1,575 matches
-
sa (gândire intuitivă, sensibilitate față de nou, spontaneitate, etc). Cele două categorii de însușiri nu evoluează în mod liniar și în același ritm. O intensă dezvoltare a gândirii convergente, întemeiată pe raționament și spirit critic, poate înăbuși exprimarea spontaneității și intuiției imaginative. Relațiile tensionale dintre ele se restructurează pe măsura dezvoltării ontogenetice a copilului în funcție de factorii externi care intervin. Unii cercetători sunt de acord că, pe măsura trecerii de la un stadiu la altul spontaneitatea și fantezia sunt înhibate și subordonate instanțelor raționale
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
deplină. 5. 4. Eurema critică Se impune o conlucrare între imaginație și gândirea critică care judecă, compară, analizează, apreciază, aprobă sau respinge total sau parțial produsele imaginației. În creativitate și în actul de creație, este foarte necesar ca între funcția imaginativă și cea critică să existe un echilibru. Hipertrofierea funcției critice va duce la anularea ideilor aflate în germeni. Hipertrofierea funcției imaginative, în lipsa unei corelații echilibrate cu cea critică va duce la fabulație. Comentând relația dintre imaginație și gândirea fizică, A
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
respinge total sau parțial produsele imaginației. În creativitate și în actul de creație, este foarte necesar ca între funcția imaginativă și cea critică să existe un echilibru. Hipertrofierea funcției critice va duce la anularea ideilor aflate în germeni. Hipertrofierea funcției imaginative, în lipsa unei corelații echilibrate cu cea critică va duce la fabulație. Comentând relația dintre imaginație și gândirea fizică, A.Osborn consemnează că intelectul nostru este dual: Pe de-o parte are o facultate critică care analizează, compară, alege; Pe de
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
si L. Wing. Aceștia considerau că există o problemă central comună tuturor persoanelor afectate de autism iar din aceasta ar deriva o triplă deficiență : interacțiuni sociale insuficient dezvoltate, comunicarea verbal si nonverbal deficitară, dezvoltarea insuficientă a jocului și a aptitudinilor imaginative. În anii ’80, S. Baron-Cohen, U. Frith și A. Leslie au formulat o nouă ipoteză pentru a explica deficitele cognitive fundamentale prezente în patologia autistă. Prin cercetările lor demonstrează că patologia autistă poate fi explicată printr-un deficit al theory
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
degetului, sau mișcări complexe ale întregului corp) ( d) preocupări insistente pentru părți ale obiectelor 14 B. întârzieri sau funcționări anormale într-unul din următoarele domenii: (1) interacțiune socială (2) limbaj asemănător cu cel din comunicarea socială (3) joc simbolic sau imaginativ . Autismul atipic Diagnosticul de PDD NOS sau autism atipic este pus copiilor care întrunesc unele, dar nu toate criteriile pentru tulburare autistă sau sindrom Asperger: Această condiție fie survine mai târziu, fie manifestările patologice nu există în toate cele trei
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
De altfel jocul, activitate importantă la această vârstă, prezintă câteva particularități: este marcat de același caracter stereotip, copilul folosește obiecte puțin complicate ca: sfoară, hârtie, butoane, robinete, rotite etc. Jocul colectiv este evitat și lipsit de caracterul său creativ și imaginativ. Dezvoltarea fizică a copilului autist este în general normală. Potențialul cognitiv poate fi bun dar cu realizări inegale; ei obțin performante în cate un domeniu, bazate pe o memorie remarcabilă în special în cifre, melodii. Din cauza lipsei de cooperare la
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
a specializării. B. Sănătatea mentală Analogia dintre geniu și nebunie datează încă din antichitate, chiar dacă este vorba de un anumit nonconformism comportamental identificat la marii creatori. În concepția lui S. Freud apare dispoziția pentru sublimare, adică abilitatea satisfacerii prin contrabandă imaginativă. Raportul genialitate nebunie evoluează invers proporțional în creație, iar normalul și patologicul pot să coexiste, dar nu înseamnă că tarele patologice sunt precondiții ale creației, chiar dacă au fost prezente la multe celebrități din diverse domenii. II .2.3. Factori sociali
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
proprii, deoarece copiii își folosesc la maximum capacitatea de generare și evaluare a soluțiilor problemei. Evaluarea de către terți și criteriile pentru determinarea soluțiilor semnificative, ar trebui folosite numai în cazul adolescenților mari sau al adulților. Intrarea în școlaritate creează funcției imaginative noi solicitări și condiții: descrierile, tablourile, schemele utilizate în procesul transmiterii cunoștințelor solicită participarea activă a proceselor imaginative. Foarte mult este solicitată imaginația reproductivă, copilul fiind pus adesea în situația de a reconstrui imaginea unor realități (evenimente, fapte istorice, plante
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și criteriile pentru determinarea soluțiilor semnificative, ar trebui folosite numai în cazul adolescenților mari sau al adulților. Intrarea în școlaritate creează funcției imaginative noi solicitări și condiții: descrierile, tablourile, schemele utilizate în procesul transmiterii cunoștințelor solicită participarea activă a proceselor imaginative. Foarte mult este solicitată imaginația reproductivă, copilul fiind pus adesea în situația de a reconstrui imaginea unor realități (evenimente, fapte istorice, plante și animale etc.) pe care nu le-au cunoscut niciodată. Pot fi distinse două stadii ale dezvoltării imaginației
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
clase, caracterizat prin aspectul, însă, imperfect, sărac în detalii al imaginilor create. Către începutul clasei a treia se conturează un nou stadiu determinant de contactul sistematic cu procesele de învățare, care introduc o oarecare ordine și sistematizare în cursul proceselor imaginative. În strânsă legătură cu imaginația reproductivă, se dezvoltă imaginația creatoare. Ascultând o povestire, școlarul mic este capabil să și-o reprezinte transformator, introducând modificări în desfășurarea subiectului, generalizând și comprimând aspectul imaginilor, ceea ce se explică prin influența proceselor gândirii și
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
plus la notare. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, care oricum pot fi observați prin felul de a rezolva probleme neobișnuite sau prin întrebările neașteptate pe care le pun. Însă profesorul are datoria de a cultiva disponibilitățile imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic major. (Ana Stoica-Constantin, 1983, p. 48). Se atestă influența de netăgăduit a așteptărilor profesorilor privind modurile în care elevii ar trebuie să se comporte. Tot cu referire la cultivare creativității în
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
relație, cu anume obiect de învățământ); * metode specifice (în raport cu o anume materie, în funcție de conținutul ei). În legătură cu prima categorie de procedee au efectuat experimente P.Onofrei și O. Gârboveanu, care disting trei categorii de probe (pp. 75 76): 1) de tip “imaginativ inventiv”, când li se cere copiilor să elaboreze o compunere având în centru un obiect extrem de simplu: o frunză, un nasture. 2) de tip “problematic” - elevii sunt solicitați să formuleze cât mai multe întrebări în legătură cu obiectele cunoscute: “piatră”, “foc”, “aer
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de ordinul zecilor, deși la o inventariere minuțioasă putem ridica cifra metodelor și tehnicilor cu mult peste o sută. Cea mai generală clasificare (adoptată de A. Kaufmann, M. Fustier și A. Drevet) le împarte în două mari categorii: metode intuitive (imaginative sau psihologice) pe de o parte, și metode analitice sau raționale, pe de altă parte. Acestea din urmă se subdivid în: metodele listelor și metodele matriciale. Unele metode se bazează pe o stare de relaxare, pe îndepărtarea criteriilor raționale și
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
create. Având o redusă experiență de viață, copilul realizează combinații superficiale, spontane, cu numeroase elemente fantastice, inadecvate. 2. Stadiul al doilea - specific claselor III-IV, apariția căruia este determinată de contactul sistematic cu procesele de învățare care ordonează și sistematizează procesele imaginative. Se disting acum imaginile prin mai multă plenitudine, coerență și dinamism. Imaginația reproductivă este mult solicitată, devenind mai complexă, mai bogată, așa după cum o demonstrează produsele activității elevilor. Imaginația creatoare se dezvoltă și ea, creația artistică manifestându-se mai ales
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
de un climat democratic, destins, prietenos pentru ca școlarii să-și manifeste nestingheriți spontaneitatea și curiozitatea. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, să le asigure posibilități speciale de dezvoltare a capacităților lor, dar este dator să cultive disponibilități imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic major. Cadrul didactic trebuie să devină un model de educație și conduită creativă pentru elevi, „coordonator al activității de învățare”, „specialist în metode de învățare”, „consultant în educație”, deci un orientator
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
intelectual, afectiv, motivațional, voluntar, atitudinal și aptitudinal. În mod curent s-a subliniat că ea presupune o structură în care să interacționeze factorii: inventivitate, ingeniozitate, fluiditate și flexibilitate în gândire; capacitatea de a elabora soluții (imagini, idei) noi, originale; vigoare imaginativă, sensibilitate la probleme, spontaneitatea și sinceritatea autoexpresiei; trebuința de performanță, de realizare și autorealizare, de autoactualizare și autoafirmare. În literatura românească, s-au relevat factori structurali de bază ai creativității, insistându-se, mai ales, asupra rolului unora cum ar fi
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
altora s-a dovedit că nu există proporționalitate între nivelul inteligenței și cel al creativității. S-a constatat că, producțiile creative presupun mai degrabă gândirea divergentă (Guillford) și mai ales fantezie (Barron). Considerându-se stricta dependență a activităților și orientărilor imaginativ - creatoare de motivație, s-a ajuns la relevarea rolului central în creație a motivelor și atitudinilor creative (Maslow). În aceste condiții, după teoria lui Paul Popescu Neveanu, creativitatea poate fi raportată la același model al interacțiunii optime dintre atitudini creative
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sau clasă de obiecte. Cele mai importante atitudini care contribuie în mod specific la dezvoltarea creativă sunt cele care dispun indivizii la a reacționa favorabil la nou și la idei inovatoare și-i stimulează să se angajeze într-un comportament imaginativ. Acestea sunt atitudinile creative. Unii autori situează pe primul loc atitudinea pozitivă față de muncă, în sensul că tot ceea ce este creativ nu vine de la inspirație, ci de la muncă tenace a individului. Pe lângă aceasta se consideră creative următoarele atitudini: încrederea în
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
iar în celelalte două raportarea se face la universul de semnificații al unei culturi. Orice om normal este capabil de cel puțin de „creativitate productivă”, deoarece, atunci când avem de soluționat o problemă, chiar cotidiană, gândirea implică un minim de efort imaginativ, în sensul găsirii unei soluții. Se consideră astfel că educarea gândirii creative este posibilă la orice vârstă, dar creativitatea se desăvârșește abia la maturitate, prin împletirea aptitudinilor cu experiența(C. Taylor). Diferențierea tipurilor de creativitate s-a făcut mai frecvent
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sa (gândire intuitivă, sensibilitate față de nou, spontaneitate, etc.). cele două categorii de însușiri nu evoluează în mod liniar și în același ritm. O intensă dezvoltare a gândirii convergente, întemeiată pe raționament și spirit critic, poate înăbuși exprimarea spontaneității și intuiției imaginative. Relațiile tensionale dintre ele se restructurează pe măsura dezvoltării ontogenetice a copilului în funcție de factorii externi care intervin. Unii cercetători sunt de părere că pe măsura trecerii de la un stadiu la altul spontaneitatea și fantezia sunt inhibate și subordonate instanțelor raționale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
învățare, în sensul formării lui ca participant activ la procesul de educare. În vederea dezvoltării creativității există mijloace nespecifice, fără o relație cu un anume obiect de învățământ și metode specifice, în raport cu o anumită materie. Folosirea metodelor nespecifice (probe de tip „imaginativ - inventiv”, exerciții de tip „problematic”, probe de tip „combinat”) chiar dacă nu duce momentan la progrese evidente, este importantă deoarece creează o „atitudine creativă”, „aptitudinea de a căuta și găsi probleme”. Progresul creativității cu evidente beneficii de ordin instructiv - educativ se
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
elevilor. Evident, un mare rol în acest sens îl are personalitatea creativă a educatorilor de a concepe și practica original diferite strategii de antrenare a creativității elevilor prin utilizarea unor metode moderne specifice învățământului formativ, ca: euristica, descoperirea, problematizarea, procedeele imaginativ - creatoare ale lui A. Osborn, rezolvarea și punerea de probleme. II.6 Factori care blochează manifestările creative ale elevilor Creativitatea a fost considerată atributul unei minorități deoarece se avea în vedere nivelul creativității inovatoare și cel al creativității emergente. Astăzi
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
la imaginație, psihologia școlară este interesantă cu precădere de formele active și voluntare ale acesteia: imaginația reproductivă, creatoare, visul de perspectivă. Particularitățile imaginației școlarului de vârstă mică pot fi puse în evidență observând modul în care el fabulează, se identifică imaginativ cu rolurile primite în joc, reconstituie pe plan mintal conținutul, succesiunea și durata lor, realizează în desene intențiile sale creatoare. Mecanismul de memorare este deosebit de laborios, el influențând considerabil învățarea în ansamblul ei. Cu valoare deosebită pentru activitatea de învățare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în detalii, al imaginilor creatoare. Datorită experienței de viață limitate școlarul realizează combinații de imagini superficiale, spontane, cu unele elemente fanteziste. Adesea, imaginile create sunt artistice, lipsite de mișcare. Intrarea copilului la școală presupune noi solicitări și condiții față de funcția imaginativă, comparativ cu grădinița, în sensul că școlarul prin primele două clase este dominat de rigorile regulilor a căror încălcare este sancționată prin calificative. Cu toate că în clasele de debut școlarul manifestă fantezie mai redusă în executarea unor desene, imaginația sa se
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Pe parcursul micii școlarități, în strânsă legătură cu imaginația retrospectivă se dezvoltă și imaginația creatoare. Astfel, școlarul poate introduce modificări în subiectul unei povestiri, poate generaliza și comprima aspectul imaginilor, datorită influențelor proceselor gândirii și memoriei verbal - logice asupra imaginației. Producțiile imaginative capătă un fundament logic mai solid, creativitatea devine mai amplă, cu lărgirea orizontului de cunoaștere. Există două laturi legate de imaginație. Prima se referă la intuirea frumosului, a ceea ce este plin de măreție, inteligență, de intenții importante, pe această cale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]