul 10 din istoria gimnasticii artistice [Corola-blog/BlogPost/93736_a_95028]
-
nou „obiect”, omul tradițional, descris și analizat prin intermediul obiectelor care compun lumea lui.” Extinzând raportările la o semantică a „obiectului”, același vizionar integra spiritualitatea tradițională în contextul mai larg al culturii europene, pe care muzeul își propunea astfel s-o ilustreze. Pentru că „omul „european” a existat cu adevăra prin țăran. Muzeul nostru va fi o privire integratoare asupra omului european”. („Rosturi”, 1992). Constituirea patrimoniului muzeal, ca cerință primordială pentru existența unei instituții de acest gen, s-a conturat încă din vremea
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
profesionistă, se descurcă fără emoție cu o claie de replici, dar și cu un monolog. Totul este să fie și ascultată, și privită în același timp, pentru că una ruptă de cealaltă micșorează, dacă nu chiar degenerează tabloul pe care îl ilustrează într-un rol complex, de creație. Este adevărat, interpretează strălucit și roluri de dedublare a vocilor în filme de animație, de exemplu, dar, în acest caz, desenul animat substituie gestica actoricească. Artista Raluca Guslicov dovedește în activitățile sale o plurivalență
RALUCA GUSLICOV. PRIN TOATE VOCAŢIILE SALE ADUCE VESELIA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377201_a_378530]
-
ce efect au avut eforturile mele artistico-gastronomice! Mi-am dat seama foarte repede că bietul de el n-avea nici un talent la aplicațiile plastice. Venea supărat că tovarășa nu-i lăuda planșele la desen și nici încercările stângace de a ilustra personaje din povești lucrând în plastilină colorată. Se întâmpla tocmai în timpul în care răsfățatul nu mai mânca decât dacă-i decoram farfuriile. Într-o zi, începuse școala cam de-o lună, vine acasă val-vârtej și-mi spune că are o
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
parte a Logicii filosofice, carte apărută în anul 1947. După ce pune în evidență paradoxul fundamental al filosofiei (dacă în știință există întotdeauna un obiect de cercetare, în filosofie, datorită faptului că ea studiază însăși ființa, nu există așa ceva!) și după ce ilustrează caracterul precar al filosofiei (poate fi oricând respinsă, pentru că nu este cu adevărat științifică și pentru că filosoful nu poate să demonstreze ceea ce afirmă), Jaspers recunoaște că pentru gândirea filosofică condițiile logice rămân indispensabile și, ca atare, se supune consecvent lor
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
de neclintit este că spiritul rector al Uniunii este însuși Eminescu, cel mai mare gazetar, nu numai al „Timpului”, ci al tuturor timpurilor! Doamna Mariana Cristescu primește de la domnul Al Florin Țene și trofeul „Muza”. Meritat și acest Trofeu, pentru că ilustrează faptul - de fapt,...faptele literar-jurnalistice ale domniei sale - că se află cu Muza creației literare într-o relație mai mult decât amicală! În oricare strălucit jurnalist există și un talent literar! Miron Manega: „Eminescu este cel mai cosmopolit dar și cel
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
de dictatură care a oprimat în primul rând libertatea cuvântului. A exprimării. Ziarul “Libertatea” a apărut, pe 22 decembrie, în jurul orei 13, la scurt timp după ce dictatorul Ceaușescu decolase cu elicopterul de pe acoperișul CC-ului, asediat de revoluționari. A apărut ilustrat chiar de fotografia decolării. A fost scris într-o suflare, de cei care se aflaseră în mijlocul tragicelor evenimente și a văzut lumina tiparului într-un timp calificat ca record național. Niciodată, un ziar de tip clasic nu mai parcursese toate
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
de desfășurare a unei ample reuniuni a delegațiilor Academiei din Republica Moldova și Academiei din țara-mamă (cum i-a spus cu tâlc acad. Nicolae Dabija) sau capitală culturală a românilor de pretutindeni, ca să-l citez pe poetul Viorel Dinescu, poate fi ilustrat prin rezumatul discursului distinsei acad. Maya Simionescu: „Un lucru care se va repeta de câteva ori devine tradiție, iar manifestarea de la Dumbrăveni este un exemplu grăitor în acest sens”. Spusele de la ediția din anul precedent, rostite cu o consistentă doză
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
zile, delegația din Italia a participat la întâlniri cu reprezentanți ai autorităților și ai mediului de afaceri la București, Măgurele și Constanța. BUCUREȘTI Prima întâlnire a avut loc în 15 mai, la Palatul Parlamentului, sala „Drepturile Omului”. Reprezentanții guvernului au ilustrat politicile diverselor ministere pentru sprijinirea investițiilor străine și oportunitățile din economia românească. Sergiu Sorin Chelmu, secretar general la Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism, din cadrul Ministerului Economiei, a pregătit pentu investitori o prezentare în care
„Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia îşi face datoria faţă de români şi România” [Corola-blog/BlogPost/93137_a_94429]