1,052 matches
-
devenea un forum mai activ în abordarea unor probleme majore ale păcii și securității internaționale. În climatul destinderii, devenea posibilă prima Conferință dedicată securității și cooperării pe continentul european CSCE; la rândul său, pregătirea și desfășurarea Conferinței menținea, consolida și instituționaliza procesul destinderii, adoptarea Actului Final de la Helsinki (1 august 1975) putând fi considerată momentul de vîrf al acestui proces. În acest sens, perioada destinderii a fost și rămâne cu adevărat remarcabilă în ordinea mondială postbelică. 3. Preliminarii (2): România și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
funcțiune până la următoarea reuniune de același gen. În felul acesta, regula rotației ar fi dobândit noi dimensiuni. Pe măsură ce lucrările la Geneva avansau și conținutul documentelor aflate în pregătire devenea mai bogat, la București se întărea convingerea asupra necesității unei forme instituționalizate de continuitate a procesului CSCE. Treptat, în mare măsură datorită eforturilor depuse de reprezentanții români, ideea instituirii unor urmări ale Conferinței câștiga teren. Ea avea să se materializeze în Actul Final, dar doar parțial în forma dorită de România. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Rațiunea creării unor subdiviziuni administrativ-teritoriale rezidă tocmai într-o bună, eficientă și operativă administrare a numeroaselor probleme economico-sociale din municipiile în care sunt create. d) O mențiune specială se cuvine a fi făcută și cu privire la așa-numitele "regiuni de dezvoltare", instituționalizate mai întâi prin Legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regională în România și apoi prin Legea nr.315/20046 care a abrogat Legea nr.151/1998 și a reglementat într-o nouă manieră această problemă. Regiunile de dezvoltare, deși nu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
județene (nu de stat) cu acordul consiliilor locale interesate și au drept scop diminuarea dezechilibrelor regionale existente, dezvoltarea cooperării interregionale, interne și internaționale, în vederea pregătirii cadrului instituțional de integrare în structurile Uniunii Europene. Prin atribuțiile conferite de lege structurilor teritoriale instituționalizate consilii pentru dezvoltarea regională precum și celor naționale Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională, Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională și mai ales, prin raporturile acestora cu structurile guvernamentale care, în esență sunt raporturi de colaborare, inclusiv prin finanțarea programelor de dezvoltare dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
i se adaugă concomitent cea inter-societală. Globalizarea complică așadar dualismul comunitate-societate, pentru că plasează societățile particulare într-un sistem mai larg de societăți, ceea ce duce la relativizarea atât a societăților particulare, cât și a individului. În context globalizant, normele și valorile instituționalizate în cadrul unei societăți particulare se confruntă în mod manifest cu diferite "imagini" ale societății "ideale" prezentate de alte societăți din lume. Societățile particulare (naționale) operează așadar în contextul mai larg al sistemului global de societăți, ceea ce are implicații esențiale asupra
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ele au caracter de principii generale despre dezirabil (precum Binele, Adevărul, Frumosul, Dreptatea), cu funcții de orientare a acțiunilor individuale sau de grup. Se spune că "realizarea" valorii reprezintă motivul tuturor acțiunilor, deci al întregii vieți sociale. "Sistemul standardelor valorice instituționalizat în sistemele sociale și internalizat în personalități ghidează acțiunea", spun Parsons și Shils (1992:41). În sociologie sunt analizate valorile incluse, de regulă, într-un sistem de preferințe al unei persoane, grup social sau comunitate. Valorile nu sunt doar preferințe
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
organizarea imaginii identitare colective elementul central de putere din schema modelelor socio-politice (descrise în capitolul anterior, în cadrul matricei concepute pentru lectura imaginarului medieval). Constituirea formelor statale românești abia în secolul XIV a influențat direct și modul în care a fost instituționalizată credința ortodoxă, implicit și promovarea puterii după un plan oikonomic ecclesial și basileic. În documentele istorice, se consemnează mult mai târziu: Dar imperiul care se afla în declin, departe de a se dezinteresa de ceea ce se petrecea la nord de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al tradiției, chiar și după căderea Constantinopolului; de fapt, până la oficializarea eșecului imperiului bizantin, cu formula sa ideologică închisă, performantă în timpul ultimelor patru secole doar ca program mobilizator politico-militar, în numele aceleiași credințe și al vechiului plan de guvernare creștină. Creștinismul instituționalizat de Constantin I îmbinase cadrele puterii imperiale romane (universaliste) cu moștenirea elenistică a Bizanțului și cu cea iudeo-creștină, încercând să fixeze o formulă ideală, a unui stat-imperiu construit în jurul noii capitalei; el a fost depășit însă în chip natural de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
epoca modernă timpurie au devenit fundamentul pentru urmărirea viziunii iluministe utopice a progresului material nelimitat. Dreptul proprietății private a devenit instrumentul legal esențial pentru a separa individul de colectivitatea umană și, de asemenea, de restul naturii. Regimul proprietății private a instituționalizat noua conștiință spațio-temporală și a făcut posibile atât noțiunea modernă de autonomie și mobilitate, ca și pe cea negativă a libertății ca independență personală și autosuficiență. Atât dezvoltarea lui furtunoasă cât și rezistența la fel de acerbă la el au continuat, până
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
diferență reală. Totuși, Uniunea Europeană este prima entitate politică care a luat serios În considerare noua viziune a Terrei drept o comunitate vie și indivizibilă, care trebuie tratată cu respect. Susținând un număr de tratate și acorduri de mediu globale și instituționalizând principiul precauției În politicile sale de reglementare, Uniunea Europeană a arătat că este pregătită să pună În practică angajamentul ei pentru dezvoltare sustenabilă și management de mediu global. Faptul că obligațiile În majoritatea domeniilor rămân Încă slabe și adesea nesigure, este
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
promoveze dezvoltarea și cooperarea tehnologică Între țările semnatare, să stabilească și să Întărească mecanismele pentru abordarea amenințărilor Împotriva păcii În regiune, să lărgească cooperarea politică În privința chestiunilor de guvernare națională, să amplifice vocea Asiei de Est În afacerile internaționale, să instituționalizeze cooperarea de mediu multilaterală În interiorul regiunii și la nivel global, să implementeze programe pentru reducerea sărăciei, să adopte programe care să furnizeze acces la serviciile medicale de bază, să stabilească un program complet pentru dezvoltarea resurselor umane centrat pe Îmbunătățirea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
critică. Marginalizarea disciplinei s-a făcut În valuri de intensitate diferită de respingere, În funcție de factori de context extern și intern. În condițiile ,,Înghețului” ideologic stalinist, sociologia a fost eliminată dintre disciplinele didactice, prin Reforma Învățământului din 1948, desființată ca cercetare instituționalizată prin interzicerea Institutului Social Român și a institutelor regionale de cercetări sociale. Materialismul istoric, conceput ca o variantă rusească, dogmatică și simplificatoare a marxismului, a substituit analiza sociologică. O dată cu dezghețul datorat destalinizării din anii ’60 se produce un proces de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rezonabile practici sau aspirații pe care alții le resimt ca fiind scandaloase, (ă) și inversă Diferențele Între generații (potențialitatea conflictelor Între generații) sunt cu atât mai mari cu cât sunt mai importante schimbările survenite În definirea posturilor sau În manierele instituționalizate pentru accedere.” (Bourdieu, 1979, 337). În opinia lui G. Mauger, aceasta explică și de ce probabilitatea apariției unui nou „stil de generație” și a unor „conflicte de generații” este cu atât mai mare cu cât „dreptul de intrare, de accedere”, definiția
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt adoptate oarecum preventiv, pentru a dubla demersul comprehensiv-subiectiv de cel obiectivist, al descrierii realităților „din afară”. Pe linie de conținut, cititorul este adus foarte aproape de o lume Închisă a relațiilor de vecinătate din satele Munților Apuseni. Spre deosebire de vecinătățile puternic instituționalizate din satele săsești sau de influență săsească (nachbarschaft-uri), analizate de autori precum H.H. Stahl (la Drăguș) sau Vintilă Mihăilescu (la Cristian), unitățile sociale din satele Apusenilor sunt mult mai puțin structurate. Definirea socială a vecinătății este variabilă funcție de densitatea caselor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul modernității tîrzii. Orice Reformă se revoltă în fața unui tradiționalism care a secularizat întrucîtva absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut să le combată. Revoltat de administrarea autoritaristă și mercantilă a sacrului în catolicism, protestantismul a eliberat conștiința individului de ascendentul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
științelor sociale. În acord cu poziția lui O'Donnell (1996), afirmăm că noțiunea de democrație consolidată nu trimite la o formă de guvernământ "completă" sau "perfectă", ci, mai degrabă, la un regim politic în care alegerile libere și corecte sunt instituționalizate și reprezintă mecanismul prin care se realizează accesul la putere. Acest lucru înseamnă că democrațiile consolidate pot avea un grad mare de variație, deoarece conțin diverse aranjamente instituționale (sisteme parlamentare sau prezidențiale) și pot fi mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
asupra partidului. PRD este cunoscut pentru caracterul său fragmentar, fiind alcătuit dintr-o aglomerare de zeci de mișcări, partide și proto-partide. Nici măcar Cárdenas nu le putea controla pe toate, iar, de-a lungul timpului, aceste facțiuni au ajuns să se instituționalizeze. În 2006, AMLO atinsese maximul de control asupra partidului. Ca președinte al formațiunii între 1996 și 1999 și apoi ca primar al Mexico City, și-a plasat oamenii săi în fruntea conducerii naționale a formațiunii, incluzându-l și pe președintele
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
astfel încât cea a lui Chávez să fie amenințată. Chávez avea puterea de a face și desface carierele politice ale subordonaților și această dependență a accentuat tendințele autoritare ale conducerii sale. Mai mult, Chávez, asemenea lui Perón, la început și-a instituționalizat mișcarea ca organizație de partid mai mult silit și atunci când în sfârșit a trecut la adoptarea unei strategii de înființare a unui partid după 2006, prin formarea Partidului Socialist Unit al Venezuelei (PSUV), acesta a rămas în bună parte un
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
noi pentru a pune capăt blocajului politic și pentru a pompa energii noi în sistem, cu toate că, procedând astfel, uneori înseamnă acceptarea atingerii de drepturile anumitor grupuri etnice și sociale. Experiența Slovaciei sugerează că manifestarea populismului în cadrul unor democrații (tinere) slab instituționalizate poate merge pe o logică diferită. Discursurile anti- elită ale populismului au atras într-adevăr votanți chiar și în condițiile slabei consolidări democratice din Slovacia, la începutul anilor 1990, prin intensificarea discursului inițial al lui Mečiar, în calitatea sa de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
chiar dacă nu în mod necesar carismatic; (2) o coaliție politică eterogenă, alcătuite din mai multe clase și situată în sectoarele de jos ale societății; (3) o procedură descendentă, de sus în jos, de mobilizare politică, care fie trece peste formele instituționalizate de mediere, fie le subordonează unei relații mai directe între lider și mase (4) o ideologie amorfă sau eclectică, caracterizată de un discurs care exaltă sectoarele de jos ale societății sau care este antielitistă sau anti-establishement; (5) un proiect economic
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
migranți din Milano, în care noii migranți au nevoie de cât mai multe relații sociale pentru a-și putea extinde oportunitățile de a găsi de muncă. Datorită faptului că piața informală de muncă în care lucrează migranții români este puțin instituționalizată la nivel de formalizare a cererii și ofertei, o parte dintre migranți intermediază informația privind nevoia de muncitori și oportunitățile de muncă. Spre exemplu, când un patron italian are nevoie de muncitori suplimentari, întreabă muncitorii români în care are încredere
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comune. Specifice societății informaționale sunt însă acele organizații care se bazează pe cunoaștere într-un sens mai profund și extins la scara colectivă a comportamentului grupurilor și ansamblului organizației. Într-un asemenea cadru, întemeierea pe cunoaștere devine sistematică și se instituționalizează sub următoarele aspecte: fondul de cunoștințe este înțeles drept principala resursă a organizației, decisivă pentru performanța ei strategică globală; procesele intelectual-intensive devin nu doar preponderente, ci și determinante pentru funcționarea organizației în direcția atingerii obiectivelor ei; organizația structurează, pentru actorii
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
totodată nivelul abordării astfel Încît să poată evalua măsura În care lucrarea respectivă contribuie sau nu la cunoașterea istorică În general” (p. 51). Încurajarea criticii este, În opinia autorului, nu numai un efort individual, ci și o Încurajare a formelor instituționalizate de dezbatere profesională prin concentrarea asupra canalelor de comunicare din interiorul breslei istoricilor (pp. 47-49). SÎnt necesare serii de dezbateri publice Începînd de la firul ierbii, adică de la producția istoriografică deja existentă (p. 50). CÎt privește dialogul interdisciplinar (p. 55), dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru perioada 2010-2012, denumită în continuare Strategie, reprezintă un ansamblu de acțiuni interinstituționale prin care se urmăresc atât depistarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și conștientizarea societății cu privire la consecințele negative ale acesteia. Aceste acțiuni se vor desfășura într-un cadru instituționalizat prin colaborarea instituțiilor statului și a societății civile. Strategia materializează principiile generale și liniile directoare care stau la baza politicii statului român de diminuare a muncii nedeclarate, prin încurajarea părților să încheie contract individual de muncă, reglementat prin norme juridice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226995_a_228324]
-
rețelei naționale de cămine pentru persoanele vârstnice" Scop: a) creșterea numărului de cămine pentru persoanele vârstnice pentru a răspunde cererilor în așteptare înregistrate la nivelul autorităților administrației publice locale; ... b) îmbunătățirea accesului la servicii de îngrijire și asistență în regim instituționalizat pentru persoanele vârstnice, indiferent de mediul de rezidență al acestora; ... c) întărirea suportului acordat familiilor care nu mai pot asigura îngrijirea tradițională a persoanelor vârstnice dependente; ... d) creșterea responsabilității autorităților locale față de persoanele vârstnice care necesită îngrijire și suport pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230417_a_231746]