2,057 matches
-
în același an. Tabelul 4. Acte de "violență" contabilizate în gimnaziile și liceele din Franța în anul școlar 2002-2003 Acte Număr de semnalări Procentaj din numărul de elevi din gimnazii și licee Violență fizică fără arme 21 003 0,30 Insulte sau amenințări grave 16 223 0,23 Furt sau tentativă 7 844 0,11 Alte fapte grave 3 092 0,04 Acte Număr de semnalări Procentaj din numărul de elevi din gimnazii și licee Deteriorări ale localurilor 2 675 0
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
slabă. Dacă luăm cele mai frecvente cinci victimizări, numărul de victime dintre elevi ar fi, în proporție, foarte limitat 14. Pentru faptele de violență fizică fără arme am putea considera că sunt cuprinși 0,30% dintre elevi, 0,23% pentru insulte sau amenințări grave, 0,11% pentru furturi și tentative, iar 0,03% pentru extorcare sau tentativă. Într-o perioadă în care chiar ministrul Educației descria și condamna puternicele tensiuni rasiste și antisemite dintre elevi, semnalările injuriilor rasiste privesc doar 0
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
procentajul victimelor conform anchetelor noastre de victimizare sau conform cifrelor produse pe cale administrativă. Tabelul 5. Victimizările în gimnazii potrivit anchetei din 2003, comparativ Procentajul elevilor care se declară victime 2002-2003 Proporția victimelor în Signa 2002-2003 Extorcare 6,3 0,03 Insulte 73,2 0,23 Rasism 16,7 0,01 Lovituri 24,2 0,30 Furt 46,3 0,11 Eșantion redresat N = 3871 Debarbieux și Montoya 2004 și semnalările oficiale MEN/Signa, 2002-2003. Tabelul 5 recapitulează decalajul dintre statisticile produse
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai frecvente dintre acestea ca indicatori ai violenței. Categorizarea noastră nu este identică aceleia realizate de Carra și Sicot, care au grupat în categoria foarte vastă a lipsei de respect așa-numitele violențe verbale, numite mai prozaic, în limbajul tinerilor, insulte. Cinci tipuri de violență apar mai frecvent și au devenit principalii noștri indicatori în ce privește victimizările: extorcarea, insultele, furtul simplu, loviturile și rasismul. În 1996, numărul elevilor care afirmau că au fost extorcați era de 9% din eșantionul de 9 521
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și Sicot, care au grupat în categoria foarte vastă a lipsei de respect așa-numitele violențe verbale, numite mai prozaic, în limbajul tinerilor, insulte. Cinci tipuri de violență apar mai frecvent și au devenit principalii noștri indicatori în ce privește victimizările: extorcarea, insultele, furtul simplu, loviturile și rasismul. În 1996, numărul elevilor care afirmau că au fost extorcați era de 9% din eșantionul de 9 521 de elevi de gimnaziu chestionați. Tabelul 6 prezintă frecvența acestor victimizări în ultima noastră anchetă, din 2003
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
evitat parțial până acum, dar cu care vom începe capitolul următor -, diversele anchete cantitative care măsoară "violența" măsoară oare același lucru și putem face cu atâta ușurință un salt între school bullying și tulburări de comportament, incivilități, agresivitate sau delincvență, insultă și hărțuire sexuală? Putem cu adevărat să adunăm toate acestea sub termenul "violență"? Capitolul III Violența obișnuită: definiție și consecințe Problema violenței în școală ține în primul rând de o opresiune cotidiană, repetitivă, proteiformă. Este necesară o clarificare pentru a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
elevii ne mulțumesc pentru că au putut să se confeseze astfel. A treia cauză ține, poate în egală măsură, de o diferență de percepție în chiar definirea faptelor violente: o încăierare în curtea școlii trebuie oare contabilizată printre faptele grave? Banalitatea insultelor și glumele răutăcioase spuse între elevi înseamnă cu adevărat violență? Acest lucru pune foarte profund problema experienței victimare. În fond, problema definiției mă agasează teribil. Mai exact. Nu problema în sine, ci aceia care o ridică în veșnica încercare de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
De asemenea, trebuie să recunoaștem că acele minor victimization cărora Denise Gottfredson (2001) și majoritatea autorilor le subliniază importanța nu sunt atât de ușor asimilabile categoriilor din Codul penal. De altfel, puțini cercetători din afara Franței adoptă această poziție. Bineînțeles, o insultă, o amenințare sunt penalizabile, indiferent dacă sunt adresate unui adult sau unui elev. Dificultatea tehnică a unei asemenea penalizări nu trebuie să influențeze aceste probleme de definire. Dar oare se cuvine să-l considerăm "delincvent" sau "violent" pe elevul care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a lui Dany. O altă observație, pe care orice educator o va recunoaște: Christian, un adolescent extrem de cuminte, izbucnește îndată ce i se vorbește despre mama sa. "Pe mă-ta", bineînțeles, sau "mă-ta-i curvă" ori "'tu-ți rasa", iată insulte banale, desigur, dar bine conturate. Iată un delict bine identificat. Adolescenții au înțeles mecanismul care-l scoate din fire pe Christian și e de-ajuns un "mă-ta" bine țintit pentru ca acest mecanism să se declanșeze. Climatul clasei resimte puternic
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
au înțeles mecanismul care-l scoate din fire pe Christian și e de-ajuns un "mă-ta" bine țintit pentru ca acest mecanism să se declanșeze. Climatul clasei resimte puternic acest fapt. Oricum, la ce ne-ar folosi, în banalitatea acestor "insulte", o caracterizare penală? să-i trimită pe elevi la tribunal? La fel, elevii anglo-saxoni (Blaya, 2001) sunt foarte sensibili la porecle, considerate o adevărată violență. Se va crede, bineînțeles, că faptele acestea mărunte n-au nici o importanță și că a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
preluarea puterii, mica delincvență fiind, în parte, ceea ce numim "câștigarea puterii urbane de proximitate". Determinând retragerea locuitorilor, privați de libera circulație în propriul cartier, dominat de dealeri, ele fac vizibil câștigul teritorial. Scriam atunci: "Ocuparea casei scărilor, deteriorarea clădirii, amenințările, insultele, murdărirea, toate acestea au ca rezultat luarea în stăpânire a spațiilor intermediare și a colțului de stradă unde se organizează vânzarea: locul minorilor în această ocupare a spațiului nu are nevoie să fie legat direct de trafic, ci este important
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
permite să studiem aspectul "factual", prin delictele și violențele fizice sau verbale, cât și așa-numitele violențe "morale" sau instituționale. Principalii noștri indicatori sunt așadar următorii: ▪ indicatori de victimizare și de delicte: extorcare (amenințări în școala primară), furturi, lovituri, rasism, insulte. Ansamblul acestor indicatori ne permite să construim o scară a multivictimizărilor, între 0 și 5 tipuri de victimizări suferite. Această scară compozită (constituită prin cluster analysis) este deosebit de importantă, făcând posibilă o comparație între indicele climatului școlar și indicele victimizării
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
logic, aceste victimizări sunt mai puțin numeroase în această țară africană decât pentru elevii din Franța. Violența între colegi nu lipsește nici pe departe din școlile djiboutiene, însă agresiunile fizice și verbale par, comparativ, mult mai prezente în Franța. Astfel, insultele nu sunt denunțate decât de 40% dintre elevi, în timp ce în Franța 78% dintre elevi spun că au fost insultați. 25,4% dintre elevii de școală primară din Djibouti spun că au fost loviți de un altul în Franța, este cazul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că este "puțin" prezentă. Doar 2% o consideră foarte prezentă. Cât despre victimizări, și acestea sunt, deși prezente, mai puțin frecvente decât în țările din Nord pe care le-am putut studia la Observatorul European al Violenței Școlare. de exemplu, insultele sunt de aproape două ori mai puțin prezente decât în Franța, cu o ocurență de mai puțin de 45%. Asta nu înseamnă că nu există probleme importante, în special în relația elevi-profesori, care pare uneori tensionată, în funcție de o practică relativ
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că au participat la încăierări sunt net mai puțin numeroși. Scăderea e importantă: în 2003, 8% dintre elevi declară că se încaieră des sau foarte des, față de o proporție aproape dublă în 2000 (15,8%). Scăderea este sensibilă și în ce privește insultele, chiar dacă rămân la un nivel ridicat: 85% dintre elevi spun în 2000 că au fost insultați, față de 75% în 2003. La fel și în cazul amenințărilor (de la 16% la 14%, diferență nu prea semnificativă totuși). "Rasismul" denunțat de 17% dintre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de educație prioritară: • 16% dintre elevii din ZEP spun că sunt loviți des sau foarte des, față de 11% în afara ZEP; • 12% dintre elevii din ZEP spun că se încaieră des și foarte des, față de 6% în afara ZEP; • dacă la nivelul insultelor rezultatele sunt identice cu 79% dintre elevi insultați -, la nivelul injuriilor rasiste diferența este de 26% în ZEP, față de 15% în afara ZEP; • 19,5% dintre elevii din ZEP spun că "au fost amenințați pentru a da ceva", față de 11% în afara
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
el, de ceea ce este, și se târăște pe sine în teologie. (Bea) Cea mai deșteaptă afacere ar fi fost cu siguranță un om, un posibil om adevărat, o legătură de dragoste pământească, fără cer și cârje, o adorabilă eliberare a insultelor la adresa cerului, o totală bășcălie lumească, exclusivitatea ca o jignire adresată sie însăși. Cel mai greu dintre toate ar fi fost... niște porniri eliberate de crimă... (Bea) Cel mai bine ar fi fost dacă aș fi urât totul dintotdeauna. Acesta
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
să impună pacea amîndurora, Germaniei și Rusiei deopotrivă [...] și să-și distrugă ambii oponenți ideologici dintr-o lovitură." (Spanier 1980: 16 și urm.; acesta poate fi, de fapt, și un punct de vedere realist) În 1945, parcă pentru a spori insulta, administrația Truman a anulat brusc acordul de împrumut și concesionare (Lend-Lease) cu Marea Britanie și URSS, acord pe care URSS îl considera o compensație financiară pentru efectivele sale militare din cadrul forțelor aliate de război. În timp ce Kennan (1967: 266-70) a apărat această
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ochi mângâietori și vorbe de femei, ea întinde lanțuri>>586. Este femeia grațioasă și cochetă a vieții obișnuite, și îndrăgostitul distrat, care ba scoate suspine profane în forme platonice și tradiționale, ba își părăsește pe neașteptate îngerașul și izbucnește în insulte contra dușmanilor săi, sau discută despre moarte și destin, pentru ca mai departe să se ridice împotriva femeilor: Elle donne non son, ma doglia altrui, / Senza pieta, senza fè, senz’amore,/ Liete del mal di chi piș lor credette.587”588
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ochi mângâietori și vorbe de femei, ea întinde lanțuri>>586. Este femeia grațioasă și cochetă a vieții obișnuite, și îndrăgostitul distrat, care ba scoate suspine profane în forme platonice și tradiționale, ba își părăsește pe neașteptate îngerașul și izbucnește în insulte contra dușmanilor săi, sau discută despre moarte și destin, pentru ca mai departe să se ridice împotriva femeilor: Elle donne non son, ma doglia altrui, / Senza pieta, senza fè, senz’amore,/ Liete del mal di chi piș lor credette.587”588
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
că adidașii sunt acum maturi au fii și fiice. Carnea nu e mai niciodată „de” vacă, nici telemeaua „de” bivoliță. Există doar „carne vacă” sau „carne porc”, respectiv „telemea bivoliță”. Ceea ce mai merge. În schimb, „brânză vacă” sună ca o insultă. Ce vacă și brânza asta...! „Os porc”! Ce porc e osul din galantar! De la inscripțiile scrise stângaci cu carioca, afișate pe rafturi și în frigidere, prepozițiofagia se extinde la etichete tipărite, ambalaje, instrucțiuni de folosire și va ajunge poate la
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Cărți precum The March of Folly de Barbara Tuchman, o istorie a prostiei politice, sau On the Psychology of Military Incompetence de Norman Dixon o demonstrează. Însă, În general, burlescul a pus În umbră strădania. Cuvântul „prostie” a devenit o insultă, având același efect de dispersie ca și un cartuș cu alice, și nu are prestanță științifică. De aceea am să-l folosesc rar. Prefer să vorbesc despre eșecuri ale inteligenței, semnalând În felul acesta profunzimea problemei. Voi profita de literatura
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
simple experiențe care ne informează În legătură cu proiectele și dorințele noastre, În Înfruntarea lor cu realitatea. Ele nu Își mai Îndeplinesc funcția atunci când oferă date inexacte sau false despre o situație, când exagerează temerile, când văd Într-un cadou primit o insultă, când se bucură de ceea ce le distruge, se simt amenințate când sunt iubite sau mulțumite când sunt disprețuite. Structura afectivă a unei persoane, pe care am numit-o stil afectiv, poate schimba radical percepția realității. Uneori, stilul afectiv e unul
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
scop pretinde sume exorbitante, avantaje morale și materiale. Din păcate, primari, politicieni și oameni de rând încep să se TEAM| de el pentru incisivitatea și jigodenia lui. Și-a mai asociat alți doi de aceeași teapă și... la jaf ! La insulte ! La orice act 208 antiuman. Respect sau deontologie ? Aș ! Și când mă gândesc, regretând, că la unul i-am salvat viața... Mi se pare o culme că zdreanța asta se folose ște uneori de numele lui Porumboiu ! (voi reveni!) Necuratul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
expresiile sale fruste și comportament neașteptat pentru funcția sa civilă 303 (cu milităria nu știu ce mai are), și cum a beneficiat de serviciile unui procuror cu semne îndoielnice de obiectivitate în prima Instanță ziariștii n-au fost învinuiți de calomnie și insultă dar au fost "condamnați" pentru daune morale... în recurs, Tribunalul a decis că în întregimea ei cauza trebuie rejudecată pentru că, în esență, nu există elementul material pentru fostele articole 205, 206 Cod Penal. Nu știu cine va instrumenta cazul, dar cum în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]