5,610 matches
-
se fixa într-un standard de viață ce va caracteriza de-acum încolo tot viitorul nostru pot însemna ceva: că poate era o profeție prea lucidă, demnă de niște disperați, să te gândești că istoria omenirii e de-acum istoria industrializării totale și a bunăstării, adică „o altă istorie”, în care nu mai au sens nici felul de a fi al poporului, nici rațiunea marxismului. Poate punctul culminant al acestei istorii aberante îl atinseserăm deja, deși n-am îndrăznit s-o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
amănunțită și motivată a bătrânei sale rude: este vorba despre un paleocatolic moralist, retrograd, în fond provincial; pe scurt, arhetipul mic-burghezului „în stare naturală”, înainte ca el să-și aducă această mentalitate a sa într-o lume nouă, cea a industrializării. Nu pot spune că Ferdinando Camon n-are dreptate: obiectiv, așa stau lucrurile. Dar nu pot nici să spun că are dreptate. Din simplul motiv că „forma” în care se exprimă bătrânul țăran adaugă ceva acestui conținut atât de perfect
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Gândiți-vă ce poate însemna în aceste condiții o recesiune și cu siguranță nu puteți să nu vă înfiorați dacă vi se prezintă chiar și pentru o clipă paralela - poate arbitrară, poate romanescă - cu Germania anilor ’30. Procesul nostru de industrializare din ultimii zece ani prezintă anumite analogii cu cel german: în astfel de condiții, consumismul a deschis calea, cu recesiunea din anii ’20, nazismului. Iată neliniștea unui om din generația mea, ce a văzut războiul, naziștii, trupele SS, ce a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
țărănești, tradiționale, regionale, ce au constituit humusul pe care a crescut Germania nazistă. Există o enormă masă de oameni care s-a pomenit fluctuantă, într-o stare de imponderabilitate a valorilor, dar care nu a dobândit încă valorile nou-născute din industrializare. Poporul devine o mică burghezie, dar încă nu este astfel și nici nu mai e ce a fost. După mine, nucleul armatei naziste a fost constituit chiar din această masă hibridă; acesta a fost materialul uman din care s-au
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
libertății (1977), studiu care stabilește funcțiile ce transcend esteticul pentru a cuprinde, în sensul umanist pus în lumină de Giulio Carlo Argan, realitatea psihică a creatorului. M. a fost și unul dintre cei dintâi esteticieni români care au sesizat pericolele industrializării operei de artă și a stăruit asupra apariției și proliferării kitschului. A colaborat la câteva lucrări colective importante - Artă și comunicare (1971), Creație și ideație (1971), Estetica filosofică și științele artei (1972), Dicționar de estetică generală (1972), Artă și realitate
MASEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]
-
capacitatea de a organiza o rezistență fermă. Ce este, așadar, modernismul extrem? Cel mai bine Îl putem defini ca o versiune puternică (Unii ar putea spune chiar „rigidă”) a Încrederii În progresul științific și tehnic ce a Însoțit procesul de industrializare din Europa occidentală și America de Nord Începând din 1830 și până la primul război mondial. La bază se afla o mare Încredere În sine În ceea ce privește progresul constant și continuu, dezvoltarea cunoașterii științifice și tehnice, creșterea pronunțată a producției, proiectarea rațională a ordinii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
linie dreaptă, fără suișuri și coborâșuri, necesită un efort enorm de săpare și nivelare. Geometria acestui arhitect era, așadar, rareori una rentabilă. Le Corbusier a dat proporții impresionante proiectului său utopic de oraș abstract și linear. El a prevăzut că industrializarea din domeniul construcțiilor va duce la o binevenită standardizare și, de asemenea, la prefabricarea locuințelor și a clădirilor de birouri, ale căror părți componente aveau să fie realizate În uzine și asamblate ulterior la fața locului. Urmau să fie standardizate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
tradiționale de construire a locuințelor: „Sărăcia și tehnicile tradiționale, inadecvate, au avut drept urmare o suprapunere a puterilor, o amestecare artificială și haotică a funcțiilor... trebuie să găsim și să aplicăm metode noi... care să se preteze de la sine la standardizare, industrializare, taylorizare.... Dacă vom persevera În a folosi tehnicile actuale, care fac ca două funcții șamenajare și mobilare În loc de construire, circulație În loc de structurăț să se confunde și să devină interdependente, atunci vom rămâne Încremeniți În aceeași stare de imobilitate”. În exteriorul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
să fie selectați pentru o asemenea localitate, aveau nevoie de o recomandare din partea unui politician local din cadrul partidului la putere. Situația administrativă și economică a malaezienilor din aceste așezări era asemănătoare cu cea a oamenilor din „orașele Întreprindere” de la Începutul industrializării, unde toți aveau slujbe comparabile, era plătiți de același șef, trăiau În locuințele companiei și Își făceau cumpărăturile de la același magazin al firmei. Până la maturizarea recoltei, oamenii erau plătiți cu un salariu fix. Producția lor era distribuită prin rețeaua de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
brutalitatea cu care s-a desfășurat procesul. Proiectul bolșevicilor prevăzuse dintotdeauna o agricultură colectivizată, iar marile lupte pentru apropriere de la sfârșitul anilor '20 nici nu prea ar fi putut avea altă urmare, În condițiile hotărârii de a trece la o industrializare forțată. Credința extrem-modernistă a partidului În marile proiecte de colectivizare a supraviețuit Încă mult timp după improvizațiile disperate de la Începutul anilor '30. Acest crez, ce se pretindea a fi atât estetic, cât și științific, este evident În visul extrem-modernist nutrit
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cereale ale țării, Însă, de fapt, sectorul acesta (ce cuprindea și fermele de stat și cooperativele), care folosea 10% din forța de muncă, producea de abia 2,2% din producția agricolă brută. Când Stalin a hotărât Începerea unui program de industrializare intensivă, era clar că sectorul agricol socialist existent nu putea să hrănească forța de muncă urbană În creștere, nici să asigure cantitatea de grâne pentru export necesară finanțării tehnologiei importate pentru a susține dezvoltarea industrială. Țăranii bogați și cei medii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de a atinge fiecare din scopurile sale extrem-moderniste, În ciuda investițiilor enorme făcute În mecanizare, infrastructură și cercetare agronomică. Paradoxal, succesele Înregistrate au fost de domeniul conducerii tradiționale a statului. Acesta a reușit să colecteze suficiente grâne pentru a impune o industrializare rapidă, chiar dacă se confrunta În același timp cu cazuri absurde de ineficiență, producții stagnante și dezastru ecologic. De asemenea, statul a reușit, cu costuri umane mari, să elimine baza socială a opoziției publice organizate În rândul populației rurale. Pe de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
atingerea anumitor scopuri, dar au eșuat lamentabil În alte privințe - o chestiune la care vom reveni și În capitolele următoare. Graba de a realiza colectivizarea a fost alimentată de obiectivul pe termen scurt de a colecta cereale suficiente pentru o industrializare rapidă. Până la un punct, amenințările și violența au dat roade, după cum s-a văzut la recoltele din 1928 și 1929, Însă „strângerea șurubului” an de an făcea ca tot mai mulți țărani să recurgă la evaziune și să opună rezistență
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai democratic - disponibile, deoarece ele nu mai sunt deținute acum de o breaslă care să refuze accesul celor din exterior sau să pretindă o ucenicie Îndelungată. În mare parte, mētis-ul pe care l-am pierdut este rezultatul absolut inevitabil al industrializării și al diviziunii muncii, iar pierderea sa a fost resimțită, de cele mai multe ori, ca o eliberarea de greutăți și corvezi. Însă ar fi o mare greșeală să credem că distrugerea mētis-ului a fost pur și simplu efectul secundar - necesar și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
prezentată În cadrul Southeast Asia Development Advisory Group of the Asia Society [Grupul de consiliere cu privire la dezvoltarea Asiei de Sud-Est din cadrul Societății Asia], cca. 1970. Cred că această logică a demobilizării sociale constituie elementul-cheie al faptului Îndeobște observat că, la Începutul industrializării, comunitatea rurală În declin este adesea mai susceptibilă să devină sursă de proteste decât proletariatul nou constituit, În ciuda raționamentului marxist standard, care susține contrariul. Strămutarea, fie ea forțată sau nu, elimină deseori comunitatea preexistentă și o Înlocuiește cu o masă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lui Stalin, „Amețiți de succes”, din martie 1930, discurs care i-a determinat pe mulți să abandoneze cooperativele. Cu toate acestea, nu a durat mult până când s-a revenit la ritmul anterior de colectivizare. Ca să existe capital suficient pentru o industrializare rapidă, În 1930 s-au exportat 4,8 milioane de tone de cereale, iar În 1931, 5,2 milioane, ceea ce a favorizat apariția foametei În anii imediat următori. Vezi Lewin, The Making of the Soviet System, p. 156. Comparați această
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
citat În Richards, Indigenous Agricultural Revolution, p. 40. Trebuie făcută o precizare În ceea ce privește afirmația lui Howard că „revoluțiile agrare” sunt Întotdeauna acțiuni ale unor agricultori autonomi și nu ale statelor. De la revoluția agrară din Marea Britanie care a pregătit terenul pentru industrializare și până la adoptarea masivă În Africa a unor culturi noi precum arborele de cacao, tutunul și porumbul, generalizarea lui Howard se verifică. Totuși, ea nu se mai verifică În cazul marilor proiecte de irigații sau În cel mai recent al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
câteva diferențe e, desigur, adev)rât, ins) insignifiant din punct de vedere teoretic. Pentru un exemplu al acestui argument, vezi O’Connor (1970). * Wehler (1970) ofer) un exemplu izbitor al modului în care se împotmolește analiza privitoare la cauze, atunci când industrializarea este echivalat) cu capitalismul. Cf. avertismentul dat de Nkrumah africanilor, conform c)ruia sl)biciunea creat) de lipsă de unitate duce la control de tip imperialist (Grundy, 1963, p. 450). Schumpeter omite s) menționeze Germania, aparent din pricina constrângerilor venite din partea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
I. C. Brătianu și aderarea României la Tripla Alianță (Liviu Brătescu) 167 România și ONU la începutul Războiului Rece (Paul Nistor) 189 Poziția geopolitică a României la începutul mileniului III. Permanență și schimbare (Gh. Iacob) 203 ODISEEA MODERNIZĂRII Minoritarii în procesul industrializării țării la începutul secolului trecut (Cătălin Turliuc) 215 Biserica Ortodoxă Română și noile politici educative. Cursurile de îndrumare misionară și socială (Bogdan Moșneagu) 225 Țărăniștii și problema agrară din România, 1935-1946 (Dumitru Șandru) 245 VESTUL DE LÂNGĂ NOI Principatele Române în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Rusia - 249.711; în Iugoslavia - 229.398; în Bulgaria - 60.080; în Ungaria - 23.760; în Cehoslovacia - 13.610; în Albania - 40.000; în Grecia - 19.703. Nivelul economic Direcția principală a procesului de modernizare în perioada interbelică a fost industrializarea. Legislația adoptată de guvernele liberale între anii 19221926 și 1934-1937 a favorizat consolidarea industriei și capitalului autohton. În anul 1938, industria contribuia cu peste 30% la crearea venitului național și asigura aproximativ 80% din produsele necesare consumului intern. Progrese însemnate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
doar în formă; adaptarea la nivelul concurenței din țările dezvoltate; schimbarea mentalităților (de la țărani, la profesori universitari, de la manageri la lideri politici). • România se află la un NOU ÎNCEPUT, pe care trebuie să-l finalizeze. ODISEEA MODERNIZĂRII MINORITARII ÎN PROCESUL INDUSTRIALIZĂRII ȚĂRII LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI TRECUT Cătălin Turliuc Unul din vectorii cei mai importați ai procesului complex al modernizării • proces istoric care a conturat la scară planetară o nouă realitate, mai cu seamă în ultimele două secole - a fost dezvoltarea economică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Turliuc Unul din vectorii cei mai importați ai procesului complex al modernizării • proces istoric care a conturat la scară planetară o nouă realitate, mai cu seamă în ultimele două secole - a fost dezvoltarea economică susținută având drept vârf de lance industrializarea, apariția unor relații și realități economice încadrabile în tiparele unei economii de piață, reorientarea și restructurarea tuturor activităților în sensul integrării și conturării unei strategii de dezvoltare coerente 1. Procesul modernizării s-a făcut simțit și în societatea românească începând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
legate și organizate în cadre industriale își fac apariția în sisteme cărora le lipsește o infrastructură industrială“2. Cu scopul de a circumscrie teoretic demersul nostru vom insista în cele ce urmează asupra teoriilor modernizării și asupra locului pe care industrializarea l-a jucat în cadrul acestora. Teoriile modernizării au avut mai multe surse și mai multe interpretări, dar toate acestea au derivat din perspectiva eurocentrică 3 prin care procesul dezvoltat în Occidentul european, implicând progresul, a fost văzut ca mijloc și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care susține că nu mimetismul absolut este calea modernizării, căci există substitute, „scurtături“, variante, există posibilitatea „telescopării“ modernizării sau a „arderii etapelor“7. Ce este comun tuturor teoreticienilor modernizării este faptul că ei acordă o poziție centrală în cadrul acestui proces industrializării. Raționamentul pe care ni-l propun acești gânditori este simplu, determinist și liniar: tehnologia a început să aibă efecte din cele mai puternice și marcante asupra hranei, confortului, speranței de viață a întregii populații din Occident. Ea a început să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să echivaleze insuccesul industrial al altora sau nedesprinderea lor de economia tradițională cu lipsa de morală a acestora. În termenii acestui gen de judecată națiunile occidentale au devenit echivalentul „clasei conducătoare“, cu atât mai mult cu cât laturile evidente ale industrializării de tip capitalist au determinat și pe cei care nu le-au atins să accepte teoriile celor care au profitat din plin de ele. Astfel, inegalitatea a fost legitimată într-o formă mult mai complexă și mai greu de contestat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]