3,685 matches
-
instituțiilor păgâne sunt foarte frecvente. Tertulian nu ezită să identifice Roma cu cetatea Babilonului din Apocalipsă. Așa cum remarcă François Paschoud, „găsim în opera sa pasaje foarte expresive în care este zugrăvită dorința arzătoare de a vedea dispariția acestei lumi și instaurarea Împărăției lui Dumnezeu, tulburare pentru neamuri, fericire pentru creștini”. În pofida acestei atitudini vădit antipolitice (foarte asemănătoare cu cea a lui Hipolit, deși este greu de precizat sensul influenței), Tertulian vede în Imperiul Roman încarnarea concretă a katechonului de care vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mie de ani rămase până la sfârșitul veacului”, fie „totalitatea anilor acestui veac” (20, 7, 2), altfel spus întreaga perioadă cuprinsă între înălțarea lui Isus și sfârșitul lumii. În acest interval, a cărui întindere este nedeterminată, vor avea loc două evenimente: instaurarea împărăției sfinților pe pământ și înlănțuirea diavolului în adânc. În această privință, Augustin se întreabă mai întâi cine sunt acești sfinți și, apoi, cum anume trebuie să înțelegem ideea „șomajului” milenar al diavolului. Fidel vechii sale metode a triplei interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
însăși durata millenium‑ului. Pentru a‑și putea dezvolta interpretarea alegorică, Augustin se vede nevoit să modifice cronologia propusă de Apocalipsă și să situeze stăpânirea lui Anticrist ulterior stăpânirii sfinților. Potrivit viziunii ioanice, Anticrist declanșează persecuțiile înainte și nu după instaurarea împărăției de o mie de ani (cap. 19), momentul victoriei asupra tiranului fiind cel care marchează așezarea lumii pământești sub stăpânirea aleșilor lui Dumnezeu. Augustin răstoarnă dintr‑o mișcare această ordine a lucrurilor, devenită tradițională, fapt care îl angajează într
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
doua se referă exclusiv la trup și va avea loc la Judecata de Apoi. Această concepție se află la baza unor modificări fundamentale în registrul teologic. Dacă Biserica trăiește deja în millenium, cum se explică atunci existența păcatului? Potrivit Apocalipsei, instaurarea millenium‑ului coincide cu înlănțuirea diavolului. Augustin se vede nevoit să reinterpreteze în manieră proprie datele apocaliptice. El consideră că diavolul rămâne ascuns în timpul millenium‑ului în „adâncul” sufletelor păcătoase, și nu în vreun loc mitic. Cea de‑a treia
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Instructions I, 42: De populo absconso sancto omnipotentis Christi dei uiui. Pentru mai multe detalii, cf. Anexa 1, „«Poporul cel sfânt ascuns» din scrierile lui Commodian și tradiția iudaică a celor zece triburi dispărute”. . Este scenariul absolut al credinței milenariste: instaurarea raiului pământesc pentru o perioadă de o mie de ani, înaintea sfârșitului definitiv al istoriei. . Salvatore reliefează mai multe puncte comune, foarte semnificative, între Carm. apol. și Regula războiului de la Qumran. 1 Qm 1, 4‑5: dușmanul care vine din
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de conservare și de vindecare a naturii (vis conservatrix et vis medicatrix naturae) poate merge mână-n mână cu asistența medicală, deși nu cunoaștem modalitățile prin care se realizează aceasta; de asemenea, nu știm mai nimic nici despre formarea și instaurarea treptată a unei boli, fie ea de natură epidemică sau endemică. Cunoaștem noi, oare, natura magnetismului mineral sau animal? Dar electricitatea, atracția sau respingerea? Cine ar putea spune cum se formează aeroliții În păturile superioare ale atmosferei? Cartea naturii stă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
apariției sale ziarul are o evidentă orientare propagandistică, normativă. Profilul politic este mai pronunțat, mai agresiv în primii ani, când periodicul e un for de luptă comunistă, în disputa pentru impunerea ideologiei marxist-leniniste și a modelului politic sovietic, în condițiile instaurării și consolidării noului regim. S.t. reflectă de pe o poziție partinică dogmatică evenimentele care marchează comunizarea României: prima Conferință Națională a PCR (16 octombrie 1945), instituirea guvernului Petru Groza (6 martie 1945), abdicarea regelui (30 decembrie 1947), proclamarea Republicii Populare
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
central metafora din titlu, este un memorial autobiografic, reconstituind o existență „sub vremi” (evocarea începe cu prima copilărie și sfârșește cu ultimii ani ai epocii ceaușiste), momentele dramatice la originea cărora stau arestarea și condamnarea tatălui, iar în plan general instaurarea regimului comunist, cu consecințele lui dezastruoase asupra unei cariere de scriitor, adică de om prin definiție liber. Operație pe cord deschis (2002) e un jurnal presărat cu evocări ale unor personalități: „efigiile” lui Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Dinu
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
evenimentelor, va apăra „tot ce este legat de sufletul românesc”, va fi „un ziar curajos în exprimarea opiniei”, susținând „liniștea, ordinea, legalitatea și armonia socială” și năzuind să devină „ziarul democrației românești”. Se urmăresc marile evenimente politico-sociale, interne și internaționale (instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea, arestarea și condamnarea conducătorilor legionari, cotropirea Cehoslovaciei de către armatele hitleriste, invadarea Poloniei etc.). Dar S. acordă un spațiu apreciabil fenomenului literar, cultural-artistic în general. Încă de la primele numere sunt prezenți cu articole și tablete
SEMNALUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289614_a_290943]
-
publicate începând din 1946 în „Scânteia” și „Lupta de clasă”. Înscriindu-se alături de Mihai Novicov și Nicolae Moraru printre teoreticienii realismului socialist, Ș. proclamă lupta împotriva decadentismului burghez și a manifestărilor „formaliste”, militează pentru o „cultură a maselor” și pentru instaurarea „criticii științifice”, unele articole purtând titluri ilustrative: Să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid, I. V. Stalin, teoretician genial și înfăptuitor al revoluției culturale. În volum intră și cronici laudative la adresa „noii literaturi”, elogiul
SELMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289611_a_290940]
-
totuși fără excese, inclusiv cantitative, reducându-și ritmul prezențelor editoriale. După relativa liberalizare care a urmat realismului socialist, va mai publica romanul Circul în 1972, încât se poate spune că esențialul carierei lui scriitoricești s-a desfășurat în anii de dinaintea instaurării regimului totalitar. Un roman oarecum izbutit, deși fără mari pretenții, este Fete bătrâne (1946), cronică a vieții într-un minister, carte amar-satirică, având o dezvoltare ce frizează grotescul, deschizând drumul, într-un fel, unei literaturi care va explora absurdul vieții
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
de așteptare avidă de recuperarea memoriei și punerea în problemă a ierarhiilor literare consacrate sub comunism. Reconstituirea în premieră a avatarurilor literaturii și literaților români după 1944, prin largi reproduceri - cu minim comentariu - de texte-șoc ale presei din anii de instaurare a dictaturii au asigurat cărților audiență și lauri. Profesiunea de credință sine ira et studio, mărturisită în Avertisment, nu e desigur sinonimă cu neutralitatea plată, ci doar atentă la protocolul deontologic al respectării principiului audiatur et altera pars, al temperanței
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Izgonirea din rai (1956), nuvelele Cuptorul nr. 3 (1950), Linia de foc (1950), Erupția (1951), Mama (1951), Poveste de dragoste (1951) - sunt doar tentative nereușite ale autorului de a surprinde, în litera realismului socialist, modificările produse în conștiința individului odată cu instaurarea noului regim. Tributare momentului literar în care au fost concepute, prozele din această perioadă nu depășesc stilistic și compozițional nivelul articolelor de ziar. Romanul Rădăcinile bucuriei (1954), cu varianta îmbunătățită Podul amintirilor (1963), încearcă închegarea fragmentelor anterioare, dar defectul prozelor
SERBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
față de altul nutrește o deosebită admirație, petrece, la întoarcerea în țară, trei zile la Viena, fiind martoră la persecuțiile rasiale declanșate după includerea Austriei în Germania nazistă. Repatriată, ruptă de familie, asistă cu groază la expansiunea Gărzii de Fier, la instaurarea dictaturii militare, traversează anii cumpliți ai războiului, pentru ca, în sfârșit, să se bucure de vestea actului de la 23 august 1944. Aflată în aceeași noapte într-un adăpost, Mirona are, spre dimineață, impresia că se zguduie pământul și se surpă ziduri
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
cuprins, într-un vast roman-cronică, o „saga” pe care S. chiar intenționa să o scrie. Biografia interioară evoluează pe fundalul circumstanțelor de epocă ce au dus la suprimarea democrației, la discriminări rasiale și instituționalizarea antisemitismului, la deportări și pogromuri, la instaurarea regimului legionar și a dictaturii militare, la război și la ocupația sovietică. Direct afectat, mai cu seamă ca evreu, de toate măsurile antidemocratice, diaristul își exprimă solidaritatea cu neamul său prigonit, considerând că ar fi imoral să nu împărtășească soarta
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
fără țară și Pădurea de pe Rin. În Omul fără țară, bunăoară, sunt cuprinse poezii din anii 1945-1946, pătrunse de o profundă nostalgie a plaiurilor natale și de condamnare a ororilor războiului. Reînfiriparea vieții între ruine, frumusețea naturii eterne și bucuria instaurării păcii sunt temele principale ale acestei culegeri, superioară valoric celor anterioare. În sfera teatrului, S.-G. a debutat cu poemul dramatic Don Juan sentimental (1915), situând personajul principal într-o ipostază mai puțin obișnuită, de erou aflat la „capăt de
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
ale fiecărui bolnav, în scopul păstrării demnității umane a acestuia. În scopul acesta, se vor facilita următoarele: posibilitatea de a simți, de a se percepe pe sine și realitatea; dorințele; gândurile; opțiunile; acțiunile bolnavului. Toate acestea vor avea ca rezultat instaurarea unei atmosfere de calm și încredere. Relația cu bolnavul sau cu bătrânul trebuie să se desfășoare într-un climat de încredere, care implică două reguli stricte: să nu fie niciodată mințit bolnavul; să nu i se spună niciodată că „nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
căror motivație o descoperă în reacția indivizilor față de dezechilibrul social, și anume: revoluția răzbunării, manifestare primară a agresivității, care vizează indivizii, familia, grupele sociale, clasele sociale, având ca scop eliminarea acestora; revoluția egalizării bunurilor, cu un caracter democratic, deoarece vizează instaurarea dreptății și a ordinii sociale, dar și cu un caracter arbitrar, subiectiv, degenerând în erori; revoluția responsabilității sau revoluția ce urmărește restabilirea ordinii spirituale, a valorilor social-morale și culturale, care trebuie în mod firesc și natural să structureze societatea. Conflictul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
supraviețuirea. Această situație va genera tensiuni, conflicte și reacții de violență pentru a putea avea acces la bunurile materiale. Viața se transformă într-o luptă competițională de obținere a unor avantaje, situații favorizante etc. Toate aceste „răsturnări valorice” duc la instaurarea unei „noi etici”, specifică societății deschise moderne, caracterizată prin individualism, hedonismul legat de satisfacerea pulsiunilor primare, extravaganța care cultivă și afișează formele fără conținut, excentricitatea care înlocuiește originalitatea, concurența care va înlocui cooperarea, violența ca formă de a se impune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
instituțiile și organele puterii, care devin „simbolurile crizei”, considerate „cauze ale crizei”. În locul vechilor instituții și organisme social-statale apar „noi centre de putere”, care organizează, conduc și întrețin conflictele și care generează o permanentă stare de tensiune socială. Acestea urmăresc instaurarea unei noi „stări de ordine socială”, a unui nou „sistem de valori” socioculturale. 4. Consecințele crizelor sociale Așa cum se poate deduce din cele prezentate mai sus, consecințele crizelor sociale sunt multiple și afectează atât instituțiile sociale, organele puterii de stat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
calificativul, văzându-și greșelile, elevul va putea evita formula „Am făcut totul!”, înlocuind-o cu „Știu acum unde am greșit!”. Concursurile oferă un bun prilej de cunoaștere a copiilor, a unor tendințe atât pozitive, cât și negative de conduită; asigură instaurarea unor noi relații între învățător și elev, relații de empatie, respect și afecțiune, ce contribuie considerabil la reușita școlară a celui mic și la reușita didactică a celui mare. II.5.Selectarea, confecționarea și utilizarea materialelor didactice în jocurile cu
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
conservatori de la putere după numai șapte luni de guvernare. Monarhul nu se poate hotărî În acest sens. Diplomatul austroungar Pallavicini considera „că este foarte puțin probabil ca regele să impună o schimbare de guvern la așa de puțină vreme după instaurarea celui de acum - și asta este În orice caz lucrul cel mai important... Dacă ar fi să aibă loc o schimbare de guvern, n-ar putea fi vorba decât de un cabinet condus de P. P. Carp deoarece liberalii, și
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
asigurat pacea și stabilitatea politică În Orientul European, ci, din contră, datorită clauzelor sale, a declanșat o puternică reacție În Europa. Rusia Își adjudecase teritorii care o plasau Într-o poziție favorabilă față de provinciile asiatice ale Imperiului Otoman. Apoi, În urma instaurării controlului asupra porturilor Odesa, Varna și Batum, ultimul situat În extremitatea estică a Mării Negre, aceasta ar fi devenit „un lac rusesc”, ca și Marea Caspică. Ceea ce Însemna că Rusia rupsese echilibrul de forțe existent În Marea Neagră, iar configurația politică a
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
adică putea legifera <ref id="13"> 13 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 245-247; Dumitru Ivănescu, op. cit., p. 162-165.</ref>. Este cazul să precizăm că atribuțiile sporite ale domnitorului, chiar dacă au schimbat echilibrul constituțional dintre puterile statului, nu au condus la instaurarea unui regim absolutist, de dictatură, dar au favorizat instalarea unei domnii autoritare a lui Al. I. Cuza, domnie cu incontestabile și importante realizări, dar și cu scăderi. De altfel, aceste tendințe autoritare existau În societatea românească, crescută și educată după
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAȚIONAL Școala este instituția care pregătește ceea ce numim, factorul uman. Exigența, înțelegerea cumpătată asupra interesului elevului de a-și însuși cunoștințele folositoare pregătirii lui pentru viață, sunt factorii care contribuie cel mai mult la instaurarea în școală, a unui climat de muncă serioasă și tenace. Cadrul didactic se află puternic și conștient ancorat în formarea generațiilor actuale și viitoare. Aflată, la rândul meu, ancorată în acest sistem de peste 32 de ani, m-am aflat în fața
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]