1,810 matches
-
pe un spațiu gol... Altfel zis, ca pe un spațiu neocupat de nimic... Ca pe un spațiu vid, găsi el un mai academic enunț. Pe undeva, el o va vedea precum un spic de grâu, ondulându-se între corpusculi-i imateriali șopti sfios tânăra poetă cu grumazul prelung, împodobit de zulufii noptateci, ce ședea, ca de obicei, ascunsă după șemineul de smalț zmeuriu, construit la mijloc de living. Eu zic, se hazardă soțul Fernandei, care de la un whisky în sus își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
tangibile, care au consistență materială și valorică ușor de evaluat: resurse materiale (spațiu de lucru, dotări și consumabileă, resurse umane (personal angajat și colaboratoriă, servicii de la terți (utilităti, servicii profesionaleă, resurse financiare (fonduri proprii și fonduri atraseă și resurse intangibile, imateriale și irecuperabile dacă nu sunt folosite eficient (informații relevante pentru luarea deciziilor de afaceri, recomandări pentru dezvoltarea afacerii și a relațiilor de 86 afaceri, timpul alocat administrării resurselor interne ale firmei și relațiilor cu partenerii externi ai afaceriiă”45. Există
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
acest autor, genitor însemna, într-adevăr, în latină, "tata", "producător", "creator". Iar genius se folosea cu semnificația legată de această idee de "a da viață" de principiu ce însuflețește fiecare trup, ca și, prin extindere, cu aceea de calitate distinctiva imateriala a locurilor, orașelor și clădirilor, sau chiar a grupurilor umane (colonii, provincii, legiuni)99. Literatura clasică a Imperiului a reflectat destul de frecvent un sens derivat din acest ultim înțeles al cuvântului: cel de nota specifică a fiecărui individ, de temperament
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
comunicării on-line. Realizează acea punte de legătură Între știință și religie prin faptul că argumentează științific dualitatea materie-spirit și imanența spiritului În raport cu materia, fundamentând astfel creaționismul științific cu interferențe evidente cu creaționismul dogmatic. „Demonstrarea existenței unei cauze primare a vieții, imateriale, unice și infinit Înțelepte este termenul sublim la care ne conduce Fiziologia” afirma răspicat Paulescu În lecția din l8 februarie 1905 În fața studenților săi fascinați de argumentația omului de știință, și Încheia la fel de răspicat „Această cauză primară este Dumnezeu. Prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conotație pragmatică evidentă, născută din necesitatea omului de a-și satisface nevoile materiale imediate fiind astfel fundamentul pe care s-a clădit civilizația timpurilor noastre, iar a doua cu o conotație spirituală evidentă, la fel de evidentă aș spune, operând În lumea imaterială, dar cu impact asupra sufletului. Această contradicție avea să capete dimensiuni tragice În secolul al XX-lea, când civilizația industrială În ascensiune, bazată pe progresele tehnico-științifice, avea să fundamenteze doctrina materialist atee cu impact asupra concepției despre lume și viață
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai ales prin cercetarea lumii vii cu instrumentele științei și Îndeosebi prin aplicarea logicii științifice și raționamentului prin analogie, ceea ce-i permite să ajungă la concluzia că lumea vie este creația unei ființe atotputernice, unice și infinit Înțelepte, de natură imaterială care este cauza primă și scopul ultim al vieții”. În același timp afirma cu tărie că Între știință și religie nu există incompatibilitate, ci dimpotrivă ele se completează reciproc ca o necesitate a armonizării Între natural și supranatural. Este cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
țară. Câtă vreme este foarte discutabil dacă aceste amalgamări sunt într-adevăr reprezentative pentru globalizare (ele combinând cele două viziuni ale globalizării - cea minimalistă, de interconectivitate, și cea maximalistă, de fundamentalism de piață), apare o altă problemă. Transformarea unui concept imaterial într-un număr sau identificarea unei noțiuni până la urmă utopice cu niște acțiuni sau firme reale oferă ținte mișcării antiglobalizare. Fie că sunt sau nu reprezentative pentru globalizare, restaurantele McDonald’s sau reuniunile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) sunt atacate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
astfel pierdute pentru cunoașterea absolută"117. Sunt, probabil, pagini dintre cele mai ingenioase care s-au scris vreodată despre mimesis-ul artei, care nu mai e mimesis în sensul poeticii tradiționale. Dar, invocând aici himenul care este "oglindă", obstacol material și imaterial, de trecut, ca producător de plăcere și de suferință, Derrida se dezice, implicit, de diseminarea pederastă, căci aceea nu are de trecut nici un himen, nici o piedică, neavând ce fecunda. În pederastie, mimarea este goală, căutând numai plăcerea fizică și fuga
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
înțelegerea provocării lui Lyotard, cititorul este rugat să citească prima parte a cărții mele din 1992, Modelul ontologic eminescian. Va vedea acolo cum depășește Eminescu atât conceptul tradițional de materie, cât și pe cel de spirit. Eminescu vorbește de substanța imaterială din univers 129, iar Lyotard de un materialism nematerialist.130 Oamenii-monade au un loc în timp, memoria lor e a cercului strâmt eminescian, pe când, zice Lyotard, "Numai Dumnezeu are sau este memoria a tot programul său"131. Aceasta este o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
din următorul mileniu, ca depășire a paradigmei moderniste și postmoderniste, ultima eșuând într-o eterogenitate desfrânată. Cristalul material acumulează o enormă cantitate de energie care nu dispare niciodată. Reflexele sale contradictorii îl destinează, totuși, privirii superficiale, de tip baroc. Cristalul imaterial, produs al sistemului limbic, nu se știe cum, ne poartă în magia transparențelor sufletului, anunțate încă de cristalul material dintr-un pahar, care, spre exemplu, poate transforma o banală băutură în magie euharistică. Putem purcede la o nouă lectură a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
6, ediție critică de Aurelia Rusu, Editura Minerva, București, 1982, p. 617. 127 Jean François Lyotard, op. cit., p. 34. 128 Ibidem, p. 35. 129 Pe fila 403 a mss. 2257 (dar și în alte părți) găsim această însemnare surprinzătoare: "Substanța imaterială din Univers / dovedită din punct de vedere materialist". 130 Jean François Lyotard, op. cit., p. 45. În aceiași ani, Mihai Drăgănescu elabora impresionanta lui construcție a conceptului de informaterie, sintetizată în lucrarea Ortofizica (Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985). Filosoful savant
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
inferior” - la animale sau plante. (În acest caz, constiinta nu poate fi determinat] prin reacțiile la durere-pl]cere.) Totuși, fiecare principiu conștient subzist] într-o relație de contingent] cu o cantitate de karma, descris] că o materie „în mod inconștient imaterial]”, având o form] dintre cele mai subtile care determin] natură relativ] a ființei. Activitatea, atât dorit], cât și nedorit], induce karma și, prin asociere, condiționeaz] dezvoltarea ființei conștiente, având ca rezultat eventuală moarte sau reincarnarea „sufletului” respectiv. În cazul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de cuvinte și stilistice de efect. Poezia creionează un univers erotic atemporal și aduce în prim-plan, compus din piese lirice, ca într-un puzzle, chipul unui iubit misterios absent („când ajungi la ultimul rând tu o să fie un eu imaterial”). Referințele livrești apar și aici, iar obsesia scrisului, a comunicării este cel puțin la fel de intensă ca aceea a pierdutei/ regăsitei iubiri trăite la distanță, în scrisori, sub pecetea tainei și a semnificațiilor simbolice ale cifrelor 1, 2, 3, 7. Dincolo de
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
ușă fiindcă va fi rău de tine, dar fata calcă interdicția, deschide ușa, iese Cearchir Viteazu care o sărută și, În consecință rămâne borțoasă. Starea gravidității poate fi dobândită și prin neatingerea partenerilor și prin intervenția unui element material ori imaterial, impregnat cu puteri magice. Blestemul este un act de magie verbală, bazat pe credința În puterea cuvântului de a institui, de a modifica o stare existentă. Blestemul rostit de mamă și Împlinirea acestuia e un motiv frecvent În basme, legende
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
megaloman devenit realitate, sau o bijuterie a talentului creator al poporului francez. Imbert de Saint-Amand scrie:„este o relație intimă între rege și castelul său. Idolul este demn de templu, templul este demn de idol. întotdeauna în monumente există ceva imaterial, ceva moral despre care se poate vorbi și el își extrag poezia din impresiile pe care le stârnesc. Pentru o catedrală, este conceptul de Dumnezeu. Pentru Versailles, este conceptul de Rege. Mitologia sa nu este decât o alegorie magnifică, unde
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a acestui tip de comportament prin prisma "conduitei oamenilor În cazul cumpărării și / sau consumului de bunuri și servicii-' (C. Florescu, 1992, 156). Într-un sens mai larg, comportamentul consumatorului cuprinde Întreaga conduită a utilizatorului final de bunuri materiale și imateriale, incluzând, de exemplu, și comportamentul alegătorilor, al pacienților unui medic sau al enoriașilor față de biserică" (K. R. Werner,1990). Această perspectivă aduce În atenție faptul că În procesul alegerii de către consumator a unor produse sau servicii intervin o multitudine de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe care ea le înregistrează în creier) au aceleași proprietăți. Conștiința care conține subiectivitate este cea mai grea problemă a științelor. Este de neexplicat cum ceva ca materia, cu procese fizico-chimice de o dinamică uriașă, poate să creeze experiența subiectivă imaterială a conștiinței separat de cunoaștere. Natura poate opera fără subiectivitate, dar noi nu o putem cunoaște fără subiectivitate. Răspunsul decisiv la întrebarea " Ce este conștiința?" nu a fost dat, spune Niels Bohr. Inter- și transdisciplinaritatea ne va apropia poate de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
prin care sentimentele, dorințele noastre curg din inima noastră prin acest câmp de energie și se propagă În spațiu. Universul este format din energie vibrațională cu un spectru infinit de frecvențe de la cele mai grosiere materiale, la cele mai rarefiate imateriale. Fiecare gând este o energie pe care o lansăm În Univers și mai mult decât atât, gândul declanșează un proces de rezonanță. Altfel spus, tot ceea ce va vibra la unison cu energia gândurilor noastre va fi atras În viața noastră
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
de pe munte, filosoful are în vedere individul care, supunându-se comunității sociale, a pierdut libertatea absolută, însă supunându-se binelui, interesului general, a câștigat libertatea morală. Și , deoarece omul este liber în acțiunile sale, el este însuflețit de o substanță imaterială - voința. Dimensiunile metafizice pe care le acordă Rousseau acestui principiu are un rol bine determinat în existența contractului social, căci dacă în univers există armonie ca rezultat al voinței inteligente, atunci contractul recunoaște autoritatea Voinței Generale care este preocupată doar
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
dogmei acesteia. La nivelul argumentării raționale, instrumentul principal al gînditorului din Tagaste a fost îndoiala. Există interpretări conform cărora la Augustin cogito-ul este înfățișat în mod imediat, fără a se recurge la noțiunea mijlocitoare de gîndire și că existența sufletului imaterial a fost dedusă din ipoteza îndoielii, înțeleasă ca și identificată cu eroarea. ) Poate fi considerat evident că la nivel conceptual, rolul mijlocitor al gîndirii este mai mult implicit în desfășurarea argumentației augustiniene dar identificarea îndoielii cu eroarea nu mai este
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ființa umană. Existența, Cunoașterea și Voința sau cele trei facultăți: Puterea, Înțelepciunea și Iubirea ce alcătuiesc Trinitatea, se regăsesc în om conform asemănării cu Divinitatea. La fel se întâmplă și cu indivizibilitatea lui Dumnnezeu care se regăsește neștirbită în substanța imaterială a sufletului omenesc. Augustin conchide că nu putem fi nimic în afara conștiinței și iubirii de sine. Descartes a catalogat toate aceste idei ca avînd un caracter exclusiv teologic, dogmatic, cu scopul de a și pune scrierile proprii într-o lumină
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
activitate originată într-un sistem pur fizic și să-i fie acestuia imanentă. S-a afirmat că Descartes dovedește că nu a luat în calcul această interpretare, căci el afirmă ) susținînd prin aceasta că gîndirea pură, atributul definitoriu al spiritului imaterial, poate continua în absența organelor fizice. Această imunitate a gîndirii față de orice vătămare a trupului nu trebuie înțeleasă însă decât în sens metafizic și chiar teologic pentru că nu putem ignora cunoștințele de medicină ale lui Descartes și nici faptul că
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
dar cele două părți ale acestui întreg sunt în esență diferite și cea care conferă umanitate și existență certă este doar gîndirea. Omul este om doar atâta timp cât gîndește și pentru că există cel puțin o posibilitate logică să existăm ca spirite imateriale, atunci dualismul spirit-trup este adevărat. Acestui raționament, logicianul A.. Arnauld îi aduce o obiecție importantă, în Al IV-lea set de Obiecții publicat împreună cu Meditațiile în 1641. Ea constă în esență în următoarea întrebare: conceptibilitatea sau posibilitatea logică aduce în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
un sens dublu, nu doar de la spirit la corp ci și invers: . ) În Meditații toate argumentele merg dinspre subiect înspre exterior, dar în Principii devine clar că Descartes a gîndit și o direcție inversă, de la concepția asupra materiei, spre spiritul imaterial. Abia în această scriere el a expus complet ceea ce în Meditații a definit ca fiind res extensa, lucrul întins: materia nu e altceva decât «dimensionalitate» sau «extensionabilitate», ea e ceea ce ocupă spațiu și de fapt conceptele de « spațiu» și «substanță
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
din exigențele proprii fiecărui din aceste două principii. Numai astfel vom putea cel puțin să facem experiența unei vieți umane împlinite. Descartes pretinde de fapt a gîndi omul ca pe un unum per se, deși este compus dintr-un suflet imaterial și dintr-un corp întins. În acest fel uniunea substanțială face imposibil de a gîndi omul ca pe o substanță, pentru că nu putem afirma două contradictorii într-un același subiect. Așadar a gîndi eul ca substanță, nu înseamnă a pierde
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]