1,340 matches
-
identificat frecvente cazuri în care același semnificat gestual are semnificanți opuși în culturi diferite: • gestul format din degetul mare și arătător (sau ,,O"-ul) semnifică în America ,,O.K.", în Rusia ,,beție", în Japonia ,,bani", în Malta ,,homosexualitate", în Grecia ,,insultă", în unele zone din Franța ,,zero sau nimic"; • gestul format prin deschiderea degetelor arătător și mijlociu (sau ,,V"-ul), cu palma îndreptată înainte, a devenit semnul victoriei în întreaga lume după ce a fost folosit de Churchill în al Doilea Război
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnul V cu palma întoarsă exprimă la greci victoria, pentru britanici același semn reprezintă o insultă. În aceste condiții, grecii se simt jenați să folosească acest gest atât în prezența americanilor, cât și în prezența englezilor, fiind conștienți că-i insultă 60. Inițierea în cultură (cunoștințe, comportamente, credințe, valori, tradiții, opere, reprezentări, norme, expresii etc.) se face prin observare și imitare, prin informare și formare, prin învățare și interiorizare, prin experimentare și redescoperire pe cont propriu, prin racordare la registrul verbal
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Sună absolut dement! Dar care era reproșul central? De ce erai tu inamicul public nr. 1? M.I.: Nimeni n-a spus. Cred că lucrurile de bază nu erau critice, și nu erau nici revoluționare. Probabil un motiv era că i-am insultat când le-am spus că sunt închistați, că n-au citit Eliade XE "Eliade, Mircea" etc. Eu citisem și altceva decât voiau ei. S.A.: Aha, în Cabala tu reproșezi discipolilor lui Scholem XE "Scholem, Gershom" și școlii de după anii ’40
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
înțeles că eram relativ izolat în demersurile mele. Deși aveam colegi la Cluj care instrumentau și ei dosare de corupție interesante. Am avut discuții cu colegii mei, pentru că atacurile se întețiseră, iar presa îmi acorda o atenție deosebită și mă insulta. Nu pot să nu recunosc că erau alții care priveau pozitiv ceea ce făceam. Deja nu mă mai simțeam confortabil. Adică îmi dădeam seama că de unul singur puteam să fac niște lucruri punctuale, dar dacă nu exista o atitudine comună
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
eram relativ tânăr ca procuror, instrumentasem dosarul cu primarul Clujului, care era o persoană importantă în Cluj. Gheorghe Funar câștigase trei mandate. Beneficia de încrederea clujenilor. N-am simțit nici o presiune politică. Sigur, el era un om extrem de volubil, vorbea, insulta încontinuu. Am luat-o ca atare. Riscurile și neajunsurile meseriei de procuror. După aceea l-am cercetat pe un ex senator PD, dintr-o altă parte a spectrului politic, Liviu Ciupe. Am fost atacat și atunci de către șefii partidului, spunându
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
vrut să te faci procuror, ai vrut să fii specialist în drept penal, ai vrut să fii parte a actului de dreptate. Dar, așa cum spuneți, într-o lume antagonizată, într-o lume în care procurorii, mai ales procurorii anticorupție, sunt insultați, înjurați, decredibilizați aproape în fiecare zi în presă, se pune și această întrebare: De ce rămân? Păi, rămân pentru că s au pregătit pentru asta. Rămân pentru că sunt oameni care cred în meseria lor și vor să facă dreptate. Rămân pentru că au
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
au abandonat și au plecat. Au plecat în avocatură. Unii s-au dus la unitățile lor de parchet, de unde au venit și unde nu sunt expuși atacurilor zilnice. Nu și asumă riscuri mari, nu sunt sub lumina reflectoarelor, nu sunt insultați. Și până la urmă, pe unii dintre cei care au stat măcar câțiva ani aici și au făcut dosare mari pot să-i înțeleg. Oamenii au personalități diferite, la un moment dat pot să cedeze și să plece. Dar față de cei
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
prea departe prin atacarea judecătorilor de la Curtea Constituțională. Nu ne-am obișnuit cu atacurile politicienilor la procurori, la judecători? — Mai spuneam ceva la GDS. În urmă cu câțiva ani eram aproape invidios, cu ghilimelele de rigoare, pe faptul că erau insultați, atacați și amenințați doar procurorii. Procurorii erau oaia neagră în ochii fiecărei persoane cercetate, în ochii avocaților. Procurorii erau cei abuzivi, cei care executau comenzi politice. Se spunea tot timpul: „Procurorii sunt cei răi, noi avem încredere în justiție.“ OK
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
era un ministru independent susținut de Alianța DA, deci avea majoritatea în Parlament. Însă eu văd și acum imaginea unui om singur. Era în loja miniștrilor. Ministrul justiției singur, acolo, cerând ridicarea imunității unui parlamentar. După ce a vorbit, a fost insultată de mulți dintre parlamentarii care au luat cu vântul și - detaliu important - inclusiv de parlamentari din cadrul Alianței care o susținea pe Macovei ca ministru al justiției. — V-a impresionat scena asta? — Da. M-a impresionat. Pentru că era un ministru, era
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
media on line. Mi se pare o presă mai puțin zgomotoasă. Chiar și știrile sau co mentariile care nu-mi plac. Una este să le citești, alta e să vezi toate figurile, oameni orbiți de ură, de interese, care te insultă, care te reduc la nimic, care spun că nu faci nici o treabă și că doar execuți comenzi. E mai bine pentru sănătatea mea mintală. Lucrul ăsta l-am recomandat și cole gilor mei. Încă din 2005, de când am venit aici
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
decât el, potaia va anima, cu furia sa, partida în care el nu va fi decât spectatorul. El e cel care-i determină pe rivali să alerge și să se depășească. Înnebunit de lătratul neîntrerupt, îi incită la luptă, îi insultă cu vocea lui cea mai răgușită cu putință. Minusculul poney, cu ochii adăpostiți sub coama ca o cască, este adus de un băiat de la grajduri. Prințul cheamă câinii. Calului i se ia cureaua cu care este priponit de obicei și
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
unei perioade de timp pentru revista Elle". Nu că nu-l reprezintă, sau că se dezice de ele, nu. O repunere a lucrurilor în proporțiile lor. Fără a-și pune mahalagește cenușă-n cap și fără a vexa, fără a insulta pe nimeni. Altă teribilă piatră de încercare, tentativa de a ieși din situație dând vina pe altul. Recent, după ce se făcuse oleacă de râs mărturisind că nu știe cine e Cărtărescu, deși nu e chiar o întrebare de examen obligatoriu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
în bănci, vorbesc pe telefonul mobil, ascultă muzică, sau chiar fac amor în fundul clasei, se bat până la sânge și se droghează. Ung tabla cu oțet ca profesorul să nu poată scrie, ies toți pe geam și pleacă la cafea, își insultă profesorii și uneori chiar îi agresează, iar pe câte o profesoară mai tânără și mai sexy băieții o întreabă chiar direct, dacă are un iubit, arătându-și disponibilitatea să intre în acest rol. Ce fac în aceste condiții profesorii? Unii
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
să-și califice elevii, în special pe fete, mai puțin înclinate să sară la bătaie, drept animale, derbedei și curve. Unii spun că războiul de care vorbesc rămâne cel mai frecvent în faza asta, oarecum benignă, deși cotidiană: profesorii își insultă elevii iar aceștia le fac mereu noi și noi, sau mereu aceleași, șicane. Am lucrat mulți ani în învățâmânt și nu-mi amintesc să fi fost atât de rea relația mea cu elevii. Ba chiar, pentru mine, a fost singurul
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
examinarea lor grăbită au plecat, la aproape zece ani după mărturisirea repetată de care vă vorbesc, niște emisiuni pe care nefiind în țară nu le-am putut vedea, dar în cursul cărora mi s-a spus Al. Paleologu a fost insultat, în termeni care fără îndoială ar fi putut rivaliza cu ai dvs. și v-ar fi răcorit, măcar pentru o vreme. Poate că le-ați și văzut, acele emisiuni TV. Tot așa, niște metafore, niște epitete, niște extrapolări la "argintii
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
urma urmei, nu am cum să-mi extirp ori să-mi lichidez identitatea. Tocmai pentru că este a mea. Am, în schimb, alergie și port bătălii cu România mahalagizată și „țigănizată”. Pe aceasta o resping - dar chiar și așa, nu o insult și nu o împroșc. Tocmai pentru că este și a mea. Nu am cum și nu pot să ucid România, fiindcă aș comite un soi de sinucidere simbolică și o autolapidare. Dar și fiindcă nu mi-am pierdut nădejdea. Nu sunt
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
inutilizabil, iar pe dosul scrisorelei omul vede o înșiruire bizară de litere: „ragăm nu“. Aiurit, o întoarce și citește cuvintele prin care amicul îl recomandă: „un măgar“, „un moftangiu“, „cu deosebire zevzec“... Amândoi amicii sunt indignați: unul, pentru că a fost insultat de prietenul care-ar fi trebuit să-l laude; celălalt, fiindcă omul pe care l-a recomandat a deschis plicul. Dincolo însă de umorul irezistibil al schiței încheiate cu două perechi de palme, geniul lui Caragiale scanează un întreg câmp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
perpetuu martir pentru cauza Țării. Dar nu se văd deloc chinurile lui, presiunile inimaginabile la care este supus, pătimirile unui om drept, pentru care adevărul există. Se vede un personaj rubicond, cu centrul niciunde și circumferința peste tot, care îl insultă grobian pe președintele Americii, exact persoana datorită căreia țara noastră este în NATO. De unde accesul de ură al patriotului nostru, când orice român s-a bucurat, în zilele summit-ului, că greii planetei au fost aici? Dintr-o evaluare, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
mult de analiza prezentată cu doar câteva săptămâni mai înainte de avis-ul Comisiei. Observațiile mele au provocat furie și indignare, dar numai printre anumiți români aflați în audiență, care strict în ordinea descrescătoare a seniorității lor academice au început să mă insulte pentru presupusa mea ignoranță și naivitate. Am fost provocat cu insistență să vizitez România o țară unde deja călătorisem ca să văd "adevărul". Chiar asta am făcut, începând să călătoresc în România în mod regulat. Vizitele mele pentru a obține interviuri
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pe altuf’ „Precum eu v-am iubit pe voi așa și voi să vă iubiți unul pe altuf. Face așadar din iubire baza moralei sale, cu toate că omenește vorbind „nu vei putea niciodată iubi străinul care te subjugă, bețivul care te insultă, avarul care te înșală, orgoliosul care te desconsideră” recunoaște Paulescu, ceea ce înseamnă că nu rareori iubirea aproapelui în sens biblic devine imposibilă. În aceste situații își face loc mai degrabă ura și răzbunarea, ceea ce-i face pe antici să considere
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
limita legii și limita unui drept la exprimare. Dar procurorii fac față, adică trebuie să facă. Daniel Morar citește presa — Apropo de manifestații. Dumneavoastră citiți presa? — Da, în fiecare zi. Nu citesc chiar toată presa. Nu citesc presa care doar insultă și atacă în fiecare zi. Pentru asta am oameni la biroul de presă și le cer să-mi spună strict ceea ce trebuie să știu - nu am nevoie să știu în fiecare zi toate înjurăturile care îmi sunt adresate mie sau
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
și simplu, a fugit pe linia ferată spre gară... Parcă îl văd și acum: micuț, cu ochelarii cu lentile groase, sărind neîndemânatic din traversă în traversă. Am încercat să-l opresc, să-i explic că nu eu, gazda, i-am insultat dragostea lui deja celebră pentru pisici... A rămas neînduplecat... Se întunecase afară. Dispărea în salturile acelea de-o stângăcie de vis răutăcios... L-am găsit lângă gară, odihnindu-se pe postamentul unei statui reprezentând un soldat care, într-o mână
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
provocați îndeplinind aceeași sarcină și supuși unor temperaturi identice. Pentru a înțelege mai bine aceste rezultate contradictorii, autorii (Bell și Baron, 1976) au realizat un alt studiu, având doar subiecți masculini. Într-o primă etapă, doar jumătate dintre subiecți erau insultați de către un complice (persoană al cărui comportament este stabilit din timp de către experimentator în funcție de protocolul experimentului). În cea de-a doua etapă, experimentatorii au împărți subiecții în două grupe (provocați sau nu) pentru a-i lăsa pe unii să-l
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecți complicele își exprimă aprobarea numai dacă răspunsurile nu sunt agresive. Apoi subiecții sunt supuși unui test de inteligență pe care îl trec cu bine sau pe care îl ratează. Jumătate dintre subiecții care au eșuat sau au reușit sunt insultați de către complice. Atunci când sarcina de numărare este reluată, doar subiecții ofensați manifestă mai multă agresivitate împotriva complicelui, mai ales dacă reacția lor agresivă a fost aprobată de către acesta. Într-un alt experiment, a fost studiat efectul întârzierii, mai lungi sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vehement decât ceilalți. Într-un alt studiu, în condiții asemănătoare celor de mai sus, nu toți indivizii au reacționat agresiv, unii considerând că provocarea n-a fost intenționată, găsindu-i circumstanțe atenuante. Studenții aflaseră, de fapt, că înainte de a-i insulta, complicele experimentatorului tocmai luaseră o notă proastă la chimie. Acești studenți îi administrează complicelui stimuli "ostili" mai puțini intenși decât cei care n-au fost informați în prealabil despre nota buclucașă. Subiecții informați în prealabil n-au interpretat la fel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]