7,075 matches
-
în adolescență pe Trakl, Rilke, Celan și e puternic marcat de expresionism. Îi place și Labiș, evocat în mai multe rânduri, ca o excepție de la proletcultismul pustiitor; nu mai puțin, Eminescu, la care se întoarce des, inclusiv sub forma dialogului imaginar. Un poem este compus în stilul lui Mircea Dinescu, altele conțin asocieri insolite, frapante, în linia lui Ilarie Voronca. În acest evantai de direcții și influențe, tânărul cu "vântul în plete" și cu pumnii ridicați propune monodersilismul: școală poetică nouă
Vântul în plete by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7405_a_8730]
-
poloneze lăptoase cu sâni grei, corp care apare la lumina lanternei într-o tensiune revelatorie pentru bărbatul care, deși atât de aproape, nu o poate atinge. În schimb, spațiul camerei îi devine familiar, suficient pentru a se transpune în rolul imaginar al unui iubit afectând habitudini conjugale; printre altele, îi repară la un moment dat ceasul cu cuc. Punctul culminant are loc când, după o petrecere cu mai mulți invitați, sărbătorind probabil o onomastică, femeia rămâne singură, adoarme extenuantă, iar Leon
Ridicole iubiri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7414_a_8739]
-
-l strîngă și să-l incomodeze, iar lumea ficțională și utopică pe care și-o crease a devenit, și ea, insuficientă. O altă filosofie de viață a generat o altă imagine despre sine și despre ceilalți. Ca alternativă la lumea imaginară, în care Bochiș se autoproclamase locuitor unic, s-a instituit, încetul cu încetul, realitatea nemijlocită a spațiului urban, relativismul străzii, viermuiala irepresibilă a semnelor aleatorii. Din artist plastic recluziv, atemporal și grav, Bochiș a devenit artist vizual implicat, provocator și
Fețele lui Bochiș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6851_a_8176]
-
drumul acestei reconstituiri, judecătorul se înșela. Totuși nu-ți pui la tîmplă un pistol încărcat! Dar dacă, domnule Pomenea, doar te joci cu gîndul sinuciderii? Scoți încărcătorul pistolului și în timp ce bei coniac de unul singur îți tragi unul sau două imaginare gloanțe în cap? Pui încărcătorul înapoi în patul pistolului, dar în loc să bagi pistolul în sertar, te duci să-și umpli din nou paharul din sticla care se află în dulăpior. Te întorci la birou, mai iei o gură de coniac
Scrisoarea primarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6878_a_8203]
-
sticla care se află în dulăpior. Te întorci la birou, mai iei o gură de coniac, pui din nou mîna pe pistolul cu care te-ai jucat mai devreme și, cu mintea în altă parte, îți mai tragi un glonte imaginar în tîmplă. Judecătorul știa că nu-i așa. Primise prin curier, cu o oră mai devreme, o scrisoare de la Mitică. O citise, dar i se păruse o fanfaronadă de bețiv cu mustrări de conștiință. A scris în raportul său că
Scrisoarea primarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6878_a_8203]
-
capăt. Pricopsit cu argoul marginalilor, protagonistului nu-i mai rămâne de făcut decât un pas până sub pragul limbajului articulat. Îl va și face, de altminteri, așa încât unul din ultimele capitole ale cărții va fi construit pe schelăria unei proiecții imaginare într-un mediu preistoric inform. Până la urmă, dând la o parte conținuturile aluvionare, Regele cu pene reprezintă o poveste fără identitate despre, tocmai, anularea identității. Cu actele complet decolorate de apele pe care le-a străbătut și cu mințile nu
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
comun faptul că și-au intersectat pașii, în vremea copilăriei din perioada premergătoare venirii comuniștilor la putere, în localitatea Ciulinești, de care sunt legate într-un fel sau altul. Trei vieți aruncate în puncte diferite ale globului, precum bilele unei imaginare rulete a destinelor umane. Cumulate cele trei existențe se coagulează într-o saga a României ultimilor șaizeci de ani. Între abdicarea regelui Mihai (30 decembrie 1947) și stricta noastră contemporaneitate (să iau drept reper temporal momentul integrării în Uniunea Europeană), aproape
Ruleta vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6887_a_8212]
-
Lucia Negoiță Cum să încep? Aș decupa, dintr-o peliculă imaginarii, momentulîn care te-am cunoscut. Era primăvara lui 1967... Amfiteatrul „Odobescu" de la Filologie. Erai împreună cu Marius Robescu... eu -însoțită de CN. Negoiță, profesorul de română, din liceu, alluiMarius. Nu apăruse încă volumul tău de debut, dar se vorbea, printre colegii
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
prin absurd" ar veni în PMP împreună cu Monica Macovei, ar da-o afară pe Elena Udrea din acest partid. "Acum întrebările care se pun sunt: Cine conduce de fapt PMP? PMP există cu adevărat sau e doar o construcție politică imaginară? Sper că vă dați seama că dacă, prin absurd, eu și Monica Macovei (și ea chemată în PMP) am accepta să venim în PMP, primul lucru pe care l-am face ar fi să vă dăm afară din partid, pe
Reacția lui MRU după lovitura pe care i-ar fi dat-o PMP by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79067_a_80392]
-
în copaci, etc. rezultatul unui fotomontaj banal care exagerează proporțiile sau suprapune abil imagini. America s-a transformat pentru acești naivi într-un fel de Pays de Cocagne pe care Brugel cel Bătrîn o imortaliza într-un tablou celebru, țară imaginară unde literalmente curg rîuri de lapte și miere, unde îndestularea atinge pragul sațietății, o viziune gargantuelică prezidînd defilarea bucatelor și coma digestivă. În transă, Salvatore zărește pe dealuri țăranii sicilieni, adulți și copii, cărînd mere gigantice sub braț, iar în
Brava lume nouă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7920_a_9245]
-
Salvatore zărește pe dealuri țăranii sicilieni, adulți și copii, cărînd mere gigantice sub braț, iar în mirajul său, se scaldă alături de alți emigranți într-un lac de lapte pe care plutește grațios un morcov gigant. Viziunea țărănească utilizează propriul alfabet imaginar, deși captivante, minunile tehnicii sunt privite cu mefiență, spre exemplu, "cutia de lemn", liftul, care te poartă spre înălțimi, căci nimic mai firesc, oamenii lumii noi locuiesc în cer. Aceste inserturi prospective, onirice, creează un efect suprarealist într-o dimensiune
Brava lume nouă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7920_a_9245]
-
Simona Vasilache Afinitățile sînt lucru încurcat. Mărturisirea lor, cînd și cînd, ia chipul cărților scrise în doi, din care unul e, cel mai adesea, în neștiință de cauză. Toate epistolele imaginare, testamentele ticluite, traducerile unor originale pierdute, în fine, apocrifele de orice soi țin trena acestor potriviri improbabile, imposibile. Uneori, afinitatea dusă pînă la insinuarea în corpul de litere al celuilalt e o formulă critică. Pe care o încearcă, în Jurnal
Însoțiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7923_a_9248]
-
cu zâmbetul pe buze, cartea fiind scrisă într-un ritm dinamic și într-o manieră ludică, iar accentele de tragicomedie bovarystă îl fac simpatic pe fragilul, dar cinicul șobolan aflat deasupra semenilor săi (celebri sau nu!), înflăcărat fiind de lumea imaginară a poveștilor în care viețile au mereu direcție și semnificație. Aspirațiile, bineînțeles, sunt pe măsura fanteziei și îl transformă pe Firmin într-un geniu neînțeles de celelalte rozătoare (și, vai! nici de oameni), viața sa pe jumătate visată, scăldată fiind
Mic, dar țicnit by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7440_a_8765]
-
adesea ignorate de cei mai mulți din-tre noi. Aceasta de-mos-trează spirit de observație, dar și multă sensibilitate. Bizara apariție a unui soi de copil al străzii, îmbrăcat într-un costum de leu îi prilejuiește autoarei scrierea unui poem axat pe un paralelism imaginar între destinele fostului și actualului proprietari ai costumului: "Copilul poartă un costum de leu și nu râde,/ privește orizontul de țevi/ cum se lungește până acolo unde soarele/ răsare din punga de aurolac.// (...)// El nu l-a văzut pe cel
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]
-
Din curtea Ecaterinei. În numai câteva versuri, gândurile eului liric zboară în trei direcții temporale: timpul prezent (veghea la catafalcul bunicii), un trecut mai îndepărtat (pornind de la fotografia de nuntă a celei decedate) și altul mai apropiat (amintiri și conversații imaginare din vremea copilăriei vegheate de bunică: În fotografia de nuntă, bunica mea, Ecaterina/ are pantofi negri și rochie albă de mireasă,/ într-o seară de aprilie/ când încă atât de multă lume mai trăia.// (...)// Sub acoperiș de stuf mă închin
Arheologia Eu-lui by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7454_a_8779]
-
numeau "didactică": Alexandrescu rămîne unul dintre puținii poeți români ce au scris o astfel de poezie. Faptul că el continuă să fie un om al secolului al XVIII-lea întîlnește aici argumentul hotărîtor: doar cînd începe dialogul cu un prieten imaginar, iar tema acestui dialog este pur culturală, abia atunci poetul se simte în largul său ("...de este d. Alexandrescu poet, felul său este epistola familiară", spunea Heliade, a contrecoeur la 1838, în articolul Despre versificație). Lumea cu adevărat proprie acestui
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
Horia Gârbea Literatura noastră a consacrat, desigur, acțiuni imaginare, uneori cu aspect fantastic, petrecute în locuri ireale, în insule utopice sau niciunde. Autorii au considerat, se vede, că fata de gîndurile și acțiunile personajelor, o situare topografica precisă este superflua. Dar lucrurile nu stau mereu așa. Pentru că realismul literar
Locuri de taină și desfrîu by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7804_a_9129]
-
cerință absolvenții au avut de răspuns mai multor întrebări pe baza unui text de pe www.eucitesc.ro, iar la ultimul subiect elevii au avut de redactat o compunere de 10 - 15 rânduri în care să prezinte "o întâmplare, reala sau imaginară, petrecută în timpul unui concurs". Vezi AICI baremele de evaluare de la Limba română
Evaluare Națională 2013: Vezi subiectele de la Limba Română - varianta 10 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78340_a_79665]
-
și-n orice timp amicii mei/ fără de care-i greu pe lume" (Guillaume Apollinaire, Pisica ) Îmi plac și mie pisicile, mai ales cele moderne, care dorm pe laptop iar noaptea se arcuiesc ca o pereche de căști în jurul unor urechi imaginare. Au străbătut secolele din vremea când erau zeități în Egipt și au ajuns, supraviețuind medievalelor vrăjitorii, să toarcă pe tomurile din clasicismul rațiunii, apoi să ducă veștile de dincolo de timp prin romantismul iubitor de mistere, tot mai departe... Secretare, colaboratoare
Din lumea paralelă a pisicilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7683_a_9008]
-
De bello Gallico al lui Caesar, de la Strabon și Plinius cel Bătrîn la diversele interpretări ale etimologiei cuvîntului druid (drus = gorun în greaca veche), Brunaux săvîrșește o cercetare de meticuloasă analiză istorică. Mai mult, Brunaux, declarîndu-se un adversar al falsificărilor imaginare, se ridică împotriva miturilor și legendelor istorice. „Inevitabilul mit asociat persoanei lor trebuie să ne amintească faptul că noi înșine, cu toată grija pentru obiectivitate de care credem că putem da dovadă acum, la începutul mileniului III, suntem în pericol
Menhirul cu ramuri de vîsc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6798_a_8123]
-
de vedere, "oarecum gratuite, greu de susținut cu argumente serioase", precum următoarea ce nouă ni se pare demnă de luat în considerare: "Poezia anilor '60 este îmbătată de fantasmele puterilor ei fără margini. Ea încearcă să se manifeste în plan imaginar la fel de total și covîrșitor ca puterea politică asupra societății". În alt loc însă cuvintele aspre ale unui predecesor sunt fără ocol aprobate pentru ecoul lor în prezent: "Se poate observa cîtă dreptate avea Rebreanu (...) și cît de actual sună spusele
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
euforică picăturile perfuziei cum îi alunecă în trup și cuvintele spovedaniilor sale cum pleacă în lume: viziune liniștită, prefiguratoare, cathartică" (p. 11). Regal poetic de Constantin Abăluță propune cititorului un tur ghidat prin cîteva săli de poezie contemporană dintr-un imaginar muzeu al literaturii române. Ghidul, el însuși poet și posibil exponat, face o prezentare subiectivă, dar însuflețită și plină de farmec, greu de uitat pentru cei care i-au fost alături. Pledoaria lui îi cucerește pe toți. Cu siguranță, își
Tablouri dintr-o expoziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6825_a_8150]
-
Se naște astfel un glas deasupra, care îi poartă pe amicii noștri spre aflare." Acum, cu toată echilibristica frastică făcută aici, paragrafele sunt destul de clare. Nu ridică probleme. Rămân accesibile. Avem în fond două poeme în jurul unui ritual de colaborare imaginară. Tipicul acestora ne duce cu gândul mai degrabă la manierisme (chiar dacă de factură suprarealistă) decât la suprarealism ca atare. Și Reichmann, și Dan Stanciu prestidigitează cu mai mult aplomb decât visează. Când e s-o recunoască, o recunosc cu absolut
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]
-
al celor din jur: unui domn îi spune că provine din Selsey, altuia că locuiește la Hoxton, pe o tânără doamnă o identifică drept originară din Earscourt, dar având o mamă din Epson, în fine, colonelului Pickering, autor al unei imaginare "Sanscrite vorbite", îi descrie itinerarul din momentul nașterii până în cel al întâlnirii din debutul piesei: Cheltenham, Harrow, Cambridge și India. Pentru a-și impresiona auditorul, Higgins se laudă c-ar fi capabil să identifice orice dialect cu o precizie de
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
pe traiectorii putrede ca și capitalismul, în zig-zag, în bisectoare, în secante teribile cu gospodăriile vraiște, în teorema lui Pitagora! La mesele gemînd de bucate se mînca, prețios, prune cu furculița. Stalin murise demult. Enorm, vorba bătrînului Flaub! - Aveați prieteni imaginari - alții decât Robinson Crusoe? - Da: Tom Sawyer, d'Artagnan, căpitanul Nemo, contele de Monte-Cristo, Arsčne Lupin, hobbitul Bilbo, Svidrigailov etc. Dar mai ales am multe prietene, sau amante, sau cum vreți să le spuneți! Fetița notarului Thatcher, inubliabila Becky, cea
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]