2,070 matches
-
adeptul măsurilor radicale pentru lichidarea criminalilor, a violatorilor, a corupției și a hoției, a prostituției, a homosexualilor și a drogaților, a iudelor și a mincinoșilor, a leneșilor, a cerșetorilor, pentru interzicerea avortului și a etnonimului „rom”, pentru Însănătoșirea morală a intelectualității noastre, care sărăcește Încontinuu În caractere. Mihai Stere Derdena a fost declarat, În anul 2008, „Luptător În Rezistența Anticomunistă”, iar la 31 august 2011 a fost distins cu titlul de „Cetățean de onoare” al comunei Poiana - Câmpina. Aceasta-i a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Degetele subțiratice, fibre musculare imberbe, unghiile lăcuite, toate indicii că ele ar fi aparținut unei femei. 174 DANIEL BĂNULESCU în care înmuia și tătîne-su, popa, când, apropiindu-se Sărbătorile, zugrăvea în cuvinte-meșteșugite, enoriașilor săi, Raiul?! Și nu toți cei din intelectualitatea în zidire a orașului care, îmbrîncindu-se, dăduseră peste adevărata fire a lui Ulpiu, nu-l firitisiseră? Nu-l alintaseră? Nu-l alintau? Nu-l îmbiaseră care mai de care la feluritele licori sau șampanii, la chiselele cu icre moi, sporovăind
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
una îți convenea, de exemplu, un zâmbet, la alta remarcai, străpungând cu privirile forfota trecătoarelor de pe celălalt trotuar, linia ochilor, modul ațâțător în care își balansa o poșetă, felul distins în care știa să se miște sub propriul ei parfum, intelectualitatea unei glezne. Îți compuneai în minte imaginea unei asemenea femei ideale și te pomeneai colindând prin oraș după ea, și, bineînțeles, după ani de eșecuri, observai că ea nu e ea, nu-i cea perfectă, avea un nu știu ce al emailului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de reformă pas cu pas. Pe aceeași poziție s-au întâlnit atât cei care credeau sincer într-un socialism reformat, cât și cei ce credeau în reformarea societății românești, nu neapărat într-o direcție socialistă. S-a constituit o nouă intelectualitate care, indiferent dacă manifesta opțiuni vag comuniste, anticomuniste sau necomuniste, punea în centrul ideologiei sale o reformă axată nu pe răsturnări politice spectaculoase, ci pe schimbări în masa sistemului, bazate pe valori mai generale: raționalitate, știință, profesionalism, democrație. Creșterea raționalității
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
refacere a regimului de proprietate și a instituțiilor anterioare. O istorie mult prea lungă trecuse peste toate aranjamentele sociale pentru a avea vreun sens reconsiderarea lor. Încercările de organizare ale foștilor lideri politici, practic nesesizabile de către populație, dar nici de către intelectualitate, erau extrem de timide, incapabile de a construi vreun program de schimbare a structurilor existente. Supravegherea de către Securitate a acestor mici grupuri accentua izolarea lor. Din acest motiv, ele nu reușeau să atragă susținători/membri din generațiile mai tinere. • Strategii de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de cele ale celorlalte clase sociale. A doua eroare constă în nesesizarea unei importante clase sociale, cu o orientare specifică și care, atât în societatea comunistă, cât și în perioada tranziției, s-a dovedit a avea un rol politic crucial: intelectualitatea și în mod special tehnocrația, ca parte a intelectualității, ce ocupă un loc special datorită poziției sale de autoritate în sistemul social-economic de administrare. Clasa politică comunistă ca o clasă socială. Dacă prin clasă socială înțelegem totalitatea actorilor, cu interese
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
constă în nesesizarea unei importante clase sociale, cu o orientare specifică și care, atât în societatea comunistă, cât și în perioada tranziției, s-a dovedit a avea un rol politic crucial: intelectualitatea și în mod special tehnocrația, ca parte a intelectualității, ce ocupă un loc special datorită poziției sale de autoritate în sistemul social-economic de administrare. Clasa politică comunistă ca o clasă socială. Dacă prin clasă socială înțelegem totalitatea actorilor, cu interese sociale și economice distincte, clasa politică de la conducerea societății
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de beneficii sociale: acces nelimitat la locuri de muncă, un nivel de salarii ridicat în raport cu alte venituri, apropiat de cel al tehnocrației, nerecurgerea la metode dure de disciplinare în sfera muncii, includerea lor decorativă în diferite forme de reprezentare social-politică. Intelectualitatea/tehnocrația - intelectualitatea este compusă din două mari grupuri: tehnocrația - cei care ocupă funcții tehnice de conducere a întregului sistem social, economic și administrativ - și intelectualitatea propriu-zisă, specialiștii ce acționează pe baza unui set de cunoștințe de nivel înalt - oameni de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sociale: acces nelimitat la locuri de muncă, un nivel de salarii ridicat în raport cu alte venituri, apropiat de cel al tehnocrației, nerecurgerea la metode dure de disciplinare în sfera muncii, includerea lor decorativă în diferite forme de reprezentare social-politică. Intelectualitatea/tehnocrația - intelectualitatea este compusă din două mari grupuri: tehnocrația - cei care ocupă funcții tehnice de conducere a întregului sistem social, economic și administrativ - și intelectualitatea propriu-zisă, specialiștii ce acționează pe baza unui set de cunoștințe de nivel înalt - oameni de știință, ingineri
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
dure de disciplinare în sfera muncii, includerea lor decorativă în diferite forme de reprezentare social-politică. Intelectualitatea/tehnocrația - intelectualitatea este compusă din două mari grupuri: tehnocrația - cei care ocupă funcții tehnice de conducere a întregului sistem social, economic și administrativ - și intelectualitatea propriu-zisă, specialiștii ce acționează pe baza unui set de cunoștințe de nivel înalt - oameni de știință, ingineri, proiectanți, doctori, profesori, specialiști în mass-media, literați, artiști. Cele două grupuri aveau în comun competența științifică și tehnică drept ultimă resursă a poziției
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
specialiști în mass-media, literați, artiști. Cele două grupuri aveau în comun competența științifică și tehnică drept ultimă resursă a poziției lor social-economice. Tehnocrația avea acces privilegiat la resursele social-economice datorită poziției sale de conducere în sistemul economic și administrativ. Și intelectualitatea, chiar dacă nu ocupa poziții de conducere, se bucura de un statut social ridicat, deși cu acces limitat la resursele economice. Era firesc ca cele două grupări să dezvolte o poziție de susținere reciprocă, o solidaritate în promovarea valorilor științei și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
limitat la resursele economice. Era firesc ca cele două grupări să dezvolte o poziție de susținere reciprocă, o solidaritate în promovarea valorilor științei și tehnologiei. Utilizarea schemei clasice a claselor sociale a pus în umbră poziția și rolul distinct ale intelectualității/tehnocrației în societatea socialistă. În ciuda ideologiei sale, regimul comunist a transformat tehnocrația într-o clasă socială distinctă, tot mai puternică și cu interese social-economice și orientări politice proprii, diferită de clasa politică comunistă, de activiștii de partid. Ideologia politică a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un sistem instituțional nonpolitic de gestionare a societății. Prin poziția sa de conducere sectorială, precum și datorită competenței sale în diversele sfere ale vieții sociale, a obținut treptat o poziție socială cheie, combinată cu prestigiu social și cultural. Relațiile dintre tehnocrație/intelectualitate și clasa politică aveau o configurație asimetrică. Clasa politică, fiind vital interesată de menținerea sistemului social-economic de tip comunist, care îi asigura un rol privilegiat, a promovat de la început tehnocrația, ce devenea tot mai importantă într-o societate cu o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
țărănimii”, afirmat ideologic drept cheie a noii structuri sociale, a fost preluat, în fapt, în sfera politicii, de către activiștii de partid, iar în sfera administrației, de către tehnocrație. În virtutea poziției sale de competență și de conducere în toate sferele sociale, tehnocrația/intelectualitatea se bucura de un prestigiu social considerabil. Ea deținea totodată controlul asupra masei de angajați. Structura socială în perioada tranzițieitc "Structura socială în perioada tranziției" Revoluția din 1989 a schimbat rapid configurația structurii sociale. Au apărut noi clase și grupuri
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politice. În mod special segmentul care nu își putea găsi un loc în conglomeratul tehnocratic a fost atras de partidele istorice. Segmentul de intelectuali angajați în producerea ideologiei tranzițieitc " Segmentul de intelectuali angajați în producerea ideologiei tranziției" În regimul comunist, intelectualitatea a încercat să se salveze de presiunea politicii și ideologiei comuniste prin orientarea spre valorile sectoriale ale domeniilor lor de activitate. După Revoluție, s-a produs o orientare puternică a câmpului intelectual spre explorarea direcțiilor de reconstrucție și dezvoltare a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
fost aceea de a se construi un consens în jurul obiectivului de explorare a posibilităților și direcțiilor de schimbare, prin dialog colectiv. Treptat, locul acestui consens a fost luat de un altul: adoptarea modelului occidental și a expertizei occidentale. Segmente ale intelectualității au fost angajate în moduri distincte în elaborarea noii ideologii a tranziției. Clasa politică, formată din membrii noilor partide politice, ai guvernului și parlamentului, ai autorităților publice centrale și locale, dar și din lideri ai sindicatelor și ai organizațiilor civice
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Unii dintre membrii acestei categorii au fost absorbiți în procesul de construcție ideologică și instituțională dezvoltat de către Occident, experimentând nu rareori și un sentiment de frustrare față de instaurarea unei noi autorități științifice și ideologice care îi folosește în poziții auxiliare. Intelectualitatea implicată în producerea și difuzarea mesajelor publice care promovează ideologia noului proiect de schimbare socială: în primul rând, din această categorie fac parte analiștii politici și economici, de regulă, formați în Occident, ce promovează discursul explicativ-justificativ al programului tranziției. Primind
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
politici și economici, de regulă, formați în Occident, ce promovează discursul explicativ-justificativ al programului tranziției. Primind un suport intelectual, uneori și financiar, din partea actorilor occidentali, mass-media au cunoscut o explozie în perioada tranziției, devenind un teren crucial în promovarea schimbărilor. Intelectualitatea programatic anticomunistă și moral radicală: un grup de intelectuali relativ restrâns, dar intens mediatizat, cei mai mulți de orientare filozofic-eseistă, au optat pentru promovarea unei ideologii radicale, fundată pe o combinație de anticomunism violent, elitism cultural și moral, promovare a schimbărilor cultural-morale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
structurii lor gerontocratice, a existat tendința ca nou-veniții să adopte atitudini radicale, pentru a fi acceptați și a trece testul de a nu avea mentalități de tip comunist. O atracție specială pentru partidele istorice au prezentat-o unele segmente ale intelectualității. Intelectualii care s-au apropiat de aceste partide nu făceau parte, de cele mai multe ori, din tehnocrația propriu-zisă, ci din alte zone ale intelectualității: literați, eseiști, jurnaliști, filozofi. Cei mai mulți erau intelectuali anticomuniști marginalizați de vechiul regim. La aceștia se adăugau tineri
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
avea mentalități de tip comunist. O atracție specială pentru partidele istorice au prezentat-o unele segmente ale intelectualității. Intelectualii care s-au apropiat de aceste partide nu făceau parte, de cele mai multe ori, din tehnocrația propriu-zisă, ci din alte zone ale intelectualității: literați, eseiști, jurnaliști, filozofi. Cei mai mulți erau intelectuali anticomuniști marginalizați de vechiul regim. La aceștia se adăugau tineri susținuți masiv de burse. Neimplicați în funcționarea propriu-zisă a economiei și administrației, nemulțumiți de evoluția societății românești atât în regimul comunist, cât și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Iliescu a fi „un împrumut, la indigo, tocmai al practicilor totalitare, când, să ne aducem aminte, a fost aplicată în masă opera de «reeducare», prin închisori și la Canal, «a burgheziei și moșierimii», ca și a altor categorii, inclusiv a intelectualității” (pp. 362-363). Ion Iliescu invalidează, prin urmare, „procesul comunismului” pe motivul că ar constitui o tehnică totalitară! Riscul acestui proces ar fi fost, în opinia sa, că „schimbam un totalitarism cu altul”, astfel încât „umbra inversă a lui Stalin se întrezărea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a României. Intenția pregătirii unei schimbări în România s-a manifestat și pe o altă cale, și anume prin intermediul posturilor străine de radio în limba română, care au susținut și confecționat, susțin Sava și Monac, „o umbră de rezistență din partea intelectualității”, cu scopul „de a se crea artificial acea forță contestatară a intelectualității, care nu se putuse coagula în mod natural” (p. 25). Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu și alții reprezintă, în demonstrația autorilor, categoria respectivilor disidenți-pioni; alături de ei au
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe o altă cale, și anume prin intermediul posturilor străine de radio în limba română, care au susținut și confecționat, susțin Sava și Monac, „o umbră de rezistență din partea intelectualității”, cu scopul „de a se crea artificial acea forță contestatară a intelectualității, care nu se putuse coagula în mod natural” (p. 25). Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu și alții reprezintă, în demonstrația autorilor, categoria respectivilor disidenți-pioni; alături de ei au existat și disidenți care, în același timp, acționau ca agenți ai unor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ar fi existat, cu mult înainte de decembrie 1989, între reprezentanți ai Armatei și Ceaușescu, dar și între Ceaușescu și o anumită grupare a Securității (serviciul de informații externe). Pe acest fond s-au creat diferite grupuri de nemulțumiți din rândul intelectualității și tehnocraților, și mai ales o opoziție surdă a românilor față de anti-perestroika lui Ceaușescu, populația fiind brutal sărăcită din pricina politicii de economisire și de rambursare a datoriilor externe. Conspirațiile - dezvăluite, printre alții, de Silviu Brucan și Nicolae Militaru, după retragerea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ioanide lăsă capul în jos. Pomponescu, luând smochinele ca pretext, evocă imagini din-tr-o călătorie în Africa, vorbi despre abundența și lipsa de valoare comercială a fructelor exotice, trecu ca printr-o asociație întîmplătoare la primirea pe care i-o făcuse intelectualitatea la o conferință foarte gustată, publicată după aceea în una din cele mai însemnate reviste de arhitectură și arte plastice. Debita totul cu tonul voit modest al unui ministru condescinzând la confidențe față de subalternii săi și urmărea gradul de atenție
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]