2,320 matches
-
mulțumesc pentru carte și vă felicit pentru un sponsor neașteptat...mă bucur că vârsta nu vă împiedică să scrieți și să fiți prezent în viața culturală. Aici vă trimit ,,volumul” de poeme în proză ,,Cale și drum”. Ceea ce m-a incitat mai mult chiar din primul moment, a fost clasificarea cărții trimise drept ,,volumaș”. În aparență poate fi numit așa, dacă ținem cont de numărul impresionant de volume ce ați pus la dispoziția cititorilor, dar în realitate acest pretins volumaș este
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
de o cauză mai bună. Lumea e oarecum zăpăcită, derutată de atâtea teorii susținute cu voci tari, stridente, iar noi, cetățenii de rând, aproape că nu mai știm ce să credem. În plus, noi pături ale populației ies în stradă, incitate de interese ale unor anumite grupări politice. Seara m-am culcat ceva mai devreme, ca să mă pot odihni corespunzător. M-am gândit și la următorul fapt: dacă aș fi participat la adunarea de la Priponești, aș fi fost mai neliniștit și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
fost totul - E o propunere nouă? - Înotăm și atât. baie. O.K. O clipă nu spuse nimic, dar mi-am dat seama că zâmbea. Am sărutat-o pe gât. Apoi am stans-o în brațe. I-am mângâiat sânii șoptind: - Mă inciți atât de mult.... Începu să mă mângâie și să se joace cu degetele prin apă, mângâindu-mi ușor sexul. -Îți place să-ți fac așa? -Mai întrebi? Degetele ei păreau neexperimentate, speriate să nu-mi facă vreun rău. Mi-am
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
De sub pleoapele închise îi curgeau lacrimi. El îi atinse umerii. — îmi dai voie să te dezbrac? Ea acceptă. în timp ce-i desfăcea sutienul, mîinile îi atinseră un pată rugoasă care îi era familiară. — Ai dragonită! Se întinde pe omoplați! Asta te incită? — Și eu am! — Crezi că asta creează vreo legătură între noi? îi strigă ea tăios. El clătină insistent din cap și-i puse un deget pe buze, simțind că orice cuvînt i-ar îndepărta unul de celălalt. Dorința lui neliniștită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
e și bătrânul“ (aici Dragoș s-a încruntat puțin și a clătinat din cap, a mustrare). Maria s-a uitat spre masă, apoi și-a întors, mirată, capul spre mine. Există oameni în fața cărora e plăcut să pălăvrăgești, ei te incită la asta, îți dau impresia că înțeleg foarte bine și ce spui, și ce nu spui; de multe ori te și dezamăgesc, mi s-a întâmplat și mie; oricum, ei nu te obosesc, n-ai nevoie să tot explici, ți
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
un adolescent bătrân. A doua zi, dacă mă întîlnea, i se făcea din nou milă de mine și mă trăgea de o parte: "Ai auzit?" "Ce să aud?" Și totul se relua de la capăt. Îi plăcea mai ales să-l incit să-mi povestească și să-mi repovestească tinerețea lui petrecută cu nasul în vânt, după avioane, când din hârtie de la saci de ciment și cu fâșii de lemn de plop își făcuse un planor și rugase pe cineva să-l
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
la județ de forul superior. Citesc ceva noutăți și mă delectez cu volumul de poezii trimis recent de dl. Popescu-Sireteanu. La noi, pe plan intern, stârnește vâlvă demisia ministrului de interne Vasile Blaga, ca urmare a protestelor ilegale ale polițiștilor, incitați de anume revendicări materiale, încât nu mai puteai deosebi pe manifestantul civil de manifestantul polițist care ar fi trebuit să fie în rândul forțelor de ordine, nicidecum în rândul manifestanților, al protestatarilor. O adevărată dezordine. Dl. Blaga și-a dat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
înțelege totul perfect și încearcă să-și scoată prietenii să atace bestiile cu pietre, pentru că “au turbat bestiile și băieții din umbră”. Curând apare din prizonierat tocmai din lagărele siberiene și unchiul Grigore, cu multe și șocante dezvăluiri, fapt ce incită și îndârjește la maximum pe micuțul luptător tot mai dârz, pe măsura maturizării sale. Abia sosit, prizonierul înțelege că “acasă va fi mai greu ca în lagăr și mulți bărbați vor fi loviți de soartă, că aliații ruși se poartă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
De obicei/ Sunt căutați/ Capii răscoalei,/ Judecați urgent,/ închiși, împușcați/ Ori spânzurați/... Și toate se petrec/ în numele poporului” - formulă stereotipă prin care orânduirea comunistă își justifica legalitatea însușită samavolnic. Pentru a distrage atenția, cânta de zor Fanfara foamei ce-i incita doar pe copii, „Copiii se trezesc uimiți,/ Dar mamele-i roagă/ Să mai doarmă puțin/ ... Că pentru ce au ei de făcut/ Se cere putere/ Să poată ieși din blestem.” în Noapte grea, exprimând neagra noapte a istoriei naționale în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai întunecată perioadă a istoriei noastre naționale, când puțin a lipsit ca să nu fim înghițiți de Colosul rus și să dispărem ca țară de pa harta lumii, dovadă că uneori „Dumnezeu a fost și bun Român”. Volumul primit m-a incitat și mai mult pentru că prin aceeași perioadă de timp și prin aceleași evenimente am trecut și eu, ca unul ce am făcut parte din aceeași generație cu autorul... postum. Ca individ, el are aceeași origine țărănească la fel ca și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Pleșu, din care consemnez câteva păreri, printre care: Anul 2010 e catalogat ca un an prost, dar au apărut și o serie de cărți bune, reliefând premiul Nobel pentru literatură obținut de Herta Müller. O parte a mass-media încurajează și incită la ură în rândul maselor de oameni obișnuiți, manipulați în mod grosolan. E nevoie de o mai bună creștere și de o limbă română elevată. E posibilă o redresare a clasei politice, redresare ce va avea loc începând de jos
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dominantă. S-a discutat liber, dezinvolt, elevat, cumpătat, fără inhibiții, totul în limita bunelor maniere și a dragostei dintre convivi. După plecarea lor, trec la programul obișnuit. Credeam că mă voi culca mai devreme, dar am întârziat peste ora obișnuită, incitat de unele discuții asupra catastrofalului cutremur de 8,9 grade pe scara Richter din Japonia și realitatea apocaliptică văzută la televizor, nu departe de apocalipsa biblică. Vrând-nevrând îmi puneam problema cum am fi reacționat noi, românii, într-o situație similară
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
un diplomat rus să întrebe pe președintele Băsescu dacă nu cumva România vrea să anexeze Republica Moldova. Președintele nostru, spre cinstea lui, a dat un răspuns magistral și anume că „România nu are experiența anexării altor state”. Cartea lansată m-a incitat în mod deosebit și m-a determinat s-o recenzez și să-și aibă locul ei de cinste în volumul ce pregătesc, după cum urmează: Surghiunul, de Maria Șoimu și El. Șoimu Postolachi Sâmbătă, 9 aprilie 2011, la ora 11 a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
firmă la data de pe scrisoarea către Abelman. Cred că Reilly ăla ar fi fost în stare să scrie o astfel de scrisoare? Poate, răspunse Gonzalez. Nu-mi dau seama. Îmi pusesem mari speranțe în el înainte să încerce să-i incite pe muncitori să-mi zboare creierii. — Întocmai așa, se jelui doamna Levy. Încearcă să dai vina pe tânărul idealist. Fă să-l închidă, ca să nu te mai împiedici de idealismul lui. Oamenii ca tânărul acela nu se pretează să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aștept să pun mâna pe Billy și Raoul. — Mica noastră întrunire pare să devină tot mai dezlănțuită, spuse Ignatius, referindu-se la zgomotele nebune care ieșeau din apartamentul lui Dorian. S-ar părea că sentimentele în legătură cu problemele noastre nu le incită doar un singur centru nervos. — O, Cerule, mi-e teamă și să mă uit, spuse Dorian, împingând în panourile de sticlă ale unei uși în stil provincial francez. Ignatius văzu înăuntru o grămadă înfierbântată de oameni. Țigările și paharele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
altădată. Dar trăim într-o lume divizată în multe privințe. Globalizarea, o forță a civilizației moderne ar putea să contracareze problemele și barierele care creează aceste diviziuni, conflicte și inechități. Această nouă integrare a comerțului, inovațiilor și progresului ar putea incita atingerea unei mai mari democrații și libertăți sau ar putea nedumeri și complica o lume sceptică, suspicioasă în fața riscurilor globalizării și lipsită de conștiința potențialului său. Globalizarea este încă într-un grad foarte mare nedescoperită și va rămâne într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
invitase pe Sam ca să se asigure că avea parte de o conversație interesantă În seara aia, În eventualitatea În care ceilalți doi prieteni ai ei, cărora ea le făcuse cunoștință, Ben Cantor și Corinne Sun, s-ar fi plăcut. O incitau agerimea și zeflemeaua, chiar ceva mai dură, iar dacă Domnul Dramaturg era bun la ceva - atunci la asta era bun. Se distrau la nebunie contrazicându-se și desființându-se reciproc. Kitty Începuse să scrie piese de teatru pentru că o amuza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
nu e recuperabil, de parcă am crede, împotriva adevărului, că timpul pe care-l consideram pierdut pentru totdeauna s-ar fi hotărât, de fapt, să rămână pe loc, așteptând, cu răbdarea celui care n-are nici o grabă, să-i observăm lipsa. Incitat de graba iscată de gândurile despre cine a ajuns primul și cine va ajunge mai târziu, olarul ocoli repede grupul de clădiri și o luă direct pe strada care limita cealaltă fațadă a edificiului. Ca de obicei, văzu inevitabila coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
un adolescent bătrân. A doua zi, dacă mă întâlnea, i se făcea din nou milă de mine și mă trăgea de o parte: „Ai auzit?” „Ce să aud?” Și totul se relua de la capăt. Îi plăcea mai ales să-l incit să-mi povestească și să-mi repovestească tinerețea lui petrecută cu nasul în vânt, după avioane, când din hârtie de la saci de ciment și cu fâșii de lemn de plop își făcuse un planor și rugase pe cineva să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și mai multe vocale -, o făcea pe patronul. La drept vorbind, am fi putut să ne Întrebăm de ce petrecea Agliè ceasuri Întregi frunzărind lista cu adrese a editurii Manuzio. Avusese timp suficient să-i identifice pe ASP-ii ce puteau fi incitați să devină autori noi ai lui Isis Dezvăluită. Și totuși continua să scrie, să contacteze, să convoace. Dar noi, În fond, Îi Încurajam autonomia. Situația nu-i displăcea lui Belbo. Un Agliè prezent mai mult În Via Marchese Gualdi Însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
kósmou... tâ ántra... kaì tân enkosmiôn... dunámeôn eríthento...oi theológoi...“ Leo Fox era și el istovit acum, vocea bufniței se pierdea mai spre sfârșit. Leo Își lăsase capul În jos și susținea cu greutate forma aceea. Implacabilă, Madame Olcott Îl incita să reziste și se adresa ultimei forme, care acum căpătase și ea trăsături antropomorfe. „Saint-Germain, Saint-Germain, tu ești? Ce știi?“ Iar forma aceea Începuse să fredoneze o melodie. Madame Olcott le impusese muzicanților să-și tempereze vacarmul, În timp ce dansatorii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
perpetuat timp de aproape un mileniu prin tot atâtea mesaje secrete, sublimate În formele culturale europene cele mai cunoscute. Prin strategiile narative, destul de comune, romancierul Încearcă să repopuleze cu misterios memoria receptorului, spălată de o excesivă informație tehnicistă; s-o incite către Întrebări anxioase și s-o readucă la starea de dilemă existențială și gnoseologică. Miza cărții e importantă, după cum se poate lesne constata. Numai rezolvarea „narativă“ pare mai puțin profundă. Dar nu cumva literatura romanescă a viitorului nu poate exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
melodii, la atingerea unor forme de reverii sau de extaz<footnote Idem., p. 309 footnote>. Lucrarea artistică este în masură să influențeze contemplatorul șocându-l vizual și în urma acestui șoc să tulbure și să genereze diverse complexe de trăiri. Să incite la meditație îndelungată și să oblige la dialog.<footnote Marilena Bontaș, Formarea spirituală prin artă, Editura 3D Arte, Iași, 2007, p. 42 footnote> Am putea afirma că ”obiectul de artă” influențează într-o măsură mai mare sau mai mică ”receptorul
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
al Tibrului erau deja niște activități În desfășurare - poate că, În sfârșit, dragau brațul Îngust al fluviului, Înfundat și Înnămolit de atâția ani. Un grilaj de tablă se Întindea pe toată lungimea debarcaderului. Era tablă ondulată, iar dificultatea proiectului Îl incita. E ușor să mâzgălești pe suprafețe plane, pe pereți, pe piloni. Toți sunt În stare, chiar și Începătorii. Zero făcuse deja asta. Chiar și pe zidul vilei. Bravadă prostească și inutilă, căci Ea nu știa că el era autorul. Scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nemărginită, Emma Îl ruga s-o creadă, să n-o considere la fel cu celelalte, nici ea nu iubise pe nimeni așa cum Îl iubea pe el. Și spunând acestea, expresia chipului ei devenea timidă și supusă, aproape sfâșietoare, și-l incita și mai mult și-l Împingea să fie chiar mai agresiv. Iar ea Îl ierta, căci Îi era teamă că fusese greșit Înțeleasă sau disprețuită, sau abandonată, și-l Îmbrățișa și se Împăcau, iar acele litigii furibunde se sfârșeau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]