5,216 matches
-
se adaugă educația ca principal instrument de evitare a perpetuării inegalităților. Prin urmare, cheltuielile sociale destinate educației și formării profesionale sunt printre cele larg acceptate ca fiind eficiente. Caracterul lor de investiție și mecanism de incluziune socială este validat prin inserția indivizilor pe piața muncii și transformarea acestora din cost în resursă a economiei. Deși considerate instrumente de stimulare a indivizilor pentru depășirea stării de dependență economică și socială, focalizarea excesivă a intervenției sociale în sisteme protective bazate pe testarea mijloacelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o migrație difuză, cu un număr mare de destinații, bazată pe necesitățile crescute și capacitatea de a atrage specialiști a economiilor dezvoltate. Resursele individuale (capitalul uman) ale migranților joacă un rol fundamental, iar indivizii beneficiază de regulă, de sprijin în inserția lor în societatea de primire. Din punctul de vedere al țărilor de origine, plecările de acest tip sunt, fără discuție, o pierdere. Integrarea pe o piață de muncă străină face ca de investiția în educația de lungă durată a acestor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din cazuri agresiunea este Îndreptată asupra membrilor familiei, actul de agresiune fiind motivate de făptuitor În 29 % din cazuri prin starea de alcoolizare din momentul agresiunii. De remarcat predominența bolnavilor aflați la vârsta activă 84,7% din cazuri, majoritatea cu inserție socio-familială 67%. Agresiunea s-a manifestat În special asupra persoanelor fizice-85% din cazuri-, manifestările clastice fiind prezente În 41% din cazuri, de obicei asociate cu agresiunea persoanelor; În doar 6,2% din cazuri aceasta aparând ca manifestare izolată . În cadrul conduitelor
CONSIDERAŢII CLINICE PRIVIND MANIFESTĂRILE AUTO- ŞI HETEROAGRESIVE ÎN MORBIDITATEA PSIHIATRICĂ CURENTĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Nedelciuc, Lăcrămioara Fărcăşel, O. Alexinschi () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1462]
-
În copilărie, sunt suferinzi de diferite afecțiuni neurologice (encefalopatie cronică, epilepsie GM, pareze) precum și tuberculoză pulmonară sau silicoză. Examenul psihiatric evidențiază un deficit de abstractizare și generalizare (40,35%), deficit de analiză și sinteză, deficit global al cunoașterii, dificultăți de inserție socio-familială. Alături de acestea s-au mai constatat sugestibilitate crescută, infantilism În comportament, inerție psiho-afectivă, mitomanie, bradipsihie, bradilalie. Încadrările În gradele de oligofrenie conform studiului nostru au fost următoarele: * Intelect de limită - 13 cazuri * Oligofrenie gr. I - 32 cazuri * Oligofrenie gr.
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
rural sunt agricultori), cu un TCC În copilărie sau cu diverse afecțiuni neurologice, cu antecedente penale pentru același tip de faptă, cu deficit de abstractizare și generalizare, deficit de analiză și sinteză, deficit global al funcției de cunoaștere, dificultăți de inserție socio-familială. Frecvent aceștia provin din familii dezorganizate, au carențe educative și sunt considerați a avea discernămÎnt În momentul producerii faptei.
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
Ministerul Educației, consiliat de Institutul de Științe ale Educației, în anii 1993-1998, cel puțin în ceea ce privește proiectele de reformă curriculară, sunt de inspirație liberală, dar fără un temei filosofic consistent și precauțiile la care spiritul experimental și pozitiv obligă. Criteriile social-economice Inserția social-economică și profesională nu poate fi neglijată de nici un curriculum educațional oferit celor care continuă pregătirea postobligatorie (elementară). Criteriile social-economice se subordonează însă celor filosofice. Curriculumul vocațional nu poate face abstracție de orientarea filosofică a educației și de idealul educațional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
necesar studierii „celor trei R”. Marginalizarea educației estetice a continuat de-a lungul secolului XX, chiar și în perioada curriculumului modern. De aceea, curentul pedagogiei estetice apare în SUA ca o „revoluționară” mișcare postmodernistă. S-au antrenat în lupta pentru inserția acesteia în structura curriculumului formal personalități de mare prestigiu ale culturii americane și unii dintre cei mai originali și mai radicali teoreticieni ai curriculumului postmodernist. S-au explorat și s-au analizat probleme precum: semnificația artelor; cunoașterea artistică; epistemologia cunoașterii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reprezintă osatura acestei istorii (Lepetit, 1999, p. 99). Cât despre context, acesta se referă la „ambianța” faptului de viață examinat, redată într-o manieră cât mai completă. Noțiunea geertziană de „descriere densă” (thick description) este, aici, deosebit de utilă, întrucât permite inserția fragmentului social în mediul cultural care îi e propriu și corelarea sa cu toate aspectele acestuia (Geertz, 1973, capitolul I, „Thick Description: Toward an Interpretative Theory of Culture”). Înrudită cu ea, așa-numita „analiză a rețelelor” (network analysis) facilitează reconstituirea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obiecte cunoscute, de un context, de un mod de producție. „Obiectele” care determină formarea cognițiilor pot fi alți subiecți sociali, grupurile, individul însuși, socialmente situat (Hass și Jodelet, 1999). Individul care cunoaște este supus unor diverse influențe sociale, prin socializare, inserție socială sau distribuirea unei identități sociale. Informația cu care este alimentat subiectul social nu este obiectivă, neutră, logică, tehnică, „rațională”, ci atinsă de zvonuri, credințe, ideologii, practici magice furnizate de contextul social (Guimelli, 1999). Selectarea stimulilor, obiectivelor, evenimentelor cu care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ai inițiative proprii, să fii „creativ” în chinuirea celorlalți, descoperind, eventual, noi procedee de tortură (Uricaru, 2000). Metodele de tortură folosite în procesul reeducării au implicat atât tehnici mentale, cât și fizice. Tortura fizică a inclus bătaia, strangularea, șocurile electrice, inserția a diferite obiecte în orificiile corpului, sfărâmarea și ruperea oaselor sau încheieturilor, expunerea la căldură extremă sau la frig. O inovație a fost obligarea deținuților de a sta zile întregi în poziții nefirești, cel mai des utilizată fiind „poziția banditului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
profesoral, ce se ținea în aceeași zi. Cererea a fost aprobată. Pentru a mă înscrie, trebuia să am aprobarea șefului de cadre. Bineînțeles că nu mi s-a dat aprobarea. Mi-am dat seama că abia de acum începe greul. Inserția socială nu este dorită. Ca să pot trăi, trebuia să muncesc. Aveam colegi care erau directori de spital, la Direcția Sanitară a regiunii Iași, a orașului Iași - am mers la toți, dar nici unul nu a vrut să mă primească pe post
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
procesul instructiv‑educativ; - asigurarea unui cadru optim de pregătire, astfel încât fiecare subiect supus educației și instruirii să asimileze un minimum de cunoștințe și deprinderi practice necesare integrării sociale (diversificarea ofertelor educaționale și dezvoltarea instituțiilor școlare de tip incluziv); c) socială: - inserția bio‑psiho‑socio‑culturală a persoanei în realitatea socială actuală sau în schimbare pe axele: familială, școlară, profesională și socială; - acțiuni de prevenire și combatere a manifestărilor de inadaptare socială sau de marginalizare a persoanelor cu dizabilitate; - promovarea și susținerea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sociale" Obiectivul central al acestui domeniu de cercetare‑acțiune este axat pe intervenția în scop terapeutic, recuperator, compensator și instructiv‑educativ asupra persoanelor cu diferite tipuri de deficiențe sau aflate în incapacitate de acțiune, pentru a favoriza la maximum (re)inserția lor socioprofesională, considerându‑se ca fiind o notă comună a acestor persoane riscul apariției unor stări de instabilitate, marginalizare, dezechilibru sau, în situații mai grave, chiar ruperea totală a raporturilor individ/societate. Altfel spus, obiectivul fundamental al serviciilor psihopedagogice și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pentru o exprimare verbală corectă și inteligibilă). Există o relație strânsă între limbajul oral și limbajul semnelor, de evoluția căruia depinde funcționalitatea dezvoltării comunicării și integrării subiectului în societatea auzitorilor. Limbajul semnelor îi lipsesc pe cei cu anacuzie de posibilitatea inserției sociale. Prin învățarea limbajului gestual de timpuriu, se tinde spre trecerea directă de la limbajul semnelor la scriere, fără a se utiliza, ca bază de învățare, vorbirea orală. Unii specialiști sunt de părere că bilingvismul pragmatic al limbajului semnelor și al
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
limbajului oral, este indicat să se asigure plasarea copilului în mediul vorbitor, în forme de educație auditivă, educarea lecturii labiale și stimularea perceperii vizuale, introducerea limbajului semnelor în educația precoce, pentru facilitatea afirmării expresiei afective, sesizarea fără efort a informației, inserția socială, dezvoltarea psihică generală etc. Exagerarea în folosirea limbajului gesturilor poate deveni un obstacol pentru învățarea limbajului oral (Persoanele adulte cu anacuzie se dezvoltă mai bine atunci când au posibilitatea unei duble inserții: în societatea auzitorilor și în comunitatea lor). Pentru
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
afirmării expresiei afective, sesizarea fără efort a informației, inserția socială, dezvoltarea psihică generală etc. Exagerarea în folosirea limbajului gesturilor poate deveni un obstacol pentru învățarea limbajului oral (Persoanele adulte cu anacuzie se dezvoltă mai bine atunci când au posibilitatea unei duble inserții: în societatea auzitorilor și în comunitatea lor). Pentru a facilita accesul copiilor la metoda orală sunt necesare următoarele condiții: stimularea și formarea dorinței și nevoii de comunicare prin educație, dezvoltarea percepției kinestezice (pipăitul, vibrațiile, suflul, mișcările buco-faciale), dezvoltarea percepției vizuale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
plan afectiv - excitabilitatea și emotivitatea exagerate, nevoia permanentă de opoziție activă (atitudine bătăioasă pentru rezolvarea unei sarcini) sau opoziție pasivă (nesupunere, încăpățânare); - în plan social - nevoia de evaziune, părăsirea domiciliului părinților, a școlii, a locului de muncă, mitomanie, incapacitate de inserție socială. Grupa tulburărilor de realizare motrice cuprinde următoarele tipuri: - apraxia - reprezintă pierderea capacității de a executa gesturi, mișcări adaptate la un scop fără ca acesta să fie consecința unei paralizii; - dispraxia - se manifestă prin lipsa de îndrumare și de control al
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
beneficiarii trebuie să le dobândească pentru a‑și putea exercita rolul de persoană adultă în cadrul comunității; c) orientarea și formarea profesională și ocupațională - dezvoltarea abilităților profesionale pentru o orientare profesională și o acțiune formativă eficientă, în acord cu posibilitățile de inserție pe piața muncii, cu capacitatea profesională și gradul de motivare al persoanei dispuse să depună o activitate productivă; d) adaptarea și integrarea în muncă - definesc o acțiune de tranziție între formarea ocupațională sau preprofesională și angajarea protejată sau semiprotejată, considerând
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
normală a unei activități sau a unui comportament și poate avea un caracter reversibil sau ireversibil, progresiv sau regresiv. infirmitate motorie cerebrală - afecțiune produsă în mica copilărie și caracterizată prin variate tipuri și grade de paralizie, spasticitate, atetoză și ataxie. inserție pe piața muncii - acțiune organizată pentru a ajuta persoanele cu dizabilități să identifice, să obțină și/sau să păstreze un loc de muncă/serviciu care să corespundă necesităților și capacităților profesionale, sociale, psihice și fizice ale acestora. integrare - includerea persoanelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
eficientizarea activităților de intervenție și atingerea finalităților prevăzute în planul de servicii personalizat.; în acest program sunt specificate obiectivele, activitățile propriu‑zise, metodele și mijloacele utilizate, durata activităților, formele de evaluare și de revizuire a planului de intervenție. program de inserție pe piața muncii - sprijin tehnic și suport financiar dirijate către angajatori și persoanele cu dizabilități recuperate, care au ca scop identificarea, menținerea și ameliorarea unui loc de muncă. program de orientare/formare profesională - acțiuni centrate pe dezvoltarea abilităților de muncă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
copiii aflați în dificultate - seturi de acțiuni convergente și structurate oferite de instituții publice sau private care primesc copii în sistem rezidențial sau de zi, pentru a recupera, educa și profesionaliza copiii sau tinerii care au probleme de adaptare și inserție socială. sincinezie - mișcare involuntară a unui membru, asociată cu mișcarea voluntară a membrului de partea opusă, care afectează coordonarea motorie a segmentelor corpului prin tremurături și spasme, parazitând anumite acte motorii. sindactilie - malformație congenitală caracterizată prin prezența degetelor unite/alipite
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
egalității și care să includă o paletă largă de activități destinate formării aptitudinilor de bază, îmbunătățirii sau compensării funcțiilor afectate, consilierii persoanelor cu handicap și a familiilor acestora, dezvoltării încrederii în sine, organizării de servicii ocazionale pentru evaluare, orientare și inserție socială etc. • Serviciile de sprijin - fiecare stat trebuie să asigure dezvoltarea, producerea și furnizarea de echipamente, instrumente și dispozitive necesare susținerii persoanelor cu handicap (ca o măsură importantă în favoarea egalizării șanselor), precum și facilitarea achiziției de know‑how tehnic, service‑ul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
biografie) - sau dacă face trimiteri la istorie - „Decebal mă strângea la piept / trec în împărăția istoriei” (Esență, Mit) etc. O senzualitate difuză se insinuează prin retortele cerebralității, configurând o imagistică mitologic-bucolică sau naturist virginală, din care nu lipsesc fantasticul domestic, inserția livrescă sau pirueta ironic-spirituală: „Hai să ne plictisim împreună, / dar nu oricum... / este foarte important cum folosești / elementul candoare / doar știi / reginele își iubesc supușii... / până atunci, / eu voi privi șoseaua / îmbătând pionul cu o aducere aminte / tu nu uita
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
și o sfântă”, comentatorul insistă asupra originii proletare, a „îngustărilor materiale” și a „sărăciei din anii copilăriei”, considerate elemente determinante în consolidarea prieteniei cu „antiromanticul umanist” Eminescu. Dincolo de aceste „accidente”, atât de distonante încât își învederează fără dubiu statutul de inserții conjuncturale, ansamblul cercetărilor lui P. furnizează un vast material informativ, biografic și bibliografic, punând în valoare strădaniile acestui cărturar de a completa episoade lacunare din istoria literaturii române cu date obținute în urma parcurgerii fondurilor documentare mai puțin accesibile ori ignorate
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
la Ithaca, București, 1998; Mihai Eminescu. Contextul receptării, Reșița, 1999; Homo militans, Cluj-Napoca, 2000; Mihai Eminescu în Transilvania (1866-1918). Bibliografie, Cluj-Napoca, 2000; Figuri universitare clujene, Cluj-Napoca, 2000; Presa și ideea națională, Alba Iulia, 2002; Contribuții și precizări documentare, Cluj-Napoca, 2003; Inserții, Cluj-Napoca, 2003; Pagini bihorene, Oradea, 2003. Ediții: Octavian Goga, Poezii, pref. edit., București, 1972; Lucian Blaga, Ceasornicul de nisip, pref. edit., Cluj-Napoca, 1973, Vederi și istorie, pref. edit., Galați, 1992; George Bariț și contemporanii săi, II-III, București, 1975-1977 (în colaborare
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]