1,276 matches
-
se pot observa la dimensiunea afectivă numeroase modificări. În centrul trăirilor afective ale micului școlar se plasează rezonanța socială a activităților școlare. Copilul reacționează printr-o gamă variată de stări afective de plăcere, de bucurie, de durere, de tristețe, de insatisfacție etc., la reușitele sau nereușitele sale școlare. Registrul emoțiilor este deosebit de intens. Ele sunt legate de situații concrete în care se află copilul. Tonusul emoțional accentuează sensibilitatea copilului la schimbările ce intervin în ambianță. Sentimentele se caracterizează printr-o relativă
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
didactic? * Există diferențe asupra felului în care ar trebui îndeplinite aceste atribuții? * Există recompense pentru îndeplinirea cu succes a atribuțiilor? Dar sancțiuni pentru neîndeplinirea lor? * Cultura organizațională susține îndeplinirea atribuțiilor? * Condițiile de muncă sunt optime? Dacă nu, de ce nu? * Există insatisfacții? Dacă da, de ce? În privința cunoștințelor și a aptitudinilor: * Care sunt principalele sarcini ale unui director? Dar ale personalului didactic? * Care sarcini sunt și care vor fi schimbate? Ce sarcini noi vor apărea în viitor? * Ce îndrumări au directorii / profesorii în privința
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
etc. în care trăiesc și lucrează cadrele și deținuții, la conținutul și natura activităților pe care le desfășoară, la serviciile la care au acces, la modelele de consum adoptate, la modul de viață, dar și la stările subiective de satisfacție/insatisfacție, fericire/nefericire etc. Pentru a analiza cît mai corect starea obiectivă a civilizației penitenciare (structura, funcționalitatea, performanța), dar și starea subiectivă a ei (satisfacția, climatul psiho-social), este necesară alcătuirea unor indicatori sociali relevanți, care să acopere totalitatea elementelor componente și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sunt satisfăcuți de noua situație și societatea care i-a lăsat fără copii. Acum, chiar că și-au pierdut fiica, nu pot să-i vadă decât atunci când vin în concediu. Aceste timpuri noi și pline de satisfacții pentru unii și insatisfacții pentru alții,s-au destrămat multe familii, au produs multe supărări, lacrimi, doruri și dureri în toată țara, fenomen cu care românii noștri nu erau obișnuiți și majoritatea nu-l acceptă. Însă nu există altă posibilitate. Dorul de țară, poate
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
definitiv din cadrul grupului țărilor incluse în eșantion. Din datele aceleiași cercetări rezultă că, în anul 2002, populațiile centralși est-europene cu intenții de emigrare invocau următoarele motive (Tabelul 4). Tabelul 4. Motive de emigrare în centrul și estul Europei Denumire țară Insatisfacție față de actuala locuință Nu agreează oamenii din vecinătate Probleme corelate cu viața de muncă Rațiuni familiale Rațiuni financiare Toate rațiunile Polonia 12,7 6,7 42,7 18,4 19,5 100 Bulgaria, România 14,4 4,0 11,4
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
7 34,8 15,9 34,6 100 Sursa: Hubert Krieger, Migration trends in an Enlarges Europe, EFILWC, 2004, Dublin, 36. Din tabelul 4 rezultă că, dacă în România și Bulgaria există frecvența cea mai scăzută a unor situații de insatisfacție față de viața de muncă, în schimb, potențialii emigranți din aceste țări întâmpină cel mai frecvent dificultăți de ordin economico-financiar. În contextul respectiv, remarcăm totodată frecvența destul de ridicată a problemelor corelate cu viața de muncă, din toate celelalte țări centralși est-europene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
zidar cu palmele grele și unghiile mâncate de ciment, povestea hâtru cum face collazione dimineața. În țară, în tinerețe, ieșea desculț pe drum. Mai ia o felie de șuncă! Și pâinea vezi că-i din țară! Scrisoare Rămâne în permanență insatisfacția profesională. Toate meseriile sunt onorabile și oricine muncește e cu fruntea sus, dar ai o calificare, ai o școală, ai o pasiune. Nu contează nimic! Am intrat într o agenție de plasare a forței de muncă. După ce am spus că
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
am sfătuit pe un tânar din România să meargă la cules de struguri la o bătrânică din vecini. Plătea bine. Răspunsul a fost: — Da’ ce, sunt fraier să mă duc la cules? Chiar așa am ajuns? Am rămas fără cuvinte! Insatisfacția profesională e doar a unora! Scrisoare Anumite voci din țară susțin că îndreptarea tinerilor spre cultură în perioada comunistă a fost doar un drog, un mijloc de a le abate atenția de la problemele politice. Am fost intrigată, dezamăgită. Am simțit
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
compatibile cu succesul. În acest sens, cum am putea defini climatul școlii? El exprimă, susține Miles (1978, p. 46) "caracteristicile relațiilor psihosociale din școală, tipul de autoritate, gradul de motivare și de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacție sau insatisfacție, gradul de coeziune din comunitatea școlară". Acesta descrie ceea ce E. Păun (1999, p. 117) numește etosul organizației școlare, definindu-l ca "atașamentul managerilor, al cadrelor didactice și elevilor față de școala lor, dar un atașament în care climatul joacă un rol
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ca "atașamentul managerilor, al cadrelor didactice și elevilor față de școala lor, dar un atașament în care climatul joacă un rol esențial". Probabil tocmai acest atașament face ca, în situațiile în care climatul școlii nu este propice dezvoltării individului, gradul de insatisfacție personală să fie resimțit în forme acute. Rezultatele activității personalului didactic, și nu numai, sunt dependente și de natura climatului existent la nivelul școlii. Importanța acestuia este similară celei pe care o are ambianța educațională ce se instituie la nivelul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cele independente de conștiință cu obiectivitate psiho-corporală dorința. Considerarea obiectivă a acțiunilor umane din această perspectivă face posibilă studierea senzațiilor cu precizia cu care sunt studiate liniile geometrice. Alături de dorință se află două alte stări afective: bucuria satisfacției și tristețea insatisfacției. Prima mărește, iar cea de a doua diminuează efectele acțiunilor umane. Toate senzațiile reprezintă variații ale celor trei porniri menționate. 5. Cele trei trepte ale cunoașterii În metodologia sa, Spinoza a fost un raționalist mai riguros chiar decât Descartes. Un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
M", pentru a deveni S-M-R. Variabila intermediară a devenit expresia intervenției sistemului nervos, de a cărui bună funcționare se face dependentă producerea procesului de învățare. Teoria sa neuronală a încercat să stabilească o legătură dintre senzația de satisfacție sau de insatisfacție recompensantă și funcționarea impulsului în circuitele neuronale. Această concepție neurologică a sa a stat mereu sub influența progreselor fiziologiei nervoase a lui Sherington, în mod nejustificat criticată de reprezentanții curentului reflexologic care s-a organizat în jurul laboratorului din St. Petersburg
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mea se izbește mereu de zăbrelele nemărginirii Și parcă-i un veac de când zbor, Azi, înainte de-un nou și sălbatic avânt, Vreau ca să cânt cântecul meu de-nceput.” (Cântec de început) Există setea unei schimbări continue aflată sub semnul insatisfacției. Vitalitatea e adesea opusă atitudinii reflexive dar poezia lui Labiș infirmă obișnuința acestei antiteze. El descoperă lumea cu aviditate și, pentru că e capabil să vibreze la miracolul ei, ajunge să fie capabil de a pune mari întrebări și de o
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
profesiei, fie existau anterior și sunt reactualizate. Procesul continuă, soldându-se finalmente cu legarea tot mai strânsă a individului de profesie; există, Însă, și posibilitatea George-Ștefan COMAN 37 ca datorită stagnării sau regresiunii În plan motivațional să apară efecte contrare: insatisfacție, slabă integrare, tendința de părăsire a locului de muncă. Cercetările practice au evidențiat faptul că la nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează În mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de nevoile de rang inferior 32 Abraham H. Maslow, Motivation and Personality, 1970, New Port Richey, FL, U.S.A Aot Stimă Apartenență Siguranță Fiziologice Autorealizare George-Ștefan COMAN 37 ca datorită stagnării sau regresiunii În plan motivațional să apară efecte contrare: insatisfacție, slabă integrare, tendința de părăsire a locului de muncă. Cercetările practice au evidențiat faptul că la nivelul grupului, trebuințele și motivațiile individuale se subordonează În mai mare sau mai mică măsură trebuințelor de grup, indivizii tinzând să-și plaseze aspirațiile
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
manifeste tendința spre nevoile de rang superior, conform piramidei preferințelor, prezentată În figura 4.1. Conținutul categoriilor preferințelor se prezintă În tabelul 4.1. Satisfacerea relativă a unei nevoi, care se Întâmplă pentru cei mai mulți indivizi, transferă o anumita doză de insatisfacție nivelului superior, următor de nevoi. Pentru motivația extrinsecă sunt suficiente exemple În jurul nostru, argumentate de diversele norme de promovare profesională. 1.4.1. Motivația psihosocială a acțiunii umane ca formă de motivație extrinsecă a creativității Acțiunile umane sunt determinate de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Sclavul, desigur, nu era recunoscut sub nici o formă ca o ființă omenească. Dar nici recunoașterea de care se bucura stăpânul nu era satisfăcătoare, pentru că el nu era recunoscut de alți stăpâni, ci de sclavi, a căror umanitate nu era deplină. Insatisfacția recunoașterii incomplete exista În societățile aristocratice, constituind o «contradicție» care a dus la generarea În continuare a altor stadii ale istoriei. Nietzsche Friedrich (1844-1900) consideră că ceea ce l-a motivat pe om să acționeze a fost voința de putere 33
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
manifeste tendința spre nevoile de rang superior, conform piramidei preferințelor, prezentată În figura 4.1. Conținutul categoriilor preferințelor se prezintă În tabelul 4.1. Satisfacerea relativă a unei nevoi, care se Întâmplă pentru cei mai mulți indivizi, transferă o anumita doză de insatisfacție nivelului superior, următor de nevoi. Pentru motivația extrinsecă sunt suficiente exemple În jurul nostru, argumentate de diversele norme de promovare profesională. 1.4.1. Motivația psihosocială a acțiunii umane ca formă de motivație extrinsecă a creativității Acțiunile umane sunt determinate de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Sclavul, desigur, nu era recunoscut sub nici o formă ca o ființă omenească. Dar nici recunoașterea de care se bucura stăpânul nu era satisfăcătoare, pentru că el nu era recunoscut de alți stăpâni, ci de sclavi, a căror umanitate nu era deplină. Insatisfacția recunoașterii incomplete exista În societățile aristocratice, constituind o «contradicție» care a dus la generarea În continuare a altor stadii ale istoriei. Nietzsche Friedrich (1844-1900) consideră că ceea ce l-a motivat pe om să acționeze a fost voința de putere 33
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
le desfășoară, caracteristicile relațiilor și proceselor sociale la care participă, bunurile și serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul și stilul de viață, evaluarea Împrejurărilor și rezultatelor activităților care corespund așteptărilor populației, precum și stările subiective de satisfacție/insatisfacție, fericire, frustrare etc. Conceptul de calitate a vieții a fost introdus În știință la Începutul anilor 1960. A fost formulat de Arthur Schlesinger jr. (19172007), fost profesor de istorie la Universitatea Harvard și fost consilier al fostului președinte american John
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
le desfășoară, caracteristicile relațiilor și proceselor sociale la care participă, bunurile și serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul și stilul de viață, evaluarea Împrejurărilor și rezultatelor activităților care corespund așteptărilor populației, precum și stările subiective de satisfacție/insatisfacție, fericire, frustrare etc. Conceptul de calitate a vieții a fost introdus În știință la Începutul anilor 1960. A fost formulat de Arthur Schlesinger jr. (19172007), fost profesor de istorie la Universitatea Harvard și fost consilier al fostului președinte american John
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
orașe europene mari (www.emcdda.europa.eu/ publications/emcdda-papers/exploring-methamphetamine-trends-in-Europe). Folosite atât cu prescripție medicală pentru diferite afecțiuni, substanțele de tipul amfetaminelor sau barbituricelor sunt folosite și la cerere de către pacienți pentru combaterea stărilor de anxietate, panică, depresie cauzate de insatisfacții personale, cazuri în care utilizarea lor nu este necesară. Putem menționa că aceste practici sunt susținute atât de pacienți cât și de unii medici. Sugestive în acest sens sunt exemplele vedetelor cărora li se prescriu în exces rețete cu astfel
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de vină față de sine (înainte de consumul de droguri). Goffman(1963) și Anderson (1994) definesc identitatea de sine ca fiind manifestarea sentimentelor față de cea mai sinceră definire a sinelui. Sentimentul de vină față de sine este dat de un nivel înalt de insatisfacție cu care indivizii se confruntă atunci când se definesc ca persoană. Pierderea controlului în definirea identității apare de cele mai multe ori urmare a așteptărilor nerealiste sau a manifestărilor de autoritate exagerate din partea părinților (Anderson, 1998). Studiile lui Baumrind (1983) arată că aceștia
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acceptat și stimat de către cei pe care îi admiră și care-i sunt prieteni. Prin contactul cu grupul, tânărul adoptă limbajul, capacitățile și aptitudinile, asimilând o serie de valori și norme specifice grupului. Când în cadrul grupului predomină sentimentele de frustrare, insatisfacție socială, de violență și agresivitate apare nevoia negării societății și constituirea alteia nouă pe baza propriilor valori la nivelul grupului. În cadrul acestor grupuri respectarea normelor capătă o importanță fundamentală, deoarece participarea în cadrul său permite instaurarea unui proces de integrare. Subcultura
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
elaborate, după cum există dovezi numeroase că astfel de opinii sunt, în mare măsură nefondate. Numărul mare de tehnici și metode nu trebuie neapărat considerat ca o expresie a succesului în acest domeniu, întrucât pot fi aduse și argumente contrare ca: insatisfacția specialiștilor că nu au găsit încă o metodă care prin eficacitatea sa să satisfacă necesitățile terapeutice concrete. Numărul mare a impus sistematizarea lor în funcție de anumite criterii: a) procesul asupra căruia acționează, și aici distingem metode de psihoterapie orientate emoțional
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]