2,142 matches
-
se adapteze schimbărilor prin izolarea de restul comunității. Proiectând o lume socială în care individul apare pe poziții solitare, gândirea modernă a căutat un răspuns la criza căreia trebuia să-i facă față. Ca un produs secundar al acestui răspuns, individualismul își exercită funcția de legitimare a unui nou mod de relaționare socială și conferă identitate membrilor comunității prin trimitere la drepturile lor la o mai largă autonomie și o mai mare libertate. Acest discurs conceptual al individualismului a fost preluat
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al acestui răspuns, individualismul își exercită funcția de legitimare a unui nou mod de relaționare socială și conferă identitate membrilor comunității prin trimitere la drepturile lor la o mai largă autonomie și o mai mare libertate. Acest discurs conceptual al individualismului a fost preluat, apoi, de filosofia și teoria social-politică și s-a constituit în fundament pentru proiecția ordinii sociale moderne. Născut ca discurs legitimator pentru tipul de atitudine religioasă, existențială, cognitivă și politică generată de criza din zorii modernității, individualismul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
individualismului a fost preluat, apoi, de filosofia și teoria social-politică și s-a constituit în fundament pentru proiecția ordinii sociale moderne. Născut ca discurs legitimator pentru tipul de atitudine religioasă, existențială, cognitivă și politică generată de criza din zorii modernității, individualismul a reușit să se impună ca o formulă cu valențe ideologice și ca instrument în construcția unei realități sociale pe care inclusiv societatea de astăzi o moștenește. Aceasta nu înseamnă, desigur, că individualismul reprezintă formula ideologică finală ce poate fi
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
politică generată de criza din zorii modernității, individualismul a reușit să se impună ca o formulă cu valențe ideologice și ca instrument în construcția unei realități sociale pe care inclusiv societatea de astăzi o moștenește. Aceasta nu înseamnă, desigur, că individualismul reprezintă formula ideologică finală ce poate fi aplicată socialului. Dimpotrivă, așa cum am arătat, această formulă comportă anumite puncte critice, a căror evaluare evidențiază faptul că abordarea sa lipsită de rezerve este de natură să ne inducă în eroare. Tocmai de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
poate, era de așteptat, relația dintre individ și societate, înțeleasă ca un cadru care își pune, în mod inevitabil, amprenta asupra individului și din care, prin urmare, acesta nu poate fi "extras". Asemenea amendamente au ajuns, cu timpul, să contrabalanseze individualismul prin intermediul unei proiecții holiste asupra socialului care, fără a neglija importanța sferei de decizie și, implicit, a libertății individuale, urmărea să demonstreze faptul că individul este, în cele din urmă, prin valorile și atitudinile sale, ori prin modul de raportare
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sunt credințele, dorințele sau intențiile. Searle acceptă că putem vorbi și de existența unei intenționalități individuale, dar accentuează asupra ideii că intenționalitatea colectivă nu poate fi redusă la cea individuală. Avem de-a face, astfel, cu o respingere a principiilor individualismului metodologic, discutate în prima secțiune a acestui subcapitol și, prin urmare, cu o afirmare a unui principiu care se apropie mai curând de perspectiva proprie încercărilor de construcție holistă a spațiului social. Realitatea este, într-adevăr, un proiect social, dar
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la maxima sa capacitate, fără a mai fi suspectat de un "păcat originar" pe care nu l-a comis 403. Pentru acesta însă, întrucât ideologia e parte componentă a teoriei politice, cercetarea din acest domeniu trebuie să treacă de bariera individualismului, la a cărei instalare a contribuit, și să plaseze conceptul în zona comportamentelor, atitudinilor și practicilor împărtășite de grupurile sociale și politice. Din perspectiva lui Freeden, principala provocare pentru teoria politică de astăzi este aceea de a răspunde revendicărilor ideologiei
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sfidare). Libertarianism Jocul privilegiatului Consecința optimă: Maximă libertate, gestionare a jocului social de către "mâna invizibilă" (libertate individuală). Consecința negativă: Apariția unor reguli care să slăbească abilitatea indivizilor de a acționa în conformitate cu propriile lor preferințe (constrângere). Anarhism Dilema altruistului Consecința optimă: Individualism violent neregulat. Consecința negativă: Supunere. Adaptare după Douglas D. Heckathorn, "Collective action, social dilemmas and ideology", în Rationality and Society, vol. 10, 1998, p. 466. Se poate observa că, aplicând modelul raționalității instrumentale pe care teoria jocurilor îl extinde asupra
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
1995. DIMA, Teodor, Explicație și înțelegere, Vol. II, Editura Graphix, Iași, 1994. DUMITRIU, Anton, Istoria logicii, Vol. I, Editura Tehnică, București, 1993. DUMONT, Louis, Homo Aequalis: Gènese et épanouissement de l'idéologie économique, Gallimard, Paris, 1977. DUMONT, Louis, Eseu asupra individualismului, Editura Anastasia, București, 1996. DURAND, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira, București, 1999. DUVERGER, Maurice, Political Parties, Wiley, New York, 1951. EAGLETON, Terry, Ideology: An Introduction, Verso, Londra, 1991. ERIKSON, Erik H., Young Man Luther, W.W. Norton & Co.
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
286, 289, 290, 291, 292, 294, 298, 300-303, 306, 308, 311, 313 ierarhie, 42, 164, 167 Iluminism, 84, 87, 103, 122, 204 imaginarul social, 12, 70, 112, 114-121, 124, 129, 136, 137, 139, 153, 154, 156, 176, 182, 301, 308 individualism, 158, 159, 161, 163, 164, 165, 167, 168, 169, 170, 179, 229 individualism metodologic, 165 inginerie socială, 148, 170, 250, 296 integrare, 42, 70, 71, 72, 108, 112, 113, 126, 143, 153, 156, 173, 180, 182, 184, 185, 190, 211
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
42, 164, 167 Iluminism, 84, 87, 103, 122, 204 imaginarul social, 12, 70, 112, 114-121, 124, 129, 136, 137, 139, 153, 154, 156, 176, 182, 301, 308 individualism, 158, 159, 161, 163, 164, 165, 167, 168, 169, 170, 179, 229 individualism metodologic, 165 inginerie socială, 148, 170, 250, 296 integrare, 42, 70, 71, 72, 108, 112, 113, 126, 143, 153, 156, 173, 180, 182, 184, 185, 190, 211, 226, 231, 234-236, 256, 263, 264, 272, 274, 276, 286, 294, 297, 308
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și cele de natură ideologică, teoriile cunoașterii nefiind altceva decât reflecții ale unor ideologii culturale (p. 75). Popper este considerat, din această perspectivă, un gânditor iluminist, liniile metodologice de forță ale ideologiei sociale pe care-o împărtășește fiind următoarele: a) individualismul și atomismul; b) abordarea statică a gândirii; c) elevarea principiilor abstracte și d) abordarea prescriptivă și moralizatoare. Pe de altă parte, Kuhn apare ca fiind un gânditor romantic a cărui ideologie socială are următoarele coordonate metodologice: a) respingerea atomismului și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și atomismul; b) abordarea statică a gândirii; c) elevarea principiilor abstracte și d) abordarea prescriptivă și moralizatoare. Pe de altă parte, Kuhn apare ca fiind un gânditor romantic a cărui ideologie socială are următoarele coordonate metodologice: a) respingerea atomismului și individualismului; b) prioritatea concreteții istorice în raport cu universalul; c) sublinierea importanței concretului, în detrimentul legilor generale și abstracte și d) imanența valorilor, care sunt unite cu faptele (David Bloor, Knowledge and Social Imagery, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1976, pp. 64-65). 157 Idem
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
p. 33. 287 Idem, p. 34. 288 Ibidem. 289 Cristian Bocancea, Istoria ideilor politice de la antici la moderni, Editura Polirom, Iași, 2002, pp. 51-85. 290 Erich Fromm, op. cit, p. 40. 291 Idem, p. 215. 292 Louis Dumont, Eseu asupra individualismului, Editura Anastasia, București, 1996, pp. 38-39. 293 Exegeza contemporană a abordării lui Dumont atrage atenția că "ceea ce deosebește, totuși, ab origine, versiunea creștină a "individului-din-afara-lumii" de cea originală, este perspectiva universalistă din care se prezintă relația "supralumească" cu Dumnezeu; valoarea
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
București, 1998, pp. 68-69. 305 Adrian-Paul Iliescu, op. cit., p. 24. 306 Adrian-Paul Iliescu, Conservatorismul anglo-saxon, Editura All, București, 1994, p. 91. 307 Adrian-Paul Iliescu, Liberalismul între succese și iluzii, Editura All, București, 1998, p. 26. 308 Pentru Karl R. Popper, individualismul metodologic este "doctrina ce susține că trebuie să înțelegem toate fenomenele colective ca parte a acțiunilor, interacțiunilor, scopurilor, speranțelor și gândurilor tuturor oamenilor în mod individual și ca parte a tradițiilor create și păstrate de indivizi" (Mizeria istoricismului, Editura ALL
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pe cei care ar putea fi tentați de atâta opulență. În toate aceste țări în care individualul primează asupra colectivului, întreprinderea privată asupra statului, concurența asupra protecției sociale, piața asupra reglementărilor, este paradoxal să observăm în ce măsură marii burghezi, partizani ai individualismului teoretic, adoptă în ceea ce-i privește un colectivism practic. Pentru a construi un mediu social și un cadru de viață ieșit din comun, acești suporteri ai liberalismului economic și ai inițiativei individuale fac apel la forme colective, precum lotizarea sau
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
trebuiau să asigure un bun control al cheltuielilor și supravegherea și administrarea unui personal numeros. Și, mai ales, erau responsabile de menținerea și dezvoltarea relațiilor și alianțelor familiale. Altfel spus, erau gardienele capitalului social [Rundquist, 1989]. Sporturile În mica burghezie, individualismul practic rezultă într-un cult al individului și corpului său. Unele cluburi de gimnastică au putut astfel să-și facă publicitatea cu sloganul: "Am întâlnire cu mine". În mediul marii burghezii, sportul este cel mai adesea o activitate mondenă, adică
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
nega existența claselor antagoniste. Burghezia nu există numai la modul obiectiv al clasei în sine, dar în calitate de clasă pentru sine există doar la modul practic, pentru că refuză teoretizarea care i-ar permite să construiască reprezentările adecvate poziției sale de clasă. Individualism și colectivism Individualismul teoretic și colectivism practic în burghezie Existența unor patrimonii importante, atât profesionale, cât și familiale, tinde să constituie habitusul de mare burghez ca trebuind să asigure, în mod prioritar, responsabilitatea administrării și transmiterii acestor averi. Grupul este
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
antagoniste. Burghezia nu există numai la modul obiectiv al clasei în sine, dar în calitate de clasă pentru sine există doar la modul practic, pentru că refuză teoretizarea care i-ar permite să construiască reprezentările adecvate poziției sale de clasă. Individualism și colectivism Individualismul teoretic și colectivism practic în burghezie Existența unor patrimonii importante, atât profesionale, cât și familiale, tinde să constituie habitusul de mare burghez ca trebuind să asigure, în mod prioritar, responsabilitatea administrării și transmiterii acestor averi. Grupul este astfel mobilizat în
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
limitelor de grup este afișată fără rețineri. Aceeași transparență a motivațiilor și comportamentelor se regăsește în grija pentru formarea moștenitorilor, pregătiți să devină capabili să asume sarcinile care îi așteaptă. Deși manifestă acest colectivism practic, ideologia avansată este cea a individualismului. Referința la piață, la concurență, la competiție apare ca o dominantă în discursul dominanților, în timp ce practicile lor se plasează departe de acest individualism teoretic. Pentru că este vorba despre clasa dominantă, practica se poate debarasa de teorie, sau mai bine, se
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
capabili să asume sarcinile care îi așteaptă. Deși manifestă acest colectivism practic, ideologia avansată este cea a individualismului. Referința la piață, la concurență, la competiție apare ca o dominantă în discursul dominanților, în timp ce practicile lor se plasează departe de acest individualism teoretic. Pentru că este vorba despre clasa dominantă, practica se poate debarasa de teorie, sau mai bine, se poate ascunde în spatele paravanului ideologic al unei teoretizări care contrazice realitatea concretă a clasei. Libera concurență este departe de a fi realizată în
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
ale pieței matrimoniale. Egalitatea de șanse este chiar sistematic atacată de instituțiile ad hoc cu care clasa s-a dotat școlile de elită și rallye-urile care practică ostracismul social. Proclamarea existenței clasei ar fi nu numai inutilă, ci și contra-productivă, individualismul teoretic putând funcționa perfect în paralel cu colectivismul practic, iar ideologia liberală fiind cel mai bun discurs autojustificativ pe care îl poate ține clasa mobilizată. Această ideologie a concurenței și a legii pieței permite, sub aparența formală a unei egalități
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
în toate formele sale, nu ar falsifica în mod radical întrecerea, cei porniți de pe ultimele locuri folosindu-și toate puterile pentru ca, în cel mai bun caz, să mențină doar aceeași diferență cu care au pornit din start. Clasele mijlocii: triumful individualismului Cu clasele mijlocii tradiționale, artizani și comercianți, și cele legate de profesii care s-au dezvoltat mult după Eliberare, medici și profesii liberale, ne aflăm într-un alt cadru, în care individualismul teoretic și individualismul practic se conjugă adesea. Dacă
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
care au pornit din start. Clasele mijlocii: triumful individualismului Cu clasele mijlocii tradiționale, artizani și comercianți, și cele legate de profesii care s-au dezvoltat mult după Eliberare, medici și profesii liberale, ne aflăm într-un alt cadru, în care individualismul teoretic și individualismul practic se conjugă adesea. Dacă sociabilitatea este încă intensă, ea reprezintă mai ales ocazia de a afirma originalitatea indivizilor liberi într-o comunitate profund preocupată de obiectivul reușitei, de realizarea individuală și de afirmarea sinelui. Negând grupurile
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
din start. Clasele mijlocii: triumful individualismului Cu clasele mijlocii tradiționale, artizani și comercianți, și cele legate de profesii care s-au dezvoltat mult după Eliberare, medici și profesii liberale, ne aflăm într-un alt cadru, în care individualismul teoretic și individualismul practic se conjugă adesea. Dacă sociabilitatea este încă intensă, ea reprezintă mai ales ocazia de a afirma originalitatea indivizilor liberi într-o comunitate profund preocupată de obiectivul reușitei, de realizarea individuală și de afirmarea sinelui. Negând grupurile și determinismele, afirmând
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]