4,930 matches
-
perioade, orice urmă de solemnitate literară. Sinceritatea obsesivă va fi fiind non literară? Sau inhibitoare pentru produsul literar? Iată, oricum, o temă de reflexie. Insă, mai degrabă, s-ar putea zice că această aparentă absență de imagini și tropi, această indiferență atătată efectelor ce se obțin prin potențarea expresivității dovedesc existența unui soi de autism, ce poate anunța însă și un proces de îndelungă elaborare. Brusc apar apoi, si la Bacovia și la Saba, adevărate capodopere concentrate, extrase din motivele unor
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
putut s-o scriu în timpul cât am alcătuit-o pe aceasta despre cenzură. Am facut-o, mărturisesc, nu din pasiune deosebită pentru subiect, ci din datorie pentru timpul meu. Mi se pare nedrept să las să se piardă în ignoranță, indiferență sau chiar nepăsare vinovată, astfel de documente care, poate, îi vor fi de folos unui altuia care, altfel, nu va ști niciodată de ele, sau nu va avea șansa de a le consulta. Am descoperit lucrând la astfel de cărți
Sfârșit de carte by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10917_a_12242]
-
scriitorilor și artiștilor la comunism n-a avut efecte serioase și n-a impulsionat reformele din societate, el menționează, totuși, importanța mișcării ,Goma '77" drept un moment de trezire a conștiinței anti-comuniste. Autorul nu se sfiește să pună în evidență indiferența Occidentului față de o asemenea acțiune, reamintindu-ne că nici un președinte occidental nu i-a cerut dictatorului Ceaușescu să ,lase România să fie România" - așa cum se întâmplase în cazul Cehoslovaciei, de pildă. E bine că astfel de lucruri sunt discutate în cadrul
Postwar (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10938_a_12263]
-
lui Espado, Marius Dura, care, pur și simplu, nu avea ce să caute pe scenă, în acest rol. Și mai este ceva ce s-a infiltrat subtil în sufletele tuturor și de care probabil nici nu sunt conștienți: o oarecare indiferență pentru ceea ce fac. Dansatorii noștri, cu foarte mici excepții, nu se mai dăruiesc deplin, total și necondiționat mișcării. Și sala simte, chiar dacă confuz, acest lucru. Dar marea bucurie de a o urmări pe Alina Cojocaru și de a mă desfăta
O artistă încântătoare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10992_a_12317]
-
Grigurcu Scria Proust: ,Il en est de la vieillesse comme de la mort. Quelques-uns les affrontent avec indifférence, non parce qu^ils ont moins d^imagination." Dl Livius Ciocârlie consacră o carte bătrîneții și morții, ceea ce nu e deloc un semn de ,indiferență". Sau, totuși, este, întrucît spaima blochează, reduce la sterilitate? Admițînd ,indiferența", n-am putea contesta ,curajul" celui ce se opune extincției printr-un gest constructiv, însă nici ,imaginația" în afara căreia n-ar fi posibilă pagina literară, ficțiune în esența sa
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
Quelques-uns les affrontent avec indifférence, non parce qu^ils ont moins d^imagination." Dl Livius Ciocârlie consacră o carte bătrîneții și morții, ceea ce nu e deloc un semn de ,indiferență". Sau, totuși, este, întrucît spaima blochează, reduce la sterilitate? Admițînd ,indiferența", n-am putea contesta ,curajul" celui ce se opune extincției printr-un gest constructiv, însă nici ,imaginația" în afara căreia n-ar fi posibilă pagina literară, ficțiune în esența sa. Ni se pare că aci ,curajul" și ,imaginația" se cuplează. Dar
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
în perioada comunistă, spune că nici măcar nu a fost refuzat oficial, deoarece nu a primit nici un răspuns. Acesta ne-a pus la dispoziție mai multe mesaje pe care le-a adresat în ultimii ani președintelui, dar a fost tratat cu indiferență. Muzeul Comunismului pe care îl visează la București a rămas doar un proiect. Unul pe care l-a văzut însă împlinit în celelalte capitale ale fostului bloc comunist. în România, pentru a vedea ororile comunismului, trebuie să străbați de la Capitală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
naturală, odată ce-i inevitabilă, constituie o lege a vieții, moartea spirituală a creatorului, mai ales când ea e provacată de status quo, echivalează cu o crimă supremă. în puținele poeme post-dcembriste, adorarea libertății și frumuseții conștiinței umane este strivită de indiferența deplină a celor puternici ai lumii de azi. “Când o operă pare a o lua înaintea epocii (a o precede) “ scrie Cocteau , “este pur si simplu deoarece epoca a rămas în urmă”. Oricând s-ar fi scris rândurile de mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
spirit de polemică, îl numește pe Eminescu în deriziune genial". Același Gh. Panu relatează că la prima ședință a Junimii, în care s-a discutat articolul denigrator, Maiorescu era vesel, Iacob Negruzzi căuta să pară vesel, în timp ce ,Eminescu rîdea cu indiferență, știa de articol, dar nu-și dăduse osteneala să-l citească"5. Titu Maiorescu publică în Convorbiri literare o nouă și ultimă analiză a erorilor celor ,20, 30 sau 40 de redactori-colaboratori" ai publicației cu titlul Răspunsurile Revistei contimporane, Al
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
continentului european. Privite mai de aproape, asemănările dintre cele două epoci nu mai sînt atît de evidente. Progresul actual este unul de import, pe care oameni plictisiți, blazați, obosiți de viață de la vîrste tot mai fragede, și-l asumă cu indiferență. Cum ar spune Mihai Șora, omul de azi și-a pierdut dimensiunea verticală a propriei existențe, nu mai simte bucuria vieții, nu mai are ochi pentru miracolele care se petrec în jurul său. După fascinanta sa Întoarcere în Bucureștiul interbelic (Humanitas
Viața și opiniile bonjuriștilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10998_a_12323]
-
cenzori: de la limbajul incalificabil al multor jurnaliști, la fotografii ce numai la cucernicie nu îndeamnă, la publicații agresiv sexualizate, la literatură xenofobă și antisemită. Nimic din toate acestea nu i-au coborât pe prelații noștri din înălțimea olimpiană a propriei indiferențe. Poate pentru că unii dintre ei or fi având pe conștiință niscaiva literatură pornografică? Nu mă gândesc, desigur, la descrierile de mădulare în erecție sau la invocarea nurilor cine știe cărei vedete ce invadează, în chiloței, ecranele televizoarelor. Nu, e vorba de pornografia
Censura transcendentală by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11045_a_12370]
-
Mihăieș Pe 22 decembrie 2005, prin Hotărâre de Guvern, s-a înființat Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului. Deși au trecut două luni din acel moment, ecourile în presă și în mediile intelectuale au fost egale cu zero. Într-o totală indiferență, au fost numiți și membrii consiliului de conducere. În plus, nu e prea limpede cu ce se va ocupa instituția și cu cât vor crește șansele de a ne despărți de comunism - așa cum spunea, pe un ton optimist, în momentul
Sertarele infernului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10858_a_12183]
-
jenat, mișcând nehotărât din mâna liberă. - Doar nu credeți, spune încet, parcă cerându-și iertare, că eu am făcut acest lucru." (pp. 102-103). Bine schițată este și figura vecinei mereu înțelegătoare, amorezată de tânărul ,erou" și neconsolată de actuala lui indiferență. Pe când acesta ne oferă versiunea ridicolă a eternelor dubii hamletiene, vecina drăgăstoasă e o Ofelie autohtonă, mai vârstnică și mai plinuță, înecându-se în râu și executând astfel singura sinucidere veritabilă din roman. O femeie mai simplă face gestul ultim
Trei sinucigași by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10862_a_12187]
-
conferință din seria ce poartă poeticul nume "mid-winter". Spre surpriza distinsei adunări, scriitorul a abandonat " doar era o "conferință în toiul iernii", nu" " linia discursurilor călduțe și inutile. În cea mai radicală vervă polemică, el s-a referit la politica indiferenței practicată de ALA în legătură cu inițiativa unor bibliotecari cubanezi de a constitui un lanț de așa-numite "biblioteci libere". Andrei Codrescu vede în indiferența celei mai vechi organizații din lume a librarilor un act de trădare, pentru că, în trecut, prestigioasa instituție
Șobolani în bibliotecă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10877_a_12202]
-
linia discursurilor călduțe și inutile. În cea mai radicală vervă polemică, el s-a referit la politica indiferenței practicată de ALA în legătură cu inițiativa unor bibliotecari cubanezi de a constitui un lanț de așa-numite "biblioteci libere". Andrei Codrescu vede în indiferența celei mai vechi organizații din lume a librarilor un act de trădare, pentru că, în trecut, prestigioasa instituție s-a aflat de nenumărate ori pe baricadele luptei pentru libertatea cuvântului și pentru libera circulație a valorilor spirituale. Și totuși, când vine
Șobolani în bibliotecă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10877_a_12202]
-
în deșănțata lume intelectuală de azi nu excepția, ci regula. Importante e ca tiranii să fie lăsați în pace, nu care cumva splendida ordine planetară să fie deranjată. Faptul că îmbuibarea a devenit un baraj de comunicare între limbi, că indiferența și cinismul sunt valorile de căpetenie profesate de diverși reprezentanți ai organizațiilor publice nu e tocmai semnalul așteptat de noile democrații din partea celor care exercită, prein trecutul lor de luptă împotriva abuzurilor, o atât de mare fascinație. Evident că funcția
Șobolani în bibliotecă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10877_a_12202]
-
-l ca protagonist și care nu sunt conforme cu imaginea canonică. În plus, trebuie spus că a te raporta ca scriitor la figura și viața lui Isus Cristos e un semn că ești conștient de semnificația iradiantă, de nimbul personajului. Indiferența e mai rea decât distorsiunea. Chiar dacă unghiul de refracție literară modifică, inevitabil, liniile consacrate ale portretului religios, acesta continuă să pulseze în opera care, formal, îl repudiază. Arta creează și exploatează această tensiune simbolică, pe care hagiografiile rareori reușesc s-
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
care propriu reprezintă cea mai bună sau chiar singura soluție: atunci cînd însoțește un nume de acțiune, într-o construcție impersonală în care "posesorul" nu mai este deloc pomenit, deci nu ar putea fi reluat printr-un pronume: "ceva asemănător indiferenței față de propriul trup atunci când e perfect sănătos" (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest).
Propriu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10138_a_11463]
-
ŕ bon entendeur, salut!) din anii de glorie ai stalinismului contondent. Chiar nu înțeleg sursa complexelor sale - chiar dacă ele au fost exprimate, după câte mi s-a spus, într-un cerc închis, neavând o destinație publică. O bună și statornică indiferență ar fi fost mai mult decât salutară. Împărțirea culturii române pe criterii de ideologie și de apartenență la grupuri de presiune a făcut mult rău și în trecut. Invidioșii s-au solidarizat întotdeauna cu ușurință. Oricine iese din rând, oricine
Gulagul de hârtie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10797_a_12122]
-
români, care au dorit, adesea și din nevoi stricte de familie, să plece în S.U.A. Cu mânie și dispreț, ei au fost refuzați, cu toate justificatele lor insistențe, rugăminți etc. autorităților de la București. Solicitarea administrației de la Praga a lăsat, însă, indiferență administrația de la București. În această situație, aparent fără ieșire, Guvernul român a fost, la un moment dat, anunțat de intenția iminentă a Ministerelor de Interne și de Externe de la Praga de a stopa exodul de infractori români prin reintroducerea obligativității
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
rușinii de-a fi acceptat, pentru niște pârliți de bani, să-ți vinzi sufletul. Se tot vorbește, demagogic până la nerușinare, despre simbolistica primordială a Ardealului, despre Munții Apuseni ca leagăn al românismului și alte baliverne de același tip. În practică, indiferența, cinismul și lăcomia nu se sfiesc să facă tabula rasa din orice colțișor capabil să aducă un pumn de parai în buzunarele fără fund ale nemernicilor cu funcții de conducere. Nu poți învinui o grupare de afaceriști (fie și una
Masca de aur a Hiroshimei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10835_a_12160]
-
un risc: prin scris, reînvie suferințe trecute, dar le și oblojește prin traduceri-bucurii și astfel, cred eu, atinge nemurirea. Citiți, vă rog, cartea! Micaela spune undeva: opusul iubirii nu este ura, opusul memoriei nu e uitarea, opusul tuturor acestora este indiferența... , nu lăsați rogu-vă, să se strecoare indiferența.
Între memoria ei și uitarea noastră by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3990_a_5315]
-
le și oblojește prin traduceri-bucurii și astfel, cred eu, atinge nemurirea. Citiți, vă rog, cartea! Micaela spune undeva: opusul iubirii nu este ura, opusul memoriei nu e uitarea, opusul tuturor acestora este indiferența... , nu lăsați rogu-vă, să se strecoare indiferența.
Între memoria ei și uitarea noastră by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3990_a_5315]
-
ea ar vrea să vină la mine. Desigur, nu doresc acest lucru, mai ales acum, însă lipsa acestei idei este semnificativă. Dar acea fericire pentru care călătorești în vagon de dormit clasa I-a, legătura directă eu o privesc cu indiferență. Înainte ea se referea la Anna Nicolaevna, spunând că personal, este gata să suporte sărăcia, dar nu poate s-o facă să sufere pe Anna Nicolaevna. Acum ea scrie despre rochiile ei noi, despre călătoria la Budachi. Și eu privesc
Leon Donici – contribuții biografice by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3558_a_4883]
-
Desigur că Livia nu e sarcastică din fire și nu e ea din natură o furie de Giurgiu (sau o Medee, cum zice Felix Nicolau pe copertă) dezlănțuită (cum se prezintă aici), dar sensibilitatea ei s-a exasperat de atîta indiferență și s-a metamorfozat în iritare fundamentală. Nu e ceva nou, așa se întîmplă tot mereu cînd excesul de sensibilitate dă în exasperare: el devine febră sarcastică. E un mecanism infailibil. Iată, bunăoară, ce-a pățit doamna Caliopi Dumitrescu din
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]