1,049 matches
-
prin primar, arată o prudență plină de compromisuri. Primă victimă cade evreul Ițic. Răsculații, beți și indeciși, petrec acel răstimp de așteptare anxioasă în care se pot afirma temperamentele instigatorilor. Mișcarea degenerează în efracție cu incendiere. Țăranii dau dovadă de instinctivă gingășie gonind iute vitele din foc: "vita muncește ca și omul și-i păcat să ardă". Toate momentele se vor regăsi la Rebreanu pe proporții grandioase. CALISTRAT HOGAȘ Calistrat Hogaș (1849-1917) e un profesor, deci un cărturar. Literatura lui e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
noi lumi obiectuale, în care "obiectele nu mai sunt investite cu "suflet", și nici nu ne mai investesc cu prezența lor simbolică: relația devine obiectivă, fiind una de îmbinare și de joc. Valoarea pe care o ia nu mai este instinctivă și psihologică, ci tactică"345. În aceste condiții, omul modern ia forma "omului care aranjează lucruri", a "ciberneticianului", care este înzestrat cu răspunderea de a le controla, ordona și manipula pentru a ajunge la un optim al sistemului și al
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai firesc, de fapt, dacă ne gândim la disocierile pe care Lovinescu însuși le făcea, în propriile scrieri memorialistice, între "voință" și "temperament", considerând că un proces reușit de formare nu poate avea loc fără ca voința să prevaleze asupra "naturii" instinctive; după cum însăși opera de autoconstrucție identitară descrisă în Istoria civilizației române moderne are loc tot prin preeminența unei opțiuni lucide asupra "naturii" sufletești inerte a unui popor. Însă chiar și aceste teorii lovinesciene, arată Antonio Patraș, au partea lor de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
agenți stresanți pentru un sportiv. Tensiunea psihică oscilează, trecând de la stări depresive, de insuficiență, de agitație la stări de excitație , entuziasm, inspirație, extaz. Apar și stări conflictuale între tendințele sportivului și posibilitățile de realizare, între aspirația către performanță și tendința instinctivă de apărare, de evitare a insuccesului, a durerii, a accidentelor, între dorința de afirmare personală și interesele grupului. Milman, în 1983, a arătat că factorii stresori implicați în activitatea sportivă sunt determinați mai ales de gradul de nedeterminare și de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
schimba în permanență. 5.3. Distribuția pe habitate S-a constatat faptul că cercetările cantitative asupra populațiilor de păsări pe lângă importanța teoretică mare, au și o importanță practică deoarece păsările reprezintă indicatorii productivității biologice ai biocenozelor. Cuibăritul este un act instinctiv din viața păsărilor, modul de cuibărit caracteristic fiecărei specii în parte este înscris în zestrea ereditară a indivizilor. Fiecare specie de păsări are cuibul său caracteristic, construit în funcție de nevoile și adaptările speciei. Cuiburile pot fi așezate în scorburile arborilor, în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
pe toate planurile, în Europa, pentru a ne limita acum doar la acest aspect este deci formarea și consolidarea păturilor românești mijlocii preponderent citadine. Numai omul de la oraș poate fi european. Societatea rurală, tradițională, închisă, izolată, care are o reacție instinctivă de neîncredere și apărare față de străin, nu poate gândi și acționa în spirit european. Ea este animată de alte valori și are alte reflexe. Tradițiile sale sunt diametral opuse, conservatoare, religioase. Dimpotrivă, doar orașul deschide noi orizonturi locuitorilor săi. Ideile
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
s-au infiltrat rămășițe ale formalismului burghez din trecuta sa activitate de prozator, care i-au frânt intențiile sale bune, i le-au deturnat În parte pe căile antirealismului. (Ă). Astfel, În Dușmănie ai sentimentul deslănțuirii mai mult a brutalității instinctive a indivizilor decât a urii conștiente de clasă, determinând activitatea eroilor. Printre roiurile de țânțari și miasmele lacurilor dunărene se mișcă nu atât exploatați și exploatatori, cât malarici aiurând În dezlănțuirea crizei, indivizi abulici, bețivi, brute. Apoi figurile pozitive ale
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu ascunde În ea revoltă, nu-i ajută să deosebească Între oameni prietenii și dușmanii, asupriții și asupritorii. Mai mult decât atât, din comportarea Anei nu reies limpede - cu toate că autorul insinuează la un moment dat acest lucru - nici măcar elementele generale, instinctive ale unei conștiințe sau solidarități de clasă. (Ă). Dacă ținem seama și de «inteligența prea vie» a eroinei, de care ne pomenește autorul, atunci starea de Înapoiere a Anei Roșeuleț este neverosimil de gravă. Atitudinea ei față de Tomiță „bocsierul”, omul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rolul Moldovei în lupta de a feri limba de atentatele novatorilor: "Lupta Moldovei contra numiților munteni nu este îndreptată în contra elementelor istorice ale Țării Românești, ci în contra celor neistorice. E o luptă comună la care tot neamul românesc ia parte instinctiv, cucerind bucată cu bucată bunurile lui naționale. Azi e limba pe care aceste stârpituri o prefăcuseră într-o păsărească neînțeleasă, mâini va fi poate organizația socială..."2 . Acum că cei care prefăcuseră limba "într-o păsărească neînțeleasă" n-au fost
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
influența Bucureștilor, zugrăvește dl Sadoveanu din Folticeni în opera sa. și nu de mica burghezie - poate din cauza aceasta Caragiale n-a fost antisemit. Dacă nu cumva din cauza, ori, și din cauză că, acestei puternice inteligențe antisemitismul i-a repugnat ca o manifestare instinctivă, aproape zoologică; din cauză că acest nobil intelectual n-a voit să aibă nimic comun cu băcanul din colț, cum se zice, furios că e concurat de evreii mai aprigi în lupta pentru trai. E inutil să mai facem aici aprecierile noastre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
incompatibilitate o vede ca fiind ireconciliabilă, socotind ornamentul barbar, specific societăților involuate: „Lipsa ornamentului este o dovadă de putere intelectuală.― (Loos 1907: 33, tr.n.) Această afirmație sugerează un alt lucru despre modul În care Loos Înțelege ornamentul - ca fiind instinctiv, opus rațiunii. Văzându-l ca pe un impediment În dezvoltarea culturală și economică, Loos cere Înlăturarea ornamentului. Se ridică totuși Întrebarea dacă atitudinea sa categorică privind ornamentul nu se datorează modului de a-l defini bazat pe contactul cu o
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
personalitate (boli structurale-psihopatii): a) tulburare de personalitate paranoidă; ... b) tulburare de personalitate schizoidă; ... c) tulburare de personalitate antisocială; ... d) tulburare de personalitate instabil-emoțională ... - de tip impulsiv și - de tip borderline. Sunt caracterizate prin: 1. controlul incomplet al sferelor afectiv-voliționale și instinctive; 2. nerecunoașterea deficitului structural; 3. incapacitatea de integrare armonioasă și constantă în mediul social; 4. debutul poate fi trasat retrospectiv cel puțin până în adolescență. În practică se întâlnesc aspecte clinice polimorfe care asociază două sau mai multe trăsături dizarmonice realizând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
personalitate (boli structurale-psihopatii): a) tulburare de personalitate paranoidă; ... b) tulburare de personalitate schizoidă; ... c) tulburare de personalitate antisocială; ... d) tulburare de personalitate instabil-emoțională ... - de tip impulsiv și - de tip borderline. Sunt caracterizate prin: 1. controlul incomplet al sferelor afectiv-voliționale și instinctive; 2. nerecunoașterea deficitului structural; 3. incapacitatea de integrare armonioasă și constantă în mediul social; 4. debutul poate fi trasat retrospectiv cel puțin până în adolescență. În practică se întâlnesc aspecte clinice polimorfe care asociază două sau mai multe trăsături dizarmonice realizând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
germane de Blut und Boden. Din conceptul de na? iune al lui Renan deriv? �ideea�, tr? s?tură permanent? a na? iunii a lui Iorga. Prin idee oamenii �? i exprim? modul de via?? , g�ndurile ? i sentimentele; este un comportament instinctiv izvor�ț din ad�ncul solului ? i rasei. Lucrurile acestea s�nt organice, constituie manifest? ri spontane, aflate dincolo de ra? iune ? i care nu pot fi modificate de c? tre acestea. Ideile acestea ies la iveal? ? i devin sentimente rezistente la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ultimul act al dramei. ?eful lor (Boeru) i s? a adresat: �S�ntem de la Poli? ia Legionar?. �i cerem lui Iorga s? ne �nso? easc? la Bucure? ți pentru a r? spunde la c�teva �ntreb? ri�. Doamna Catinca a r? spuns instinctiv: �Profesorul e bolnav�. Din nefericire, �n momentul acesta a ap? rut Aneta Cazacu, care venea de la buc? ț? rie cu o cea? c? de ceai pentru Iorga. Au urmat? o cu to? îi �n biroul lui Iorga. Profesorul st? tea la masa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? îi de fă?? provine din Europa central? r? s?ritean?. Dup? ce a citit mii de pagini din jurnale, coresponden? a, articolele ? i operele istorice ale lui Iorga, el nu a dat peste nici o manifestare a acelei uri aproape instinctive, a acelui antisemit insurmontabil pe care �l cunoa? te at�ț de bine din vremea c�nd tr? ia �n Europa r? s?ritean? , care devine aproape un �al ? aselea sim? � acolo ? i apare la suprafa?? nediscriminatoriu atunci c�nd antisemi? îi est
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nesuportat în mod conștient. Există copii care, bătuți de părinți, nu au nici un fel de reacții, spre furia părinților. Se comportă ca și când nu ar fi acolo în momentul bătăii. Nivelul III mecanisme nevrotice 1. intelectualizarea, izolarea ideilor de emoții: dorințele instinctive sunt gândite formal, în termeni lipsiți de afectivitate și nu se acționează conform lor. Ideea este în conștient, dar sentimentele lipsesc; 2. reprimare (refulare): apare ca o naivitate inexplicabilă, o lipsă de memorie, scăderi de conștientizare a impulsului venit de la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Asceții sunt o posibil] excepție, dar se poate susține c] și aceștia se înconjoar] de imaginile unor persoane cunoscute sau inventate pentru a avea confort și un punct de reper. Nu se poate ști deocamdat] dac] sociabilitatea este o pornire instinctiv], așa cum susțin sociobiologii, sau o dependent] înv]țâț], dobândit] fâț] de alții. Din fericire, aceast] problem] nu este atat de important] în discuția de fâț]. O condiție aparent necesar] în susținerea relațiilor din cadrul tuturor societ]ților e că serviciul f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
actorului social, idee ce reprezintă de fapt modurile polare de conceptualizare a identificărilor cu diverse entități sociale. Comunitatea este sau se referă la grupări bazate pe sentiment, simțire, comuniune. Ea este derivată din voința esențială (Wesenwille), o forță organică, naturală, instinctivă, nereflexivă, prin care un actor se vede pe el însuși ca un mijloc sau instrument de atingere a scopurilor grupului din care face parte. Societatea se referă la grupări bazate pe și susținute de pragmatism sau scopuri instrumentale. Este o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
schimbarea identității vezi și Baumann (1999:87). La modul concret așadar, una din direcțiile de contestare a viziunii esențialiste este cea a diacronismului identității. În plus, o serie de "atacuri" au fost orientate către ideea determinismului bazat pe un nucleu instinctiv, afectiv. O critică importantă adresată concepției esențialiste care are în vedere perenitatea elementelor culturale și, de aici, diacronismul identității este adusă de Barth. El afirmă că nu putem diagnostica identitatea unei entități sociale în funcție de trăsăturile culturale pe care le are
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
orientale, pentru a evita ca poporul să se plictisească, inovație care de atunci a fost păstrată până în zilele noastre și este imitată de mulți, aproape de toate comunitățile de credincioși din lume”. Dincolo de lupta interioară, care are loc între naturala și instinctiva înclinație față de fascinația sunetelor și remușcările morale care exercită o puternică cenzură față de orice plăcere sensibilă, Augustin își dă seama că muzica are o funcție precisă în cadrul rugăciunii: cântecul colectiv este un mijloc puternic pentru a-i uni pe credincioși
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
îndoieli și ezitări, chiar dacă clarificarea unor obiective s-a realizat pe parcurs, în strânsă legătură cu mersul războiului și a situației din capitala Rusiei, procesul declanșat nu mai putea fi oprit. Revoluția rusă din februarie a dat acestei mișcări încă instinctive - aprecia Gh. I. Brătianu - impusul decisiv, proclamând dreptul popoarelor din imperiu la autonomie națională. Ca un fel de febră, în primăvara anului 1917, avea loc o astfel de mișcare, de la un capăt la celălalt al imensei Rusii; revendicările sociale și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ceea ce s-ar putea numi „instinctul istoriei” care de-abia ulterior a devenit „conștiință istorică” (Caraion, 1966). Chiar și cele mai primitive forme ale simțului istoric aveau o dublă deschidere spre trecut și viitor: solidaritatea cu generațiile anterioare, ca reflex instinctiv al mecanismelor proprii societății umane de preluare și conservare a achizițiilor culturale ale trecutului, și responsabilitatea pentru generațiile viitoare, ca mecanism absolut necesar conservării și reproducerii vieții umane, nu numai în forma ei „biologic primară, ci și în forma sa
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe care o fac acestea din ur-mă. După 1990 sau 1991, ambiția popoarelor de-a fi conduse de guverne naționale nu mai este privită ca un antrenament tipic deși ambiguu al istoriei europene, ci ca resortul inacceptabil al unei violențe instinctive ce-i transformă pe foștii concetățeni în dușmani. Iată teama supremă a unei Europe relativ liniștite. Cealaltă confuzie actuală mărturisește, la rîndul ei, traumatismul profund pe care l-au suferit unele colectivități chiar în sînul Europei de Vest și al
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
citat de Pahlavan, 1987), organizarea unor comportamente, printre care și cele agresive, este determinată de un proces de maturizare influențat de caracteristici înnăscute. Reluând definiția lui Medioni, Pieron (1979 citat de Pahlavan, 1987) consideră că, în calitatea lui de comportament instinctiv, comportamentul agresiv este spontan, având o structură specifică și fixă "ce depinde de existența unei înlănțuiri neuroendocrine particulare ca mecanism declanșator înnăscut". În opinia unor cercetători, spontaneitatea comportamentului agresiv se datorează unei acumulări de energie în sistemul nervos (Freud, 1887-1902
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]