2,597 matches
-
a lor. Trebuie amintit că pentru antici retorica este disciplina care are drept obiect de studiu elocvența, arta de a vorbi bine, dar și eficient, această ultimă trăsătură permițându-i să se poată descrie și ca studiu al tehnicilor de influențare, persuasiune sau chiar manipulare a auditoriului. Însuși Aristotel, în Retorica, accentuând importanța elementului argumentativ în arta oratoriei, susține că, alături de dialectică, retorica este o facultate de a procura argumente și o definește ca arta de a convinge: "Fie, deci, retorica
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la una contemporană, în mare parte determinată de cercetările ce ne parvin din teoria comunicării. Astfel, Karyn C. Rybacki și Donald J. Rybacki consideră argumentarea ca o formă a comunicării instrumentale, alături de persuasiune, un instrument ce are drept scop declarat influențarea celorlalți. Mai mult decât atât, argumentarea "eficientă" este privită ca o subdiviziune "rațională" a persuasiunii, iar "ceea ce diferențiază argumentarea de persuasiune categorie mai cuprinzătoare a comunicării instrumentale este aceea că persuasiunea operează atât la nivel afectiv, cât și la nivel
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
diverse etape, privilegierea unuia indicând și o orientare a mișcării filosofice respective, cum ar fi episteme/doxa, teorie/practică, convingere/persuasiune, demonstrație/argumentare, logică/retorică etc. Dacă o serie de teoreticieni au cercetat în special efectele argumentării, ca persuadarea sau influențarea (Philippe Breton descrie registrele comunicării, între care convingerea se poate realiza fie prin argumentare, fie prin manipulare), alții au încercat să susțină ideea dimensiunii argumentative a oricărui tip de discurs 537. Din ultima categorie, Ruth Amossy 538 consideră că există
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de argumentare ei au fondat o nouă retorică, ce admite că argumentarea poate accede la statutul de logică a verosimilului, undeva între demonstrația științifică și arbitrarul credințelor și al pasiunilor"542 (s.a.). În arsenalul teoriilor contemporane asupra convingerii, persuadării sau influențării, tipurile de relaționări sunt prezentate în mod divers, și nu urmează neapărat modelul prezentat mai sus. De exemplu, elementul de convertire a atitudinilor, convingerilor, credințelor auditoriului, care este implicit în persuadare (etimologic, persuasio, per + suadeo, suadere a sfătui, în timp ce convictio
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vinco, vincere a învinge) este regăsit de L. Bellenger la două nivele: persuasiunea retorică, care vizează un faire croire și persuasiunea pragmatică, ce are drept scop un faire faire. De asemenea, acest autor este interesat și de posibila legătură dintre influențare și persuadare; dacă, preluând accepțiunea lui Cialdini conform căreia influențarea înseamnă "a determina oamenii să spună "da" fără să gândească", aceasta presupune o acțiune lentă și continuă în special asupra comportamentului și a actelor (a cumpăra, a vota etc.), precum și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
două nivele: persuasiunea retorică, care vizează un faire croire și persuasiunea pragmatică, ce are drept scop un faire faire. De asemenea, acest autor este interesat și de posibila legătură dintre influențare și persuadare; dacă, preluând accepțiunea lui Cialdini conform căreia influențarea înseamnă "a determina oamenii să spună "da" fără să gândească", aceasta presupune o acțiune lentă și continuă în special asupra comportamentului și a actelor (a cumpăra, a vota etc.), precum și prezența manipulării, persuadarea se rezumă la modificarea unei opinii printr-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unei opinii printr-o dublă acționare − la nivelul rațiunii și la cel al afectelor. "Pătratul resurselor persuasive"543 realizează o posibilă încadrare a instanțelor discursive, cu următoarele categorii: "a vorbi frumos și corect", care conține probe, argumentarea, raționarea; "mecanisme de influențare", în care figurează abilitățile, seducția, viclenia, manipularea; "acte de limbaj și interacțiuni", ce cuprinde cuvintele, gesturile, schimburile, ritualurile și "ascendent personal", care include credibilitatea, notorietatea oratorului. 6.3.1. Legitimitatea seducției Seducția a fost considerată, în general, ca o metodă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu este sinonimă manipulării, nesincerității sau minciunii, precum și ineficiența teoriei actelor de limbaj în a o explica adecvat (seducția fiind considerată ca neperformanțială). În schimb, celelalte două etape politică și transpolitică implică seducția într-o varietate de relaționări cu manipularea, influențarea, persuadarea, creând o viziune de ansamblu a utilizării ei conștiente în contemporaneitate. În acest stadiu, majoritatea abordărilor teoretice prezentate schematic la începutul acestui subcapitol par a se aplica seducției (seducția ca persuadare aparținând logicii afectelor, crearea amalgamului afectiv, influențarea prin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
manipularea, influențarea, persuadarea, creând o viziune de ansamblu a utilizării ei conștiente în contemporaneitate. În acest stadiu, majoritatea abordărilor teoretice prezentate schematic la începutul acestui subcapitol par a se aplica seducției (seducția ca persuadare aparținând logicii afectelor, crearea amalgamului afectiv, influențarea prin producerea iluziei unei alte identități subiectului sedus, utilizarea seducției ca simulacru sau înlocuitoare a unei argumentări etc.). Inserarea strategiilor seducătoare în discurs în vederea obținerii unor scopuri pragmatice, caracteristică acestor două stadii, poate susține ideea unei performativități a seducției, sub
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
naturale sunt concentrate În țările În dezvoltare. 2. ISD de obținere a unor avantaje din diferențele Între preferințele consumatorilor și Între capacitățile de ofertare pe piețe. În acest caz, Înzestrările tradiționale cu factori joacă un rol mai puțin important În influențarea ISD, În timp ce pe prim plan se află competențele și capacitățile create , disponibilitatea și calitatea industriilor de sprijin locale, caracteristicile concurenței de pe piața gazdă, natura cererii și, nu În ultimul rând, politica guvernamentală la nivel macro și micro. ISD aflate În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
influențează toate cele patru categorii și deci procesul de punere În valoare, ameliorare și creare a avantajelor competitive. Statul participă la crearea și dezvoltarea de factori de producție prin sistemul de educație și Învățământ, prin crearea și dezvoltarea infrastructurii, prin influențarea cererii și ofertei de capital; la orientarea cererii și la Îmbunătățirea calității acesteia; la dezvoltarea grupărilor de activități industriale; și realizează, totodată, reglementarea cadrului concurențial și de afaceri În care operează firmele. De menționat că Între competitivitatea națională și investiții
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
la timp a trecerii de la utilizarea investițiilor străine ca fermenți ai dezvoltării la sprijinirea creării unor firme locale puternice, capabile să preia și să susțină procesul de inovare În economie. (e) Descurajarea reținerilor CTN În ceea ce privește realizarea transferului de tehnologie și influențarea termenilor și condițiilor care Însoțesc respectivul transfer. În funcție de circumstanțe specifice, marile firme pot considera oportună restricționarea sau condiționarea transferului de tehnologie către filialele lor din străinătate. Guvernele statelor-gazdă pot, la rîndul lor, să inhibe astfel de impulsuri printr-o varietate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
integrările multora în mega- organizațiile Vestului. Cultural, odată cu secesionismul au apărut încercări de regrupare a țărilor și a populațiilor pe alte criterii decât cele politico-economice. S-au continuat impunerea limbii engleze și persuadările prin filme, muzică și alte mijloace de influențare și vânare a creierelor tinere necesare dezvoltării. Culorile politice s-au înmulțit cu nuanțele drapelelor și siglelor organizațiilor din țările eliberate prin lupte sângeroase. UE a ajuns, deocamdată, până la munții Carpați, pe Dunărea Inferioară și la Gurile ei, pe o
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
putem ajunge la renașterea puterii Occidentului în ochii liderilor altor civilizații ale lumii de astăzi (îndeosebi China și Japonia de o parte, țările musulmane pe de altă parte). Un astfel de obiectiv ar putea stimula participarea la etapa euro-americană de influențare economică și politică a lumii, după etapa europeană de câteva secole și etapa americană din secolul al XX-lea. Salvarea Occidentului este văzută de autor în corelație cu preocupările de a găsi punctele comune între cele 7-8 civilizații, continuarea modernității
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ciocnirea intereselor, concurența grupurilor, selecția elitelor generează anumite raporturi de putere. Este vorba despre o putere de fond, difuză, de factură psiho-socială, exercitată prin presiunea permanentă și de lungă durată a unor raporturi asimetrice de conducere ascultare, dominare subordonare, manipulare influențare, încă nelocalizate dar localizabile. Localizarea acestor raporturi, specializarea, organizarea și instituționalizarea lor prin ocuparea și titularizarea pozițiilor de putere de câtre diferitele părți menționate anterior, marchează actualizarea puterii de fond, altfel spus, trecerea acesteia în starea de putere politică. Raporturile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
efecte nocive asupra întregii societăți (Caiden și Caiden 1990 , 67-68). 4 Formele corupției și ale minciunii politice diferă în funcție de contextul în care sunt intrumentate (din motive evidente pentru a mai fi nevoie să fie explicitate). În acest fel, practici precum influențarea procesului decisional de către cei bogați sunt mai întâlnite în SUA, Japonia și Germania, în timp ce țări precum Italia sau Koreea sunt caracterizate de practici corupte precum formarea cartelurilor pentru protejarea elitelor. În țări cu o economie de piață liberală, dar cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
European este de altfel cunoscut pentru rapoartele sale constituționale, prin care promovează integrarea europeană, aprofundarea acesteia, precum și o mai mare transparență și eficiență a procesului decizional. Rezoluțiile adoptate de Parlament pot viza diferite obiective. Deseori, prin aceste rezoluții se urmărește influențarea discuțiilor într-un domeniu specific. Alteori, adoptarea unei rezoluții permite discutarea unor probleme comune, întâmpinate de mai multe state membre în materie de politică externă sau de interes public 17. Aceste rezoluții permit Parlamentului să facă presiune asupra celorlaltor instituții
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
informative în care sunt prezentate aceste jocuri. De asemeni, a fost stabilit și momentului de utilizare a acestor jocuri în lecția de educație fizică. Acesta poate fi: în partea pregătitoare a organismului pentru efort (respectiv veriga a II-a), de influențare selectivă a aparatului locomotor (veriga a IIIa); în veriga a IV-a (de dezvoltare a calităților motrice; în partea fundamentală, de realizare a temelor de lecție (veriga a V-a); mai ales în pauzele acestei verigi; în veriga a VI-
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3023]
-
profesori; evidențierea aspectelor positive din activitatea școlii, precum și a celor negative, pentru a fi dezvoltate, respectiv înlăturate. III.4. Ipoteze de cercetare Ipoteza 1 Inteligența emoțională contribuie la calitățile individului pentru leadership? Ipoteza 2 Școala are un impact pozitiv în influențarea omportamentului de lider? Ipoteza 3 Membrii organizației sunt recompensați pentru efortul depus, le sunt prețuite ideile, opiniile și sugestiile lor? III.5. Metodologie Metoda care a fundamentat demersurile investigative a fost ancheta pe bază de chestionare. III.5.1 Prezentarea
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
chestionar reprezintă doar una dintre căile prin care se pot cunoaște și înțelege cum contribuie inteligența emoțională la calitățile individului pentru leadership. b. Al doilea chestionar adresat elevilor a avut drept scop identificarea impactului pe care îl are școala în influențarea comportamentului de lider. Chestionarul a fost completat de un numar de 18 elevi din clasa a XII-a. În urma analizării răspunsurilor date de aceștia putem concluziona că la 12 dintre aceștia școala a avut un impact pozitiv în influențarea comportamentului
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
în influențarea comportamentului de lider. Chestionarul a fost completat de un numar de 18 elevi din clasa a XII-a. În urma analizării răspunsurilor date de aceștia putem concluziona că la 12 dintre aceștia școala a avut un impact pozitiv în influențarea comportamentului de lider. Dacă au răspuns afirmativ la aceste întrebări, atunci probabil că școala i-a făcut să se simtă bine și le-a oferit numeroase oportunități de a-și asuma răspunderi, de a-și exersa aptitudinile de leadership și
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
spiritualului. În același timp, spre finalul studiului de caz Tanacu, vom observa tendința de respiritualizare a discursului religios prin intrarea pe făgașul unei normalități a manifestărilor de ansamblu ale clericului. După gratii fiind, preotul Daniel Corogeanu contribuie cu succes la influențarea morală pozitivă a celorlalți deținuți, prin implicarea în diverse activități cultural-educative și sportive 135. Revenind la fragmentul din articolul lui Dan Bucura, expresii ca: ritual barbar, revoltă în comună, armată de preoți, desant, "regizorul" exorcizării fatale fac imaginea de ansamblu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]