3,556 matches
-
parte, contradictorii și inseparabile, pe de altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă. Principalele etape ale procesului de cunoaștere teoretică și de transformare practică a realității sunt experiența, inducția spontană, ipoteza, deducția probabilă, experimentul, inducția științifică, teoria, deducția necesară, munca 46. Ipoteza nu este o forma logică ci este o situație în care rămâne o judecata universală din momentul formării ei inductive și până în momentul verificării ei experimentale. Ipoteza
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă. Principalele etape ale procesului de cunoaștere teoretică și de transformare practică a realității sunt experiența, inducția spontană, ipoteza, deducția probabilă, experimentul, inducția științifică, teoria, deducția necesară, munca 46. Ipoteza nu este o forma logică ci este o situație în care rămâne o judecata universală din momentul formării ei inductive și până în momentul verificării ei experimentale. Ipoteza mai poate fi și rezultatul unei
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
inductive și până în momentul verificării ei experimentale. Ipoteza mai poate fi și rezultatul unei analogii. 44 Idem, op.citată, p.l65. 45 Idem, op.citata, p.166. 46 H.Wald, op.citată, p.l66. 33 Analogia este un fel de inducție prin care cunoașterea trece de la oglindirea unor lucruri la oglindirea altor lucruri, pe baza asemănării dintre unele însușiri ale lor. Structura formala a unei analogii este: A a, b, c, d B - a . b, c, x X = d ? Concluzia unei
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
artă a ordonării 14. Cea mai recenta și mai bine motivată diviziune a logicii pe firul operațiilor spiritului și al stilurilor culturii o realizează Constantin Noica în lucrarea "Scrisori despre logica lui Hermes". După gânditorul român, logica este artă a inducției, artă a deducției, artă a invenției, artă a integrării, artă a simbolizării sau formalizării și artă a aplicației sau sistematizării 15. Mai recent, avansul logicii spre nivelul structurilor corespunde unei aspirații a științelor în general. Pedagogii înșiși vorbesc despre „mișcarea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
și cantitativ și ea conține o cunoștință imposibil de găsit în vreuna din cele doua premise 43. În subcapitolul intitulat „Izvorul inductiv al silogismului”, H.Wald subliniară că premisa majoră a celei mai depline forme de silogism este concluzia unei inducții căci, formându-se ca predicat al unei concluzii silogistice, noțiunea se formează și ca predicat al unei concluzii inductive. „Contradicția dintre inducție și deducție nu constă nicidecum în faptul că inducția ar urca de la judecăți particulare la judecați universale, în vreme ce
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
al silogismului”, H.Wald subliniară că premisa majoră a celei mai depline forme de silogism este concluzia unei inducții căci, formându-se ca predicat al unei concluzii silogistice, noțiunea se formează și ca predicat al unei concluzii inductive. „Contradicția dintre inducție și deducție nu constă nicidecum în faptul că inducția ar urca de la judecăți particulare la judecați universale, în vreme ce deducția 43 H.Wald, op.citată, p.158-159. 32 ar coborî de la judecăți universale la judecăți particulare. De altfel, silogismul însuși este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
celei mai depline forme de silogism este concluzia unei inducții căci, formându-se ca predicat al unei concluzii silogistice, noțiunea se formează și ca predicat al unei concluzii inductive. „Contradicția dintre inducție și deducție nu constă nicidecum în faptul că inducția ar urca de la judecăți particulare la judecați universale, în vreme ce deducția 43 H.Wald, op.citată, p.158-159. 32 ar coborî de la judecăți universale la judecăți particulare. De altfel, silogismul însuși este, în același timp, și generalizant și particularizant. Contradicția dintre
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
ar urca de la judecăți particulare la judecați universale, în vreme ce deducția 43 H.Wald, op.citată, p.158-159. 32 ar coborî de la judecăți universale la judecăți particulare. De altfel, silogismul însuși este, în același timp, și generalizant și particularizant. Contradicția dintre inducție și deducție rezidă în faptul că, în vreme ce inducția este o ridicare de la senzorial la rațional, deducția este o mișcare exclusiv rațională, fie că urcă, fie că coboară 44. Inducția se termină în momentul în care atinge planul logicului. Sfârșitul inducției
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
în vreme ce deducția 43 H.Wald, op.citată, p.158-159. 32 ar coborî de la judecăți universale la judecăți particulare. De altfel, silogismul însuși este, în același timp, și generalizant și particularizant. Contradicția dintre inducție și deducție rezidă în faptul că, în vreme ce inducția este o ridicare de la senzorial la rațional, deducția este o mișcare exclusiv rațională, fie că urcă, fie că coboară 44. Inducția se termină în momentul în care atinge planul logicului. Sfârșitul inducției coincide cu începutul deducției; de îndată ce devine o formă
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
însuși este, în același timp, și generalizant și particularizant. Contradicția dintre inducție și deducție rezidă în faptul că, în vreme ce inducția este o ridicare de la senzorial la rațional, deducția este o mișcare exclusiv rațională, fie că urcă, fie că coboară 44. Inducția se termină în momentul în care atinge planul logicului. Sfârșitul inducției coincide cu începutul deducției; de îndată ce devine o formă logică, inducția se transformă în deducție. „În vreme ce premisele majore ale silogismului alcătuiesc depozitul de adevăruri ale gândirii, inducția este aceea care
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
inducție și deducție rezidă în faptul că, în vreme ce inducția este o ridicare de la senzorial la rațional, deducția este o mișcare exclusiv rațională, fie că urcă, fie că coboară 44. Inducția se termină în momentul în care atinge planul logicului. Sfârșitul inducției coincide cu începutul deducției; de îndată ce devine o formă logică, inducția se transformă în deducție. „În vreme ce premisele majore ale silogismului alcătuiesc depozitul de adevăruri ale gândirii, inducția este aceea care furnizează aceste adevăruri. Deducția conservă și explicitează cunoștințele, iar inducția alimentează
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
o ridicare de la senzorial la rațional, deducția este o mișcare exclusiv rațională, fie că urcă, fie că coboară 44. Inducția se termină în momentul în care atinge planul logicului. Sfârșitul inducției coincide cu începutul deducției; de îndată ce devine o formă logică, inducția se transformă în deducție. „În vreme ce premisele majore ale silogismului alcătuiesc depozitul de adevăruri ale gândirii, inducția este aceea care furnizează aceste adevăruri. Deducția conservă și explicitează cunoștințele, iar inducția alimentează gândirea cu cunoștințe. Premisa majoră a unui silogism este o
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
că coboară 44. Inducția se termină în momentul în care atinge planul logicului. Sfârșitul inducției coincide cu începutul deducției; de îndată ce devine o formă logică, inducția se transformă în deducție. „În vreme ce premisele majore ale silogismului alcătuiesc depozitul de adevăruri ale gândirii, inducția este aceea care furnizează aceste adevăruri. Deducția conservă și explicitează cunoștințele, iar inducția alimentează gândirea cu cunoștințe. Premisa majoră a unui silogism este o concluzie inductivă, iar premisele inducției sunt concluzii deductive” 45. Între inducție și deducție există deci o
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Sfârșitul inducției coincide cu începutul deducției; de îndată ce devine o formă logică, inducția se transformă în deducție. „În vreme ce premisele majore ale silogismului alcătuiesc depozitul de adevăruri ale gândirii, inducția este aceea care furnizează aceste adevăruri. Deducția conservă și explicitează cunoștințele, iar inducția alimentează gândirea cu cunoștințe. Premisa majoră a unui silogism este o concluzie inductivă, iar premisele inducției sunt concluzii deductive” 45. Între inducție și deducție există deci o unitate dialectica, ele sunt, pe de o parte, contradictorii și inseparabile, pe de
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
În vreme ce premisele majore ale silogismului alcătuiesc depozitul de adevăruri ale gândirii, inducția este aceea care furnizează aceste adevăruri. Deducția conservă și explicitează cunoștințele, iar inducția alimentează gândirea cu cunoștințe. Premisa majoră a unui silogism este o concluzie inductivă, iar premisele inducției sunt concluzii deductive” 45. Între inducție și deducție există deci o unitate dialectica, ele sunt, pe de o parte, contradictorii și inseparabile, pe de altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
depozitul de adevăruri ale gândirii, inducția este aceea care furnizează aceste adevăruri. Deducția conservă și explicitează cunoștințele, iar inducția alimentează gândirea cu cunoștințe. Premisa majoră a unui silogism este o concluzie inductivă, iar premisele inducției sunt concluzii deductive” 45. Între inducție și deducție există deci o unitate dialectica, ele sunt, pe de o parte, contradictorii și inseparabile, pe de altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă. Principalele etape ale
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
inductivă, iar premisele inducției sunt concluzii deductive” 45. Între inducție și deducție există deci o unitate dialectica, ele sunt, pe de o parte, contradictorii și inseparabile, pe de altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă. Principalele etape ale procesului de cunoaștere teoretică și de transformare practică a realității sunt experiența, inducția spontană, ipoteza, deducția probabilă, experimentul, inducția științifică, teoria, deducția necesară, munca 46. Ipoteza nu este o forma logică
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
parte, contradictorii și inseparabile, pe de altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă. Principalele etape ale procesului de cunoaștere teoretică și de transformare practică a realității sunt experiența, inducția spontană, ipoteza, deducția probabilă, experimentul, inducția științifică, teoria, deducția necesară, munca 46. Ipoteza nu este o forma logică ci este o situație în care rămâne o judecata universală din momentul formării ei inductive și până în momentul verificării ei experimentale. Ipoteza
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
altă parte sunt într-un proces continuu de întrepătrundere în cursul căruia inducția este primordială iar deducția este secundă. Principalele etape ale procesului de cunoaștere teoretică și de transformare practică a realității sunt experiența, inducția spontană, ipoteza, deducția probabilă, experimentul, inducția științifică, teoria, deducția necesară, munca 46. Ipoteza nu este o forma logică ci este o situație în care rămâne o judecata universală din momentul formării ei inductive și până în momentul verificării ei experimentale. Ipoteza mai poate fi și rezultatul unei
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
inductive și până în momentul verificării ei experimentale. Ipoteza mai poate fi și rezultatul unei analogii. 44 Idem, op.citată, p.l65. 45 Idem, op.citata, p.166. 46 H.Wald, op.citată, p.l66. 33 Analogia este un fel de inducție prin care cunoașterea trece de la oglindirea unor lucruri la oglindirea altor lucruri, pe baza asemănării dintre unele însușiri ale lor. Structura formala a unei analogii este: A a, b, c, d B - a . b, c, x X = d ? Concluzia unei
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
modern, Camil Petrescu vorbește și de ,,structuri", ,,întreguri", ,,reduceri la unitate", ,,realități" în interiorul cărora funcționează o solidaritate intimă a elementelor: ,,Autentic ni se pare tot ce e omogen și structural solidar în așa măsură încât permite, printr-un act de inducție, identificarea întregului structural"98. Autenticitatea extrage esența, cristalizează tipuri, ridică particularul la general. Altfel spus, autenticitatea este în același timp clasică și realistă cu tendința transmiterii acestor calități artei în genere. Esența unui personaj, autor, epoci, nu poate fi decât
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
zi cu zi în cadrul familiar, informal, fără a crea tensiune salariaților. Este o metodă de control care se dezvoltă instantaneu, nu a fost anterior planificată și care presupune ca managerul după observația inițială, care dă naștere unei conjuncturi transformată prin inducție în ipoteză, să continue cu ajutorul deducției, formulându-se presupuneri pe care experimentul și observația finală le confirmă sau le infirmă. 42 www.didactic.ro/files/19/observatia.doc 78 Ca formă de control personal planificat în cadrul Body Gym poate fi
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
cunoștințe în progres constant, după normele raționalismului critic și conform secvenței: luare de cu-noștință asupra unei probleme formularea unei teorii punerea la încercare a teoriei printr-o tentativă de respingere. Forța acestei atitudini metodologice constă, în primul rînd, în refuzul inducției: cum a demonstrat deja D. Hume, teoriile sau legile naturale nu pot fi stabilite prin acumularea de observații în favoarea lor. Nu se poate afirma niciodată că o ipoteză sau o teorie este în mod necesar adevărată pentru că ea este stabilită
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
omului în sensul creșterii acesteia. în Politica, dar și în Retorica, Aristotel analizează conținutul și sursele de creștere a avuției sociale, remarcînd atît creșterea resurselor cetății, cît și reducerea cheltuielilor. Ca metodă, sunt folosite analiza și sin-teza, logica, deducția și inducția. Din experiență, cu ajutorul inducției sunt extrase principiile; din ele, pe baza deducției și a silogismelor, se trag concluzii particulare. Este vorba de o metodă istorică și dialectică. Aristotel consideră drept sursă inițială a avuției pămîntul, cu resursele solului și ale
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
acesteia. în Politica, dar și în Retorica, Aristotel analizează conținutul și sursele de creștere a avuției sociale, remarcînd atît creșterea resurselor cetății, cît și reducerea cheltuielilor. Ca metodă, sunt folosite analiza și sin-teza, logica, deducția și inducția. Din experiență, cu ajutorul inducției sunt extrase principiile; din ele, pe baza deducției și a silogismelor, se trag concluzii particulare. Este vorba de o metodă istorică și dialectică. Aristotel consideră drept sursă inițială a avuției pămîntul, cu resursele solului și ale sub-solului, pe care munca
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]