6,665 matches
-
decât târziu, s-ar putea să se întâmple așa întrucât la o vârstă avansată au deja poziții care îi protejează de o eventuală evaluare a performanțelor. Explicațiile de mai sus vizează diferențele în ceea ce privește forma curbelor asociate celor trei niveluri de instrucție. Diferențele absolute dintre salarii, care se mențin între nivelurile de școlarizare indiferent de vârstă, s-ar putea explica prin caracteristicile amintite mai sus (mai ales competențe). Fără a nega o anumită valoare acestei intuiții specifice bunului-simț, să remarcăm că instrucția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
instrucție. Diferențele absolute dintre salarii, care se mențin între nivelurile de școlarizare indiferent de vârstă, s-ar putea explica prin caracteristicile amintite mai sus (mai ales competențe). Fără a nega o anumită valoare acestei intuiții specifice bunului-simț, să remarcăm că instrucția nu este o caracteristică continuă (decât prin artificii statistice), iar durata și forma specializării - mai ales conținuturile - nu sunt decât în mică măsură la latitudinea celui care studiază - care are de ales dintr-un set restrâns de variante - și încă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de reușită, flexibilitatea, motivația, capacitatea de adaptare, capacitatea de a lua decizii rapide etc. În plus, diploma joacă rolul de filtru comod pentru angajator în procesul de selectare a salariaților. Sesizăm că, indiferent de alte caracteristici - în afara vârstei -, nivelul de instrucție determină în marea majoritate a cazurilor veniturile unei persoane. Dacă acest fapt este atât de evident, cum se explică totuși faptul că nu toate persoanele urmează formele cele mai înalte de instrucție, care aduc absolventului cele mai ridicate beneficii? Unele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
indiferent de alte caracteristici - în afara vârstei -, nivelul de instrucție determină în marea majoritate a cazurilor veniturile unei persoane. Dacă acest fapt este atât de evident, cum se explică totuși faptul că nu toate persoanele urmează formele cele mai înalte de instrucție, care aduc absolventului cele mai ridicate beneficii? Unele explicații sunt evidente și acoperă o bună parte din fenomenul de explicat: numărul limitat al locurilor la anumite niveluri, resurse intelectuale insuficiente pentru a satisface cerințele de admitere sau cele de absolvire
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
suma și de natura investiției, precum și de gusturi și de atitudini. 5. Dificultățile de pe piața de capital. Pentru individ, continuarea studiilor, mai ales după absolvirea liceului, presupune costuri, detaliate într-unul din paragrafele care urmează, costuri care trebuie acoperite. Creditarea instrucției de către statele sau instituțiile de credit este încă o excepție, astfel încât cel mai adesea această investiție este acoperită prin credit intern, adică prin sume preluate de la familie. Este clar că în acest sistem cei cu resurse financiare modeste sunt descurajați
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
este rata dobânzii la care valoarea actualizată a veniturilor viitoare este egală cu valoarea actualizată a costurilor (vezi Psacharopoulos, 1995). Câștigurile sunt în general destul de simplu de cuantificat. Se iau în considerare diferențele dintre veniturile salariale medii pentru nivelul de instrucție al cărui beneficiu se dorește a fi estimat și nivelul de instrucție inferior. Spre exemplu, diferența dintre venitul salarial mediu al absolvenților de studii superioare și al absolvenților de studii medii, ca indicator al profitului investirii în educație - dacă acesta
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu valoarea actualizată a costurilor (vezi Psacharopoulos, 1995). Câștigurile sunt în general destul de simplu de cuantificat. Se iau în considerare diferențele dintre veniturile salariale medii pentru nivelul de instrucție al cărui beneficiu se dorește a fi estimat și nivelul de instrucție inferior. Spre exemplu, diferența dintre venitul salarial mediu al absolvenților de studii superioare și al absolvenților de studii medii, ca indicator al profitului investirii în educație - dacă acesta există. Date de acest gen sunt disponibile în statisticile naționale. E adevărat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de estimat. Cele două categorii de costuri cuprind: 1. Costuri directe: taxe de școlarizare, cheltuieli pentru cărți și alte materiale necesare pentru un student. 2. Costuri indirecte: câștigurile anticipate din participarea pe piața muncii în locul frecventării unei anumite forme de instrucție 1. Acestea depind de timpul petrecut la școală, de șansa de a găsi o slujbă cu program redus sau sezonieră și de nivelul mediu al salariilor pentru cei cu nivelul de școlarizare corespunzător. Calculând costurile particulare totale ale frecventării instituțiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
un câștig particular foarte substanțial al absolvenților de facultate luați în considerare 1. La fel, alte studii au produs rezultate similare. Studiul lui Morgan și David, citat de Becker (1997, p. 195), arată că, în 1963, diferența de nivel de instrucție explică 40% din diferența de venituri între absolvenții de liceu și cei cu studii superioare cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani. Această cifră scade la 12% în cazul persoanelor în vârstă de peste 34 de ani. Datele românești
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
liceu și cei cu studii superioare cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani. Această cifră scade la 12% în cazul persoanelor în vârstă de peste 34 de ani. Datele românești disponibile indică aceeași corelație pozitivă puternică între nivelul de instrucție și venit. O problemă pe care o abordează Becker mai mult cu tentă exploratorie este profitul mult mai mare al investiției în instrucția superioară comparativ cu investițiile fizice înregistrate în America în perioada pe care o analizează. 2. Valoarea ratei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în vârstă de peste 34 de ani. Datele românești disponibile indică aceeași corelație pozitivă puternică între nivelul de instrucție și venit. O problemă pe care o abordează Becker mai mult cu tentă exploratorie este profitul mult mai mare al investiției în instrucția superioară comparativ cu investițiile fizice înregistrate în America în perioada pe care o analizează. 2. Valoarea ratei de revenire este determinată în proporție de 50% de câștigurile anticipate. Aceasta are anumite consecințe relative la problematica șanselor egale. Ponderea mare a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
țările europene, din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, precum și în țările dezvoltate membre ale OECD - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Comparând ratele de revenire în timp, se constată un declin de aproape un punct procentual în condițiile creșterii nivelului general de instrucție. Această corelație indică un efect de devalorizare a diplomelor. În plus, femeile câștigă în medie mai mult decât bărbații din educația școlară, chiar dacă ratele de revenire ale ciclului primar sunt mult mai mari pentru bărbați. Tabelul 2. Rate de revenire
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aceleași evoluții le-a cunoscut și rentabilitatea investiției în educație în România. După 1990, rentabilitatea investiției în educație a sporit, accederea la diplome fiind una dintre căile de atingere a unui anumit status. 6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România?tc "6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România?" Putem testa propozițiile de mai sus, care indică impactul nivelului de școlaritate asupra veniturilor unei persoane, cu ajutorul datelor de sondaj. Evidențele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rentabilitatea investiției în educație a sporit, accederea la diplome fiind una dintre căile de atingere a unui anumit status. 6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România?tc "6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România?" Putem testa propozițiile de mai sus, care indică impactul nivelului de școlaritate asupra veniturilor unei persoane, cu ajutorul datelor de sondaj. Evidențele empirice permit investigarea determinării veniturilor atât la nivelul familiei, cât și la cel al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt semnificativi la pragul de p = 0,05. Modelele realizate pe cele trei seturi de date sunt similare, sugerând o bună fidelitate a datelor. În schimb, indicii de determinare (R2) variază puternic, ceea ce sugerează probleme în specificarea modelelor. Nivelul de instrucție, măsurat ca stoc de educație (număr de ani de școală), apare ca un determinant important al veniturilor pe persoană în familie. Constituie circumstanțe avantajoase pentru nivelul veniturilor unei persoane rezidența urbană într-un județ cât mai dezvoltat. Gradul de dezvoltare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pentru o Societate Deschisă din luna mai 2002. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 2.112 persoane, selectate aleatoriu stratificat din populația cu vârsta de peste 18 ani din România. Voi analiza relația dintre vârstă, venit și nivel de instrucție, pentru ca, în cele din urmă, să construiesc un model al determinării veniturilor persoanei. 6.2.1. Relația venit-vârstă-nivel de instrucțietc "6.2.1. Relația venit‑vârstă‑nivel de instrucție" O primă investigare a relației dintre cele trei variabile se poate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din România. Voi analiza relația dintre vârstă, venit și nivel de instrucție, pentru ca, în cele din urmă, să construiesc un model al determinării veniturilor persoanei. 6.2.1. Relația venit-vârstă-nivel de instrucțietc "6.2.1. Relația venit‑vârstă‑nivel de instrucție" O primă investigare a relației dintre cele trei variabile se poate realiza prin modelarea creșterii veniturilor în funcție de vârstă pe niveluri de instrucție constante. Neavând subeșantioane suficient de mari pe niveluri de instrucție specifice, am fost nevoit să construiesc din răspunsurile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
determinării veniturilor persoanei. 6.2.1. Relația venit-vârstă-nivel de instrucțietc "6.2.1. Relația venit‑vârstă‑nivel de instrucție" O primă investigare a relației dintre cele trei variabile se poate realiza prin modelarea creșterii veniturilor în funcție de vârstă pe niveluri de instrucție constante. Neavând subeșantioane suficient de mari pe niveluri de instrucție specifice, am fost nevoit să construiesc din răspunsurile subiecților variabile dummy, corespunzătoare unor categorii de instrucție utilizate în abordarea cotidiană a școlarității: primară (0-8 clase), medie (de la 9 clase la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
6.2.1. Relația venit‑vârstă‑nivel de instrucție" O primă investigare a relației dintre cele trei variabile se poate realiza prin modelarea creșterii veniturilor în funcție de vârstă pe niveluri de instrucție constante. Neavând subeșantioane suficient de mari pe niveluri de instrucție specifice, am fost nevoit să construiesc din răspunsurile subiecților variabile dummy, corespunzătoare unor categorii de instrucție utilizate în abordarea cotidiană a școlarității: primară (0-8 clase), medie (de la 9 clase la postliceal) și superioară. Prin urmare, constanța nivelului de instrucție pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
trei variabile se poate realiza prin modelarea creșterii veniturilor în funcție de vârstă pe niveluri de instrucție constante. Neavând subeșantioane suficient de mari pe niveluri de instrucție specifice, am fost nevoit să construiesc din răspunsurile subiecților variabile dummy, corespunzătoare unor categorii de instrucție utilizate în abordarea cotidiană a școlarității: primară (0-8 clase), medie (de la 9 clase la postliceal) și superioară. Prin urmare, constanța nivelului de instrucție pe aceste categorii este doar aproximată, categoriile nefiind, cum este evident, total omogene. Literatura sociologică și economică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de instrucție specifice, am fost nevoit să construiesc din răspunsurile subiecților variabile dummy, corespunzătoare unor categorii de instrucție utilizate în abordarea cotidiană a școlarității: primară (0-8 clase), medie (de la 9 clase la postliceal) și superioară. Prin urmare, constanța nivelului de instrucție pe aceste categorii este doar aproximată, categoriile nefiind, cum este evident, total omogene. Literatura sociologică și economică postulează că, la aceeași vârstă, nivelul de instrucție și venitul se află într-o relație pătratică. În mod curios, pentru datele noastre, cel
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
0-8 clase), medie (de la 9 clase la postliceal) și superioară. Prin urmare, constanța nivelului de instrucție pe aceste categorii este doar aproximată, categoriile nefiind, cum este evident, total omogene. Literatura sociologică și economică postulează că, la aceeași vârstă, nivelul de instrucție și venitul se află într-o relație pătratică. În mod curios, pentru datele noastre, cel mai bine se comportă un model în care relația dintre venit și vârstă este cubică. Coeficientul de determinare al unui model cubic este mai bun
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în care relația dintre venit și vârstă este cubică. Coeficientul de determinare al unui model cubic este mai bun decât al unui model pătratic (0,07 față de 0,11). În plus, pentru fiecare dintre cele trei categorii de nivel de instrucție, coeficienții de determinare ai modelelor cubice sunt mai mari decât cei ai modelelor pătratice. Alte câteva concluzii pot fi formulate pe baza acestor modele statistice simple: 1. Modelul pătratic presupune o creștere urmată de descreșterea variabilei dependente. În schimb, modelul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de descreșterea variabilei dependente. În schimb, modelul cubic are două puncte de inflexiune, unul după o perioadă de creștere și altul care determină din nou o creștere după o importantă descreștere. Datele arată că, în România, la același nivel de instrucție, venitul tinde să crească puternic în funcție de vârstă, scăzând de la un moment dat și aplatizându-se sau chiar crescând de la o anumită vârstă mai înaintată. Partea cea mai interesantă a curbei este, evident, cea de aplatizare, din zona axei vârstelor corespunzătoare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a veniturilor sau chiar o creștere a acestora către bătrânețe să fie determinate de politicile de pensii din ultimii 15 ani. 2. Pentru partea semnificativă a curbelor, care reflectă perioade realiste de viață, veniturile sunt constant ierarhizate în funcție de nivelul de instrucție după cum urmează: studii superioare > studii medii > studii primare. Cu alte cuvinte, studiile furnizează un câștig constant în termeni de venituri. 3. Veniturile de start, din jurul vârstei de 20 de ani, sunt sensibil apropiate. Creșterea cea mai puternică a veniturilor odată cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]