22,834 matches
-
Magdalena ar fi o păcătoasă care a uns cu mir picioarele Domnului în casa lui Simon Leprosul și că era una și aceeași persoană cu Maria, sora lui Lazăr”. Această opinio communis este completată deseori cu episodul „femeii adultere” salvate in extremis de Isus, cum se întâmplă, de exemplu, în celebrul film al lui Martin Scorsese, The Last Temptation of Christ. Romanul lui Dan Brown propune o cu totul altă imagine a Magdalenei, mergând până la cvasidivinizare. Romanul respectiv n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
judecă singur, devine propriul judecător, gest de orgoliu impardonabil. Origen nu face nici o aluzie la soarta postumă a ucenicului pierdut, nu vorbește nici despre condamnarea lui, nici despre o posibilă salvare. El spune doar că Iuda a avut șansa mântuirii in extremis, după trădare, dar că a luat, pentru a doua oară, decizia greșită. Isus știa ce urma să se întâmple cu ucenicul său? Firește, răspunde Origen, dar încercările Lui de a-l îndepărta sau păzi de Satana au fost sistematic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
la o pocăință sinceră. Cine le-ar putea refuza convertirea? Concluzia vine de la sine, după eliminarea ipotezelor care s-au dovedit referitoare la păcate remisibile: quid aliud restat, nisi ut peccatum in Spiritum Sanctum, quod neque in hoc saeculo neque in futuro dimitti Dominus dicit, nullum intellegatur nisi perseverantia in nequitia et in malignitate cum desperatione indulgentiae Dei? În Omilia 71 totuși, Augustin insistă asupra faptului că omului i se dau toate șansele de iertare și răscumpărare până în ultima clipă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
legea firească rămânea în picioare și nu era stricată pe de-a-ntregul” (Conl. 8,24). În sfârșit, tot „tradițiile din vechime” ne informează că acea curiosarum rerum notitia („știința lucrurilor ciudate”) n-a pierit odată cu potopul, ci a fost salvată in extremis de către Ham, unul dintre fiii lui Noe. Ham fusese inițiat în „artele nelegiuite și profane”. „știind că nu va putea să aducă pe arcă, unde trebuia să urce împreună cu tatăl său, care era unul dintre drepți, și cu frații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
această nouă creație, amestecându-se printre oameni. Mama decide să termine odată cu lumea prin potop, pentru a nu păstra decât seminția cea bună. Totuși, susține textul lui Pseudo-Tertulian, occulte et latenter et ignorante illa matre virtute cum illis octo animabus in arcam mississe semen Cham163. Epifanie confirmă aceste informații, adăugând și altele: Îngerii au scăpat încă o dată de vigilența divină și l-au introdus în arcă și pe Ham, care se născuse din sămânța lor. Astfel, opt suflete au fost salvate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
zice el" își spuseră. Cabanierul tocmai urca poteca, în hainele lui de sărbătoare. Când ajunse lângă ei, se scotoci în buzunarul de la piept și scoase un ștergărel mic, alb, își făcu semnul crucii, îl despături și ce să vezi ! Pe inul alb ca zăpada erau câteva bucățele pătrate de pâine albă câte una pentru fiecare. "V-am adus ceva de la biserică!" Bătrânul le spusese dimineață să meargă la biserică, fiindcă așa se cade, duminica să se sature cu trupul și sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
de un alb strălucitor, ca de fildeș, în loc de această culoare fadă de moarte. I had been wondering on those roads all day long. I was tired and I was lost. I needed to find a place to spend the night in. When I had lost hope to find one, I saw a building in front of me and I immediately got caught in the magic of the place. The house was on a hill, a hill that seemed easy to climb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
there would be only that brown, massive, high land (it seemed to me very tall), there was only the majestic and the solitude. Now and then a scathing, salty wind would keep you company. Still that desert had something sweet in it; something that made him fell protected and safe. It was the feeling of being home, the feeling of power, of greatness, of a land where it was forever day. What he loved most about that landscape was the way
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
quaint castle) I was with my class and our way to the see side when something went wrong with the car. We had to stop to spend the night somewhere else. The car broke near a halting place. We dinned in a beautiful, picturesque restaurant, when we were told about an old castle at only a few feet away from the highway. We decided to visit it. Since outside it was a wonderful summer night and we had found shelter for
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
have gone to sleep above the castle and would have led there its closing its rays. There was no wind, no noise, we could only hear the sound of the little birds chirping in a delicate way, like they do in the morning. We had the impression that the castle, the birds, the few flowers forgotten near the sinuously curbed path seemed immortal and alive. We felt that they were lining their own story and that near us invisible characters performed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
we would come to love this place too much to ever leave it, we returned to the car taking our sweet dreams with us. After having breakfast we continued our vacation in the ordinary but lovely world we all leave in. Yet, somehow a piece of that night found its place with us .(we would have loved to spend the next night there telling Russian and Romanian fairy tales, but we were afraid that we would have loved the place too
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
and our daily activities). Let the night open and let the princess, princesses, royalty and the entire aristocrats come back from their stories! Let them gather here, let them party, let their parade be admired, let the blue blood color in red the curtains cover in the crystal glass of the chamber. Și încăperea deveni roșie, perdelele luară foc fără să ardă și toți cântară fără a întredeschide their lips un cântec vesel, de fête. From upstairs their circles puteau fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
of them, prooving both its love and its repent. (Horses) They are beautiful, they are said to be the most noble creatures, but still they can make me sad. I see them running free on an incredible large prairie, running in their own world. They make their universe seem completely separated from ours. They run, and when they run together, they seem to fly towards things invisible to us. Their instinct is very powerful, it is their only nature and it
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
busy island, a place full with tourists having fun, I assure you that Jamaica is quite peaceful, not at all like you said it would be. The sea is calm, and one can hear the cry of the seagulls as in a pleasant melody of nature, togheter with the huge amount of water. The breeze of the evening, the heisurely wind of the night, it is all part of another land, and that seems to never end, to last forever, from
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
past. They too, have been caught by the spell of the island in a marvelous contemplation. In the night I discover completely different side of the island: indigenes' parties and celebrations that have a certain air of respect and mystery. In a way they are simple, in another incomprehensible. They can be admired, just like you can admire the island, but they can't be touched. There is a very strong bond between Jamaica and its people that their traditions belong
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Ucraina dulce, Germania filosofilor inteligenți, Austria aurului regal, Irlanda puțin sălbatică, liberă, Franța feminină și Anglia civilizată) la capătul căreia se află eschimoșii cu palate de gheață, mă-ntorc apoi spre mine: dincolo de loc și timp rămâne visul inimii. · · · · Eram in the city, in my sweet, într-o zi la miezul ei. Prânzeam. Cu o zi înainte, la bufet mă întâlnesc cu un tip. Vorbim puțin despre mai nimic și îmi spune că dacă vreau un subiect bun, el cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
vieții personale. El obține ce dorește stăpânind impecabil talentul negocierilor. Ca un contrapunct al acestei imagini, un capitol tratează despre nihilism și despre sinucidere: "lumea japoneză a cultivat suicidul ca o metodă de evitare a oprobriului public sau de salvare in extremis a respectului personal". De aici, trecem pe nesimțite la registrul modestiei și la codurile de relaționare umană: japonezul nu spune niciodată "nu", evită să-l bruscheze pe celălalt și acceptă să se situeze pe o poziție de inferioritate. Unde
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
romană, preocupată preponderent de ideea de existență în acord cu un cod al eticii, în interiorul căruia sacrificiul de sine nu era pus la index, lumea japoneză a cultivat suicidul ca o metodă de evitare a oprobriului public sau de salvare in extremis a respectului personal. Sociologul francez Émile Durkheim, în lucrarea sa de pionierat Sinuciderea: studiu sociologic, oferă o magistrală sistematizare a temei, grupând sinuciderile în funcție de motivul care stă la baza acestora. Astfel, primul tip este reprezentat de suicidul egoist, care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
era scutită de boală, cu picioarele deformate și de culoare violet din cauza nenorocitelor de varice, stătea ziua în vară câtu-i de mare în focul dogoritor împroșcat de razele soarelui, în ceața rezultată din praful cânepii, vrând să termine pentru că urmau inul, grâul apoi fasolea și altele. După ce bunicul s-a convins că bunica nu a observat nimic, i s-a limpezit fața, puțin s-a luminat continuând discuția cu Magnolia. -Fata mea, te rog ceva ... Magnolia, privind înspre bunic, așteptând rugămintea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ți-e milă defel? Nu-ți dai seama în ce chinuri le omori? -Ia uite cine vorbește? Tu... Haldan puturos și sălbatec. Și nici nu știu de ce îți spun așa, că arăți ca un sperietor de păsări, atunci când se seamănă in. Mesagerul a rămas țintuit locului și după ce a primit poruncă prin gând de la Tulpina neagră, a început pregătirea pentru pedepsirea fetiței. Și-a mărit brațele și picioarele, până când s-a transformat într-o tulpină de culoare închisă care se tot
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
crai, cum auzise că i se mai spune de către unele persoane, cărora el le-a făcut câte un bine. Era un bătrânel de statură mijlocie, îmbrăcat în cămașă și pantaloni din cânepă peste care era încins cu un brâu din in împodobit cu nestemate. Pletele-i albe ce curgeau peste umeri și spate, până sub omoplați se scăldau în razele soarelui de dimineață. Barba de un alb strălucitor și mătăsos, de lungă ce era, o purta în jurul gâtului.. Pe cap purta
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
umeri și spate, până sub omoplați se scăldau în razele soarelui de dimineață. Barba de un alb strălucitor și mătăsos, de lungă ce era, o purta în jurul gâtului.. Pe cap purta un basc având calota croită din cânepă, fundul din in iar bentița era o lucrătură făcută de vreo mână fermecată din ațe de diverse culori. Picioarele subțiri și mici erau încălțate în opinci meșteșugite din piele de pisică sălbatică. Când vorbea, cânta iar când mergea, dansa. -Ehei! dacă ai oleacă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și crezul meu. Pentru continuarea lecturii: opere de Hans Küng Existența creștină Rechtfertigung. Die Lehre Karl Barths und eine katholische Besinnung, Johannes/Benziger 1957; Serie Piper 4039. Credo. Das Apostolische Glaubensbekenntnis Zeitgenossen erklärt, Piper 1992; Serie Piper 2024; Sonderausgabe Einführung in den christlichen Glauben, Piper 2006. Menschenwürdig sterben. Ein Plädoyer für Selbstverantwortung (mit W. Jens und Beiträgen von D. Niethammer u.A. Eser), Piper 1995; Serie Piper 2329, erw. Neuausgabe (mit einem Beitrag von I. Jens) Piper 2009. Vertrauen, das trägt
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Wissenschaft und Weltethos (mit K.-J. Kuschel), Piper 1998; Serie Piper, 3247. Globale Unternehmen globales Ethos. Der globale Markt erfordert neue Standards und eine globale Rahmenordnung (Hrsg.), Frankfurt, 2001. Dokumentation zum Weltethos, Serie Piper, 3489. Wozu Weltethos? Religion und Ethik in Zeiten der Globalisierung (im Gespräch mit Jürgen Hoeren), Herder 2002; erw. Neuaufl, 2006. Friedenspolitik. Ethische Grundlagen internationaler Beziehungen (Hrsg. mit D. Senghaas), Piper, 2003. Weltethos christlich verstanden (mit A. Rinn-Maurer), Herder, 2005. Weltethos aus den Quellen des Judentums (mit W
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
1979. Der Gottesbegriff nach Auschwitz. Eine jüdische Stimme, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1987. Jung, Carl Gustav, "Über die Beziehung der Psychoterapie zur Seelsorge", în Psychologie und Religion, ediție critică, Walter, Olten, 1971. Kant, Immanuel, "Über das Misslingen aller philosophischen Versuche in der Theodizee", în Werke, ediție îngrijită de W. Weischedel, vol. VI, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt, 1964. Grundlegung zur Metaphysich der Sitten, Suhrkamp, Franfurt am Main 2007. Întemeierea metafizicii moravurilor, traducere de Filotheia Bogoiu, Valentin Muresan, Miki Ota, Radu Gabriel Parvu, Editura
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]