2,106 matches
-
copiilor”. În această ipostază, indeterminată moral și „amorțind simțământul temerii de răspundere”, Aubrey de Vere adastă Într-un vertigiu voluptuos ce Îndeamnă la trăiri șocante și senzații rare, echivoce. Neliniștea nelămurită Îl chinuie, dar Îl și mulțumește ca o experiență insolită; În zăpușeala umedă a unei nopți stranii și grele, el pare agitat, vorbește „pripit și tremurat”, scuturat de friguri, deși se răsfrânge În sine, cu surâsul pe buze, cu „patimă și dor”. Portretul său fastuos constituie un fel de infrastructură
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
rîndul lor s... urmeze exemplul cehoslovacilor sau al iugoslavilor care, prin tratate de prietenie și de alianț..., semnate În decembrie 1943 și respectiv aprilie 1945, au dorit s... pun... bazele unei adev...rate comunit...ți. Un alt argument, mult mai insolit decît precedentul, dar probabil foarte prezent În raționamentele staliniste, urm...rește s... stabileasc... o Înl...nțuire de la cauz... la efect Între Înaintarea unei armate pe timp de r...zboi și ocuparea statelor pe care le elibereaz.... În ochii lui Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
aussi dans son poème Autoportrait.800 " Începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului "801, avoue le poète. Îl caractérise ce phénomène mystérieux comme une sorte de " prolongement " d'un état embryonnaire au-delà du naturel ou " une lucidité insolite " qui s'est placée entre lui et la parole.802 Le destin de ce poète " muet comme un cygne " (mais on pourrait dire aussi, sans se tromper, " muet comme un signe ") semble appartenir au grand mythe universel des artisans dont le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 225). 801 Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, op. cît., p. 3 : " Mes commencements se trouvent sous le signe d'une fabuleuse absence de la parole " Notre traduction. 802 Texte source : " o luciditate insolita ", V. Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor, op. cît., p. 3. 803 Irina Petrescu, " Présentation de Lucian Blaga ", în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", Autres Temps, Marseille, 2003, p. 37. 804 Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cu personaje precum Einstein, Niels Bohr, Max Planck, alături de Marta și coana Sofica, plajă la Costinești, Jacqueline, baruri de noapte, collapsarul x-35. În fine, o aiureală forțată și iute epuizantă, Galaxia burlacilor este de departe cartea reprezentativă a scriitorului, figură insolită, într-un context narativ dominat de parabola politică, de romanul istoric cu sau fără chei și sertare. SCRIERI: Robert Calul, București, 1968; Linda Belinda, București, 1979; Galaxia burlacilor, București, 1980; Eu și Robert Calul, București, 1982; Îngerul contabil, București, 1985
DINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
de Alfonso Castaldi. Un umor livresc emană istorisirile de vânătoare și, tot așa, relațiunile de voiaj, unde, cu neastâmpărul și gustul lui pentru neprevăzut, D. surprinde amuzat un pitoresc văzut ca împestrițare a realului, dar și ca reflex al unui insolit frapant. O nuanță de bizarerie există în volumul Nuvele (I, 1916), care amalgamează o sentimentalitate ținută în frâu cu îngândurări de intelectual ce cunoaște prețul iluziei. Femei pierdute, exaltați artiști boemi, rurali violenți până la crimă se perindă în aceste proze
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
sunt încercări de a destructura o realitate socială ce părea solidă și motivată, pentru a arăta lipsa de noimă a acesteia. Concomitent, se operează demontarea și ridiculizarea mecanismelor narative consacrate, discursul aparent logic fiind subminat prin combinații aleatorii, absurde sau insolite, prin trucuri verbale, conform programului de frondă socială și estetică al avangardei interbelice. SCRIERI: Steaua inimii, București, 1939; Umbra unei melancolii, București, 1946; Alfabetul sângelui, București, 1946; Jocuri în filigran, București, 1947; Personagii secrete în trecutul imediat, București, 1947; Crepuscul
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
E.A. Poe, Paul Verlaine. Un incontestabil progres aduce volumul Sonetele Uraniei și altele. Autorul vădește o sensibilitate deosebită față de lumea astrelor, față de imensitatea cosmică și de misterele ei, iar studiile astronomice, întreprinse cu patimă, îi vor îmbogăți lexicul cu sonorități insolite, dar și cu percepții noi, ce vor da substanță reflexivității sale. De aceea, nu de puține ori, descriptivul, în formă îndelung cizelată, parnasiană, se convertește în sugestie, simbolistă, a unui spațiu infinit, misterios, clocotind de energie în aparența lui inertă
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
rafinat substanțial, lexicul s-a îmbogățit mult, prin aproprierea unor plastice cuvinte neaoșe („om mistreț”, „răbduriu”, „caraulă”, „vâlvoare”, „mas”, „arcer”), dar și prin formarea altora („pretutindenească”, „înomenea”), fraza devine mai concisă, renunțându-se la o serie de elemente relaționale, imaginile insolite abundă, iar metaforele tind la o funcție larg revelatoare. Peisajele, puține, capătă aspecte expresioniste, iar discursul, câteodată ermetic, oracular, debușează alteori în poezie „pură” (Pasăre albă, Sub curcubeu). Prin însușirile ei, Țara de peste veac stă alături de marile cărți de poezie
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
postum, referindu-se la o grupare literară care dăduse tonul în cultura română în anii ’70, dar care acum apărea datată, lucrarea a avut un ecou redus, preferându-i-se scrieri ale unor autori în viață asupra aceleiași teme. Istorii insolite (1980), Alte istorii insolite (1986) și Amintiri deghizate (1994) reprezintă opera de moralist sceptic și ironic a lui C., cititor împătimit al lui Saint-Simon, sub masca unor narațiuni științifico-fantastice. Povestirea intitulată Un capitol de istorie literară este cea mai neagră
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
o grupare literară care dăduse tonul în cultura română în anii ’70, dar care acum apărea datată, lucrarea a avut un ecou redus, preferându-i-se scrieri ale unor autori în viață asupra aceleiași teme. Istorii insolite (1980), Alte istorii insolite (1986) și Amintiri deghizate (1994) reprezintă opera de moralist sceptic și ironic a lui C., cititor împătimit al lui Saint-Simon, sub masca unor narațiuni științifico-fantastice. Povestirea intitulată Un capitol de istorie literară este cea mai neagră antiutopie realistă: în perfecta
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
Despre originalitate, București, 1955; Cronici literare. 1954-1956, București, 1957; Pentru realismul socialist, București, 1960; Tudor Arghezi, București, 1960; Lucian Blaga, București, 1963; Literatura română între cele două războaie mondiale, I-III, București, 1967-1975; Literatura română și expresionismul, București, 1971; Istorii insolite, București, 1980; Pâinea noastră cea de toate zilele, București, 1981; Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, București, 1984; Alte istorii insolite, București, 1986; Al doilea suflu, București, 1989; Amintiri deghizate, București, 1994; Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
Literatura română între cele două războaie mondiale, I-III, București, 1967-1975; Literatura română și expresionismul, București, 1971; Istorii insolite, București, 1980; Pâinea noastră cea de toate zilele, București, 1981; Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, București, 1984; Alte istorii insolite, București, 1986; Al doilea suflu, București, 1989; Amintiri deghizate, București, 1994; Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane (în colaborare cu Klaus Heitmann), București, 2000; Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
că arendașii străini ar fi vinovați de situația țărănimii, în schimb judecata asupra întregii „sisteme” care a dus la catastrofă e tranșantă, cu accente pătimașe, chiar virulente. Soluția preconizată e surprinzătoare: o lovitură de stat înfăptuită de rege. O pistă insolită în variabila gamă de opțiuni a scriitorului. Părerile lui C. despre artă și literatură nu trădează, orice s-ar spune, un spirit teoretic. Sunt reflexiile inteligente și de bun-simț ale unui om - „om vechi”, cum se recomanda singur - cu vederi
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
pentru a scrie o operă de moralist sceptic și ironic, deghizat în inventator de motive și de lumi științific utopice (unul dintre cei care i-au sesizat cel mai bine procedeele, imitându-l, a fost Ov. S. Crohmălniceanu, în Istorii insolite). Specialiștii SF au calificat prozele lui C. drept science fantasy, ceea ce s-ar putea traduce drept „fantezie desfășurată sub pretext științific”. El a ilustrat genul atât în proza scurtă, cât și în roman. Foarte adesea însă imaginile aparțin mai curând
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
românească”, „Contemporanul”, „România literară”, „Manuscriptum”, „Calende”, „Adevărul literar și artistic”, „Literatorul”, „Convorbiri literare” ș.a. Volumul de debut, Planeta Moft, subintitulat „o utopie critică despre rolul celei de-a patra puteri constituționale (Sfinte Sisoie!) în opera lui I.L. Caragiale”, constituie o insolită sinteză critică scrisă cu nerv, într-un stil degajat și ironic, spumos, pe alocuri un adevărat „festin stilistic”, preluând cu voluptate modelul „carnavalului textual” caragialian. „Utopia critică” propusă, o mostră de demers critic postmodern, analizează în principal publicistica lui Caragiale
CONDEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
de existență”. Este - așa cum a recunoscut critica de specialitate - o „carte incitantă, care invită la reflecție”, care „face posibilă discutarea și regândirea textului folcloric ca realitate etnoculturală prin mijlocirea unei viziuni împrospătate a câștigurilor științelor contemporane, avansând unghiuri de vedere insolite, eliberate de sub rutina unor opinii, poate prea degrabă clasicizate” (Ion Șeuleanu). D. Caracostea, în propunerea de tipologizare a folclorului românesc, acordase mare atenție raporturilor de rudenie, pe care își fundamentase de altfel schița tipologică, iar școala de cecetare sociologică de la
CONSTANTINESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286375_a_287704]
-
în orgoliul solitudinii și al tăcerii, în pofida nevoii de comunicare și a încrederii în puterea cuvintelor. Copleșit de sintaxa străzii, poetul pune „dinamită sub podurile pe unde/ trecea poezia leneșă”, simplitatea și sinceritatea expresiei demetaforizate intenționând să traducă o viziune insolită asupra existenței cotidiene. Mai înclinat spre reverie și metaforă este în Plimbarea prin flăcări (1988), unde nu mai nutrește gândul de a da alt fundament poeziei, preferând o atitudine autenticistă, „chiar dacă i-ar lipsi perfecțiunii un deget”. Nevoia confesiunii și
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
este expresia concepției literare a lui I. Caraion, iar ideile de aici se regăsesc și în alte inițiative culturale din țară și din exil ale acestuia. De altfel, întreaga publicație, în condiții firești de eleganță sporită, amintește mai vechiul și insolitul caiet „Agora”, „colecție internațională de artă și literatură” realizată în 1947 de Ion Caraion și Virgil Ierunca, sub auspiciile Fundației Regale „Mihai I”. Revista - se spune în articolul-program - publică poezie, proză și eseistică literară, cu condiția însă ca autorul să
CORRESPONDANCES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286430_a_287759]
-
de tradiție slavonă în ultima manifestare de amploare și - împreună cu elevii săi - un privilegiat moment „sintetic” în evoluția așa-numitelor „arte minore” de la noi. Se crede că mitropolitul ar fi intervenit, înrâurind nemijlocit planul și stilul arhitectural original (prin proporțiile insolite și armonioase, gustul subtil, tinzând la spiritualizarea elementelor decorative) al ctitoriei sale de la Dragomirna, lăcaș pe care îl va înzestra cu capodopere de artă manuscrisă și miniaturistică, semnate de el însuși, alături de pleiada de artiști formați aici. Majoritatea, cu destin
CRIMCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
Tudor Vladimirescu, Eminescu. Grotescul, comicul oribil, cu excrescențe fantastice, sub semnul căruia stă romanul, are o motivație metafizică: arată vremuri de-a-ndoaselea, fără credință, agonice. Alianța dintre clovnesc și sacru, amestecul viață-moarte fac din Cimitirul Buna-Vestire o scriere provocatoare, în care insolitul dă o deschidere vizionară pamfletului. Pamfletul, gen mușcător, „iute și viu”, izvorât din viața anarhică și brutală, se potrivea perfect energetismului și nonconformismului lui A., cât și sforțării scriitorului de a lărgi granițele literaturii: „cele nepermise vor fi introduse cu
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
până către finele secolului al XIX-lea, nu fără a-l păstra, într-o anume publicistică, până azi. În accepție stilistică, începe a fi utilizat în secolul al XVIII-lea, cu aplicație, inițial, la arhitectură, cu sensul depreciativ de „straniu”, „insolit”, necanonic. Cu același sens e aplicat, tot atunci, la muzică. În secolul următor, cuvântul denumește, în marile sinteze de istorie a culturii și artei realizate de Jakob Burckhardt și Heinrich Wölfflin, fără conotații defavorabile, stilul (arhitectonic și nu numai) al
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
Facerea lumii duce mai departe cronografia, urmărind destinul unei familii muncitorești. Un tipograf (Filipache) devine director al unei întreprinderi naționalizate și sfârșește înfrânt, strivit de circumstanțe absurde. Dar în interiorul romanului există un alt roman, care dezvoltă pe filiera erotică, prin insolitul cuplu Eva (fiica lui Filipache) - Manicatide (un cinic stilat), pictura unui mediu crepuscular. Intrat, odată cu Princepele, după erupția realistă, într-o fază ce a fost numită livrescă, B. dezvăluie arta unui mare colorist, degustător de arome și împătimit calofil, dezgropând
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
ilare, acest absurd poate avea un conținut tragic (O protestare postumă). În Intrarea câinilor în Anglia este strict oprită, schiță mereu antologată, nostimada este rezultanta disproporției dintre cauză și urmările ei. Un efect al gândirii aberante îl înfățișează și episodul insolit din Fără permis de export. În câteva narațiuni, B. atinge, asemenea lui I. Al. Brătescu-Voinești, o clapă a înduioșării (Șoimul, Singură). Lirismul edulcorează aici o proză căreia îi priește mai degrabă nota de asprime. Confirmând pronosticul unor comentatori (în primul
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
decât să se angajeze portar, apoi paznic la cimitirul Bellu. Rămas și acolo om de știință și continuând preocupări mai vechi (Cimitirul Bellu din București - muzeu de sculptură și arhitectură, 1941), întocmește lucrarea Necropola Capitalei (1972), prețioasă prin documentația ei insolită. B. a scris atât de mult, încât nu e de mirare că s-a folosit și de pseudonime: Gh. Bohuș, Alexis Gurja (sau Gurji), Gh. Moldovan, Nicolae Pândaru, Nicolae Strajă. A colaborat mai întâi, în limba rusă, la publicații din
BEZVICONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]