1,015 matches
-
și pe termen lung în complexe de inferioritate. O nevoie pronunțată de acest fel (de exemplu nevoia pentru admirație) are la bază nesatisfacerea unor nevoi care stau în vârful piramidei, cele de auto-actualizare estetică. Nevoile de auto-actualizare vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la maximum capacitățile proprii, pentru a deveni din ce în ce mai bun. In eseul "The Farther Reaches of Human Nature", Maslow scrie că oamenii care au atins starea de auto-actualizare intră adesea într-o stare de transcendență, în
Abraham Maslow () [Corola-website/Science/306540_a_307869]
-
în original și în traducere germană într-o editură din Bremen. Personajele lui Harms nu au identitate, ci rămân în postura unor statiști. Ele sunt caracterizate sumar prin setea de a trăi și de a cunoaște, senzualitate și o agresivitate instinctivă. Discursul lor analizează aproape în mod deconstructivist mecanismele sociale și nu duce decât la rezultate tautologice. Astfel, un filosof care este un alter ego al scriitorului ajunge la concluzii neutilizabile, un student de fizică îndrăgostit vede în mod halucinant doar
Daniil Harms () [Corola-website/Science/302228_a_303557]
-
o rotiță într-o mașinărie mare; omul nu e nimic, decât în funcție de stat”); 2. Apostol devine român („pe când statul e ceva fictiv și întâmplător, putând întruni oameni străini la suflet și aspirații, neamul e o izolare bazată pe iubire, chiar instinctivă. Statul nu cere iubire, ci numai devotament și disciplină omului, pe când neamul presupune o dragoste frățească”); 3. Apostol devine om („în sânul neamului, individul își regăsește eul său cel bun în care sălășluiește mila și dragostea pentru toată omenirea. Numai
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
noii Constituții (1924), puterea se concentra în mâinile Partidului Comunist al Uni-unii Sovietice (PCUS), al cărui secretar general a devenit, după moartea lui V.I. Lenin, gruzinul feroce I.V. Stalin, pe numele real Iosif Visarionovici Djugașvilli. Inteligent, spirit tranșant și logic, instinctiv, neîncrezător în aliați și prieteni, crud, orgolios și răzbunător, acesta era profilul psihologic realizat de specialiști celui ce se va impune trei decenii ca autocrat al Imperiului Roșu. Perfid și imprevizibil, coleric înveterat, Stalin a devenit temut asemenea țarilor din
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
socializează pe Sisif: Dacă avem conștiința neantului și a nonsensului, dacă găsim că lumea este absurdă și condiția umană de nesuportat, nu este acesta sfârșitul și nu ne putem opri aici. În afară de sinucidere, o altă reacție a individului este revolta instinctivă. Astfel, din sentimentul absurdului, vedem născându-se ceva ce îl depășește." La limita dintre glossă și poezie, Camus îl descrie pe Sisif singur pe stânca lui, surprizându-i o psihologie de condamnat. Singura formă de revoltă care îi este permisă, în
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]
-
Western-ul, apoi cu filmul de capa și spadă, sau in reconstituirile istorice. Noi nu posedam tradiția ecvestra a Vestului American, iar călăreții noștri au încălecat mult timp în maniera școlii „Cadre Noire” din Samur și absolut deloc în stilul instinctiv al cowboy-ului, stil foarte contestat de profesorii de echitație până și în prezent, dar necesitățile filmelor au cerut adaptarea cascadorilor și la acest stil. Acum se folosesc căi, care cad la simplă comandă verbală, care ascultă de ordine, se culcă
Cascador () [Corola-website/Science/312656_a_313985]
-
carnivorele consumă iarbă. Deci acțiunea de vindecare a existat înainte de apariția omului. Există o filogeneza a activității vindecătoare. Se remarcă însă o deosebire esențială între acțiunile vindecătoare din lumea biologică și cele din medicină umană. Cele din prima categorie sunt instinctive, fiziologice în timp ce acțiunile medicinei umane se bazează pe conștiința, gândire, strategie. Medicină umană a apărut și evoluat din necesitatea păstrării forței de muncă, necesitatea îngrijirii nou-născutului și a gravidei, necesitatea combaterii durerii. Există trei izvoare principale pentru studiul medicinei preistorice
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]
-
foamea și setea. În viața intrauterină hipofiza se dezvoltă în interiorul hipotalamusului, acestea având o legătură foarte importantă. Este constituit din mai mulți nuclei: Este centrul reglării vegetative, având funcții foarte importante: termoreglare, foame și sațietate, comportamentul hidric și alimentar, actele instinctive și manifestările vegetative instinctuale (frică, furie), reglează ritmul somn-veghe, coordonează activitatea glandelor endocrine, influențează metabolismul.
Hipotalamus () [Corola-website/Science/311348_a_312677]
-
orgoliului rănit. Pe de altă parte, se poate presupune că Sforza ar fi schimbat drept dragoste incestuoasă, atențiile călduroase ale lui Alexandru al VI-lea pentru fiica sa. E drept că Alexandru al VI-lea avea un caracter carnal și instinctiv care-l făcea să-și reverse dragostea asupra fiilor (și în particular asupra fiicei, preferata lui) într-un mod excesiv, dar și iubirea arătată lui Cesare "părea orbească ca a unui îndrăgostit" Oricum, zvonurile se împrăștie la toate curțile italiene
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
doar alte părți de vorbire folosite exclamativ, însă sintagme și propoziții ca "pe naiba" sau "Doamne ferește" sunt pentru ea locuțiuni interjecționale. În gramatici ale limbii maghiare nu apar astfel de entități ca interjecții. Interjecțiile sunt la origine reacții sonore involuntare, instinctive, nearticulate, la factori externi cu influență asupra fizicului sau psihicului vorbitorului, ori maniferstări cauzate de factori fizici sau psihici interni. Acestea au devenit cu timpul cuvinte, adică s-au integrat în sistemul fonologic al limbii. Constituie excepții unele care au
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
i-a supravegheat pe copiii pentru a știi dacă Triada îi va contacta în viitor. Într-o misiune la Buenos Aires pentru a-l captura pe Kholokov, Sydney a găsit un puzzle, pe care l-a rezolvat foarte repede, în mod instinctiv. S-a simțit ca și cum și l-ar fi amintit decât l-ar fi rezolvat. Înapoi la Los Angeles, Sydney a pus-o pe agenta Kerr să o hipnotizeze ca să-și aducă aminte când a văzut acel puzzle pentru prima dată
Project Christmas () [Corola-website/Science/305593_a_306922]
-
al copilului pentru muzică. Primii muzicieni de jazz care i-au trezit acestuia interesul au fost Count Basie și Lester Young. La vârsta de 13 ani, tânărul Coltrane a pus mâna pe un saxofon, începând să cânte, dovedind un talent instinctiv pentru acest instrument. A început să exerseze imitându-i pe Charlie Parker și Johnny Hodges. Destinul familiei sale a luat o turnură tragică în 1939, atunci când tatăl său, amândoi bunicii și un unchi, au murit unul după celălalt în decurs
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
până la ură. „Something Rotten” introduce ascultătorul într-o atmosferă stranie, prin instrumentalul său lent și prin cuvintele aproape șoptite, distorsionate, ale lui Brian Molko. „Un cântec abstract”, după cum îl denumește însuși artistul, „Something Rotten” a fost compus într-o manieră instinctivă, Molko apropiindu-se pur și simplu de microfon în timpul înregistrărilor și cântând ce îi venea în minte. Cântecul nu a fost reînregistrat, astfel că varianta demo este și varianta oficială. „Am vorbit despre abuzurile cărora sunt supuși copiii”, explică Molko
Sleeping With Ghosts () [Corola-website/Science/313004_a_314333]
-
vreodată"" ""Credința în Dumnezeu a fost considerată nu numai ca una dintre cele mai mari, dar și cea mai completă distincție dintre om și animal. Totuși este imposibil, cum s-a arătat, să susținem că această credință este înnăscută sau instinctivă în om. Pe de altă parte, credința în entități spirituale omniprezente pare să fie universală și în mod aparent urmează după un considerabil progres al rațiunii umane, și după un și mai considerabil progres al puterii sale de imaginație, curiozității
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
fie universală și în mod aparent urmează după un considerabil progres al rațiunii umane, și după un și mai considerabil progres al puterii sale de imaginație, curiozității și uimirii sale. Sunt conștient că aceasta credință în Dumnezeu, adoptată în mod instinctiv, a fost folosită de mai multe persoane ca argument al existenței Sale. Dar acesta este un argument pripit, ca și cum am fi forțați să credem în existența a mai multor spirite răufăcătoare, doar puțin mai puternice decât omul; căci credința în
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
Repertoriul de semne se amplifică: alături de detalii ce țin de anatomie, apar fragmente de arhitectură, obiecte disparate - o scriitura ce pune în valoare tot mai mult libertatea gestului. Ele exprimă o viziune bine controlată, evoluând între geometria riguroasă și gestul instinctiv, alături de elemente care funcționează ca martori, ca repere. Toate acestea ilustrează particularitățile limbajului sau. Fără a abandona studiul asupra obiectului sau a modelului uman, jocul liber, scriitura ramane un element caracteristic demersului sau artistic. De acum, descoperim legătură subtilă dintre
Ion Stendl () [Corola-website/Science/313928_a_315257]
-
ar.: رقعة) pentru scrierea de mână. Scrierea în [[alfabetul arab]] se face de la dreapta la stânga, așadar, invers față de direcția scrierii în [[alfabetul latin]]. Invers, dar nu și anormal, căci, dacă veți încerca să faceți orice activitate cu mâna. mișcarea naturală, instinctivă, va fi, de regulă, de la dreapta la stânga. Așadar, am putea spune că direcția [[alfabetul arab|scrierii arabe]] ține de firesc. [[Alfabetul arab]] are douăzeci și nouă de litere (inclusiv semnul suplimentar "hamza", „pinten”, care notează consoana [[consoană oclusivă|oclusivă]], [[consoană
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
monștri înaripați cu corp de pasăre, cap de femeie, gheare ascuțite și miros puturos” , iar Sfinxul este un monstru jumătate leu, jumătate femeie. Se poate vorbi, prin urmare, de o construire imaginară a arhetipului din terori fragmentare, dezgusturi, spaime, repulsii instinctive, translatate toate într-o imagine cât mai tenebroasă a feminității. Gilbert Durand observa că unele populații primitive repartizează lingvistic substantivele în două genuri: andric și metandric , acesta din urmă incluzând obiectele neînsuflețite, animalele și femeile. Co-naturalitatea feminității cu animalitatea e
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
fost folosită pentru prima data in 1672 de poetul britanic John Dryden în jocul lui Cucerirea Granadei. Rousseau a scris că moralitatea nu a fost un construct social, ci mai degrabă "natural", în sensul de "înnăscut", un rod din antipatia instinctiva a omului de a asista la suferință, de unde apar emoțiile de compasiune sau de empatie. Aceste sentimente au fost împărtășite cu animalele a caror existența chiar Hobbes a recunoscut-o. Contrar cu ceea ce mulți detractori au revendicat, Rousseau niciodată n-
Jean-Jacques Rousseau () [Corola-website/Science/297159_a_298488]
-
punctul în care, meditația, devine o parte intrinseca în dezvoltarea umanității. În filosofia lui Rousseau, influență negativă a societății asupra oamenilor se concentrează pe transformarea iubirii de sine, o iubire de sine pozitivă în mândrie. Iubirea de sine reprezintă dorința instinctiva a omului de autoconservare, combinată cu puterea rațiunii umane. În contrast, iubirea proprie e artificială și, încurajează omul să se compare pe șine cu alții, ceea ce crează o teamă nejustificată ce oferă plăcere din durerea altor persoane. Rousseau nu a
Jean-Jacques Rousseau () [Corola-website/Science/297159_a_298488]
-
fundamentale le stilizează. Idilele sunt caracterizate printr-un lirism discret, în viziune obiectivată epic sau dramatic. Poetul surprinde în scene de o grație firească semnele tulburării erotice, jocurile și capriciile iubirii, farmecul vârstei incerte, între o candoare sufletească și o instinctivă tactică erotică. Imaginea, esențializată, a psihologiei și a comportamentului erotic este recompusă prin reacțiile, gesturile și replicile eroilor. Se detașează din idile o anume simplitate a situațiilor, extrase dintr-un cotidian țărănesc, stilizat cu grație și simplitate. Dovadă a unei
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Ușui a plecat de pe Muntele Koriyama știind să vindece așa cum o făcuseră Buddha și Iisus Coborând pe coasta muntelui a trait ceea ce cunoaștem azi ca fiind cele patru miracole. Mai întâi, și-a scrântit degetul de la picior și, în mod instinctiv, și-a pus palmele pe el. Mâinile lui au devenit fierbinți și degetul s-a vindecat. Pe urma a ajuns la un han pentru pelerini, aflat la poalele muntelui. A cerut un meniu complet, un lucru nu tocmai înțelept după
Mikao Usui () [Corola-website/Science/317620_a_318949]
-
sale funcția principală o deține dialogul maselor cromatice, coloritul - în special după stabilirea sa în sud - dobândește acea strălucire ce transcrie lumina ce străbate obiectele. Străin de constrângerile unor formulări teoretice prea riguroase, dar departe de a fi un simplu "instinctiv", pictând cu plăcere, cu o încredere dezinvoltă în senzație, dublată de conștiința necesității compoziției, Bonnard rămâne, alături de pictori ca Raoul Dufy și Albert Marquet, unul din cei mai tipici reprezantanți ai picturii dezvoltate la Paris în primii treizeci de ani
Pierre Bonnard () [Corola-website/Science/316727_a_318056]
-
narativă, iar imaginii o importantă funcție moral-speculativă. însă această perioadă în care conceptualismul, expresionismul și un simbolism de o anumită factură coexistă, se succed și se intersectează, va fi depășită repede și se poate observa cu ușurință că nu gestul instinctiv și nici glosele pe marginea unor lumi imaginare îl interesau cu adevărat pe artist. Ele sînt doar forme de contact cu idealitatea, mici tentative de ieșire din real, inclusiv din "realul" imaginației, și de a intra în culturalul acreditat și
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
duritate și chiar cruzime, purtând o pecete a destinului ca în tragedia antică, iar actrița trece cu ușurință de la sentimentele materne la cele de răzbunare. Ea nu se lasă înduplecată de rugămințile lui Gergely, rămânând descumpănită însă când observă atașamentului instinctiv care se stabilește între băiat și tatăl lui adevărat. Din punct de vedere al dorinței de dreptate, Katalin Varga este comparată de critic cu Vitoria Lipan din romanul "Baltagul" al lui Mihail Sadoveanu. Mitchievici constată unele scăpări ale filmului printre
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]