2,253 matches
-
dezarmării morale”, indispensabilă pentru o reală „dezarmare materială”. Ziarul nostru a relatat pe larg despre marele miting pentru pace, organizat cu prilejul Conferinței de la Marsilia și despre apelul lansat către femeile din întreaga lume, să se solidarizeze pentru a depăși impasul în care se afla Societatea Națiunilor în fața desconsiderării de către puterile revizioniste a celor mai elementare precepte ale dreptului internațional 3. Același ziar feminist reproducea lucrările Congresului A.I.S.A.C.P.F. ținut la Istanbul (16-23 aprilie 1933), unde a fost definitivată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
un regim democratic normal, În care partidele politice să intre În competiții mai mult sau mai puțin previzibile, cu rezultate mai mult sau mai puțin previzibile, legate de starea de spirit de satisfacție sau insatisfacție din rândul electoratului. Ieșim din impas Îndeplinind ceea ce este de Îndeplinit. Sunt lucruri foarte clare, de o simplitate cristalină, orbitoare. E mult mai ușor să ieșim din această situație decât să discutăm la infinit dacă vom lua sau nu un Premiu Nobel pentru literatură. Premiul Nobel
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
toate punctele cardinale. Așadar, voi urmări în ce anume constă sensul și durata tentației lui homo europaeus la scara întregului continent, cu referințe speciale la spațiul central-sud-oriental, imediat după secolul al XIII-lea, secol ce a adus cu sine un impas (cel puțin politic, dacă nu și de altă natură), urmat de dezmembrarea temporară a Bizanțului, de începutul unui patriotism grec-ortodox ce stă la baza „marii idei” comunitare pe care avea să o îmbrățișeze Iluminismul modern. Sunt pe deplin conștient de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
evenimentele ne îndreptățesc să credem că evoluția e firească. Tonul grav lasă să se întrevadă că totul va decurge serios și spre binele celor mulți. Dar comedia umană din Secolul Luminilor ne contrazice întrucâtva. Din păcate, soluțiile de ieșire din impas n-au fost de fiecare dată cele mai fericite. Cine ar putea presupune că, după două sute de ani, Franța, Europa deopotrivă, l-ar putea sărbători pe Robespierre ori pe epigoinii săi pașoptiști? Dacă europeanul de azi îndrăznește să serbeze un
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și oralitate, între jurnalistic și literar etc. capătă sens și devin funcționale. Din păcate, așa cum o demonstrează și Roland Barthes, gradul zero este o utopie. Îl presupunem fără a-l putea identifica în mod clar și cu precizie. Din acest impas nu ne scoate nici varianta scriiturii albe - o scriitură eliberată de orice servitute față de ordinea marcată de limbaj. Scriitura zero este de fapt o scriitură la indicativ. Ar fi just să se spună că este o formă jurnalistică, dacă jurnalismul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
-ți reconfirmi valoarea. Această teamă traduce dorința ziaristului de a ridica ștacheta exigenței. Prin urmare, nu dramatizați. Se întâmplă și la case mai mari. Sunteți dispus să faceți orice altceva numai să nu scrieți? Un prim pas pentru a rezolva impasul în care vă găsiți este să identificați cauza angoasei. Se întâmplă adesea ca totul să pornească de la o documentare insuficientă. În acest caz, există două soluții simple: să reluăm documentarea (să o completăm telefonic) sau să perseverăm la masa de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
posibile ce pot apărea. Dar acest lucru este foarte dificil. Pentru obținerea rezultatelor este necesar un volum mare de calcul chiar și atunci când calculele sunt făcute pe ordinatorul electronic, pentru că volumul informațiilor crește exponențial cu dimensiunea sistemului. Pentru ieșirea din impas se poate: perfecționa modelul; simplifica modelul. Se constată astfel că alcătuirea unui model este o adevărată artă, o echilibrare a unor contrarii pentru a exprima cât mai ușor și cât mai fidel sistemul ce-l reprezintă. Orice model poate fi
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
ca pe contrapagină să nu fie pomenită, ca versiune de control, numai Septuaginta, ci toate traducerile străine moderne și toate versiunile românești anterioare folosite. Acestea fiind zise, la nivel stilistic, versiunea din 2001 mi se pare o reușită. Ieșirea din impas Creștinii din România, de orice confesiune ar fi ei, au nevoie urgentă de două traduceri, una realizată după textul masoretic (plus textul grec ale fragmentelor redactate direct În greacă) și, a doua, realizată exclusiv după textul grec al LXX. Franța
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dorința de a ironiza, de a ridiculiza. Râsul este contagios, pe când plânsul este singular. El atrage atenția dar nu este contagios. Cel mult trezește compasiune, dorința de a căuta să-l Înțelegem și să-l ajutăm pe cel aflat În impas. Plânsul este Întotdeauna sincer și spontan, fiind mai greu de stăpânit, pe când râsul poate fi controlat voluntar. 2. Disperarea Este un sentiment vital, datorat impresiei că În fața ta totul se Închide. Este forma de supremă izolare, de totală limitare și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În modul cel mai autentic problematica vieții. Ea este obligată să se confrunte cu situații Închise, cărora, În absența aparentă a libertății și a oricăror mijloace de a lupta, este obligată să le facă față, să găsească o soluție la impas. Adesea, apar situații tensionale sau chiar conflicte deschise, prin care persoana respectivă Încearcă să răstoarne sau să Îndepărteze limitele care-i sunt impuse. În alte situații, va adopta conduite de refugiu (alcool, toxicomanii, situații de dependență socială, prostituție etcă. Fiecare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
rolă celorlalți. Nu se angajează În acțiuni lipsite de sens sau negative, deși nu este lipsit de curaj. Respectă valorile. Are o mare plasticitate adaptativă. Evită obstacolele sau se angajează În luptă, alegând soluțiile cele mai raționale de rezolvare a impasului. Tipul de persoană deschisă caracterizează individul liber, atras de „situațiile deschise” ale vieții. În plan psihologic și moral este tipul de persoană echilibrată, stabilă, egală, sigură pe sine, fără conflicte sau complexe interioare. 2. Persoana-limită și modelul de existență nevrotic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu care precedenta a intrat În relație, cu care comunică, adresându-i-se. Este o persoană către care „se vine”, pentru a fi ajutată, susținută sufletește și moral, care are nevoie de sprijinul celorlalți. Care este Într-o situație de impas, o „situație Închisă” căreia nu-i poate face față singură. Care are nevoie de ajutor. Relația dintre cele două persoane mai sus menționate este de tipul „a da - a primi”. Este o relație simbolică, prin care se transmit sentimente morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aport emoțional și intelectual, comunicare, scoaterea din izolare, activități utile, Încurajare, redarea Încrederii și a demnității umane, a convingerii utilității sociale a persoanei respective. Aceste forme de dăruire vor contribui la restaurarea personalității celor aflați În suferință, În situații de impas, la resocializarea lor. O formă contrară dăruirii, care are o mare importanță și trebuie studiată de psihologia Morală, o reprezintă refuzul dăruirii sau furtul Între persoane apropiate. Ele reprezintă tot o formă de „relații interpersonale”, dar a căror natură este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
oprim un moment asupra lor. Refuzul dăruirii este un act grav, ofensator. El are, din punct de vedere psihologic și moral, semnificația unui act de frustrare. Este expresia cinismului, a desconsiderării celuilalt, a incapacității de a Înțelege persoana aflată În impas și suferință, Într-o situație Închisă. Dar mai ales incapacitatea de a te putea apropia și de a Înțelege pe semenul tău. Furtul este la fel de grav și ofensator atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. El are semnificația
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de acord” reciprocă Între cele două persoane. Se realizează, În felul acesta, un tip special de „Întâlnire” sufletească și morală, care este Însuși scopul urmărit. O Întâlnire prin care cel aflat Într-o situație Închisă este ajutat să-și depășească impasul. Sunt Însă și situații diferite, pe care le vom discuta În continuare. Dacă instrumentele la care am făcut referință sunt folosite În scop pozitiv, În mod egal, ele pot exercita asupra celuilalt sau a celorlalți, efecte negative, psihotraumatizante. Pot crea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
idei, cuvântul este și un mijloc de transmitere a unor emoții sau sentimente. Niciodată ideile nu sunt singure. Ele sunt de regulă asociate cu emoțiile sau cu sentimentele celui care vorbește. A adresa unei persoane aflate Într-o situație de impas, Închisă, un cuvânt de consolare, de mângâiere, de Încurajare este un ajutor, o susținere, o acțiune psihomorală extrem de importantă. Cuvintele construiesc o atmosferă de conversație care atrage și interesează, captivează sau care, dimpotrivă, pot Îndepărta persoanele una de alta, le
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
supus, „robotizat”, la dispoziția persoanei inductoare. Cuvântul este și trebuie să rămână „instrumentul adevărului”, al ideilor clare și al sentimentelor pozitive. El trebuie să construiască, să sprijine, să consoleze, să ușureze, să ajute, să-l susțină pe cel aflat În impas. Omul activ și omul inactiv. Ultimul aspect pe care trebuie să-l analizeze acțiunea psihologică privește modul de a se comporta, de a fi al persoanei umane În cazul efectuării de către aceasta a unei acțiuni psihologice. Ce atitudini are individul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
comune celor două persoane angajate În această relație. Acestea sunt: aă dorința de a ajuta pe celălalt, ca o formă de deschidere sufletească și morală, resimțită de cel care oferă ca o datorie față de semenul său aflat În suferință, În impas; bă nevoia de a fi ajutat de către celălalt, ca o situație de așteptare sufletească și morală, trăită de cel care se află În dificultate și care Îi așteaptă, ca o ultimă speranță, pe ceilalți; că semnificația ajutorului, ca gest sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
morală, trăită de cel care se află În dificultate și care Îi așteaptă, ca o ultimă speranță, pe ceilalți; că semnificația ajutorului, ca gest sau ca obiect simbolic, cu o utilitate practică imediată de rezolvare a dificultății, a suferinței, lipsei, impasului unei persoane. Privit din această perspectivă psihomorală, ajutorul celor aflați În dificultate ne apare ca o formă specială de atitudine și acțiune care se caracterizează prin iubire și deschidere sufletească. Ajutorul nu este numai o Întâlnire, ci și o intimitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mecanisme ale ajutorului psihomoral. Ajutorul acordat de către mine celui aflat În suferință este o deschidere a Eului meu. O atitudine de manifestare altruistă. Prin ajutor, eu mă Îndrept către celălalt, Îl sprijin, Îl ajut să se ridice, să iasă din impas. Oferindu-i, ajutorul preiau o parte din grijile sale, i le Împărtășesc, Îi redau Încrederea și dorința de viață. Nu toate persoanele se manifestă În acest fel, față de cei aflați În dificultate, care au nevoie ajutor. Atitudinile față de persoanele aflate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
neînțelese pentru că nu au mai fost Întâlnite sau trăite anterior de către individ, fie că acesta consideră că persoanele aflate În dificultate nu merită să li se acorde ajutorul; că Refuzul de a acorda ajutor persoanelor aflate În situații dificile, de impas, este adesea motivat sau justificat de către cei care ar trebui să acorde ajutor prin formule de tipul: „este problema lor” sau că aceste persoane „sunt direct responsabile” de faptul că au ajuns Într-o astfel de situație, și deci, impas
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
impas, este adesea motivat sau justificat de către cei care ar trebui să acorde ajutor prin formule de tipul: „este problema lor” sau că aceste persoane „sunt direct responsabile” de faptul că au ajuns Într-o astfel de situație, și deci, impas, nu merită să fie ajutate. Este o culpabilizare, o stigmatizare socială, a celor aflați În impas; dă Atitudinea de satisfacție manifestată de unii față de suferința celuilalt ascunde de fapt o trăsătură sadică, din punct de vedere psihologic, și cinică, din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de tipul: „este problema lor” sau că aceste persoane „sunt direct responsabile” de faptul că au ajuns Într-o astfel de situație, și deci, impas, nu merită să fie ajutate. Este o culpabilizare, o stigmatizare socială, a celor aflați În impas; dă Atitudinea de satisfacție manifestată de unii față de suferința celuilalt ascunde de fapt o trăsătură sadică, din punct de vedere psihologic, și cinică, din punct de vedere moral. A te bucura de răul altuia este mai mult decât o atitudine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În dificultate să suporte mai ușor durerea morală și să o Înțeleagă. Orice tehnică de terapie psihomorală trebuie să mobilizeze forțele celui care suferă, să-i ofere exemple și valori morale, cu ajutorul cărora să ajungă singur la Înțelegerea situației de impas În care se află și să-l facă să fie cooperant, activ, În acțiunea de restaurare psihomorală a persoanei sale. că Țintele oricărei psihoterapii morale sunt multiple. Ele sunt reprezentate prin următoarele: situarea suferinței la nivel corporal, somatic, exprimată prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
final, să se identifice. Restaurarea morală și sufletească a ființei căzute este Însă condiționată de eforturile acesteia de a voi să se ridice. Terapia morală prescrie, Îndeamnă, arată căile, dar cea care trebuie să lupte, să dorească să iasă din impas este persoana Însăși. Acest efort reprezintă, În esența lui, o negare de sine, conștientizarea faptului că trebuie să te separi de rău și să te reîntorci la bine, să dorești redobândirea virtuților pierdute. Prin acest efort interior, persoana sa afirmă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]