52,225 matches
-
care, să presupunem, l-ar organiza neoplatonistul Ammonius: "Drept început al cercetării noastre trebuie să figureze indicarea celor cinci puncte de vedere ce se iau de obicei în prealabilă considerație pentru clarificarea temei de discutat, vrem să spunem: care este intenția tratatului Despre interpretare; ce loc are el față de celelalte scrieri ale operei logice aristotelice; deopotrivă, care e motivul de a intitula scrierea ăDespre interpretarea; că e vorba de o scriere autentică a lui Aristotel; și, mai presus de toate, care
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
și, mai presus de toate, care e diviziunea în capitole a acestei lucrări. Cât despre întrebarea la ce ar putea fi folositoare lucrarea Despre interpretare celui ce intenționează să filozofeze, un asemenea lucru se va dovedi de prisos, prin expunerea intenției cărții." Desigur, nu este vorba aici despre autoritatea unui model obligatoriu; ci despre o obișnuință a admiterii rigorii în gândire, care poate lua o formă sau alta și care nu echivalează nicidecum cu o anulare de sine. Să iși identifice
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
Literatura română? Riscă să rămînă complet pe dinafară. Speranța și dorința mea ar fi ca în această combinație generală să fie incluse și elemente românești. Se face foarte, foarte puțin în direcția asta. Românii din afara țării (indiferent de bunele lor intenții) sînt insultați, marginalizați, ignorați. Cei din interiorul țării sînt îndemnați să fie cît mai naționali. În aceste condiții (dacă ele vor continua), literatura română riscă să fie uitată și trecută cu vederea". * Un alt semnal de alarmă din acest interviu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
aruncată/ în fiecare zi/ o ridic" (Sînt prigoniri ce-n veci nu contenesc). Găsim astfel în cartea lui Dorin Popa cultivarea confesiunii discrete, atenția pentru un ton și un lexic "înalte", care să acopere adecvat temele mari, neclătinate de vreo intenție ironică, si un discurs supravegheat să genereze expresivități din sfera sublimului: "parfumul tău dansa cu călcîiele goale pe pieptul meu" (Abia tîrziu prin orașul pustiu): "mama de mult în lacrimile ei/ mă îngropase" (Oțelul inclement al utopiei): "acum iubesc numai
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
Unele mai zbuciumate decât altele. Se caută, în fine, donatori, pentru repararea acestor pagube, daca nu de la începuturile lor, măcar pentru ultimele șase luni. Căutarea nu e ușoară deloc: specia donatorilor este timidă și posedă ascunzișuri labirintice. Plini de bune intenții, donatorii aceștia lipsesc deocamdată. Căpitanul vasului, drept, zvelt, înzestrat cu un admirabil barbișon înspicat și cumsecade familist la sol, este cu cordialitate primit de mai marii marilor, prin fața ochilor i se trece fantasma unui plan de stabilitate. Căci toată problema
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
n-au mai primit nimic. În aceste condiții nu poți fi "insensibil" la...protocol și, implicit, la anumite... sugestii. Nu-i de mirare că Lanțul slăbiciunilor a fost, pe alocuri, mai puternic decît la Caragiale. Oricît de lăudabile ar fi intențiile M.E.N. (ale d-lui Marga în mod deosebit) de a face din examenul de bacalaureat un examen național serios, ele nu rămîn decît niște intenții, forme fără fond, si asa vor rămîne cît timp nu se schimbă mentalitățile, iar acestea
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
slăbiciunilor a fost, pe alocuri, mai puternic decît la Caragiale. Oricît de lăudabile ar fi intențiile M.E.N. (ale d-lui Marga în mod deosebit) de a face din examenul de bacalaureat un examen național serios, ele nu rămîn decît niște intenții, forme fără fond, si asa vor rămîne cît timp nu se schimbă mentalitățile, iar acestea nu se vor schimba fără "fond"-uri. Pînă atunci mi se pare ca bacalaureatul va continua să fie un...dezastru național. Este posibil ca un
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
underground" ies la lumină, si nu oricum, ci gata de competiția internațională. Antologia Romanian Poets of the ^80s and ^90s nu este o tentativă singulară de a prezenta scriitori români unui public mai larg decît cel autohton. Cu aceleasi bune intenții au mai apărut Romanian Fiction of the ^80s and ^90s sau Experiment în Post-War Romanian Literature (Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter și Gheorghe Crăciun). Înainte de a trece la prezentarea și ilustrarea (cu fotografie și text) a poeților aleși, autorii antologiei
O antologie internatională by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17745_a_19070]
-
că redactor la o editură sau la o revistă. Mulți colegi de breaslă erau, pe vremea aceea, de părerea că nu trebuie să-l plîngem pe Nedelciu. Circulau pe seama lui și tot soiul de zvonuri, colportate prostește sau cu rea intenție, pentru a-i diminua puterea de influențare. Pe atunci, n-avea cum să răspundă în scris acestor atacuri pe la spate, alt ghinion pe care l-a primit cu un fel de neputința amuzata, transformîndu-l într-o victorie a unei amărăciuni
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
panoramă a unei mișcări (biografiile, rezumatele etc.). În introducere autorul declară: "m-am hotărât să-i aleg din instinct pe romanticii mei". Este un avertisment care poate părea agresiv dar care nu este în fapt decât anunțarea unei metode fără intenții polemice. Aproape jumătate din carte le este dedicată marilor ignorați ai romantismului: filosofii naturii, psihologii de la sfârșitul secolului XVIII, începutul secolului XX. Portrete excelente pătrund în biografiile autorilor respectivi: Lichtenberg era "diform, suferind din cauza urâțeniei sale, înzestrat cu o nepotolita
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
de hegemonie în cadrul Convenției? P.S. Din greșeală Cronicarului, în numărul trecut al României literare, la rubrică "Revista revistelor", numele directorului ziarului Cotidianul a apărut ca "Ion Diaconescu" în loc de "Dan Diaconescu" așa cum e corect. N-a fost în nici un caz în intenția Cronicarului de a specula pe marginea legăturii de nume, astfel create, cu președintele PNȚCD, Ion Diaconescu.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
îndoială, ciudat că în secolul al nouăsprezecelea, atît de luminat, cineva să prezică reînvierea învrăjbirilor sau chiar a războaielor religioase, care nu sînt potrivite decît barbariei din Evul Mediu. Noi nu prezicem și chiar n-avem nici cea mai mica intenție s-o facem; totuși, sîntem înclinați să considerăm că toată această "chestiune religioasă", atît de pregnanta în anul trecut (1873 n.n.), este una dintre cele mai importante enigme ale anului. Luna de luna am făcut în Grajdanin (Cetățeanul, n.n.) dese
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
Sau să pun răul înainte, dar vom plăti destul de scump, în viitor, aceasta superficialitate și confundare a planurilor, atît de diferite. Au fost și popoare, - nu numai religia catolică - de ieri și de azi - care s-au ridicat curajoase înaintea intențiilor de tot felul rostind acel dramatic "non possumus"... Dumnezeu să mă ierte, dar asta s-a întîmplat uneori și în politica; și poate că peste o jumătate de secol așa se va scrie despre ceea ce azi multora li se pare
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
amestecă în opinii sau a cenzură judecați. Dl Schenk, în schimb, tocmai aceste norme le încalcă. D-sa nu numai îl pune pe autorul recenziei la colț, în genunchi, pe coji de nucă, dar intentează României literare un proces de intenție de toată urîțenia. D-lui Schenk i se pare că titlul recenziei (care e un simplu joc de cuvinte: Literatura exilului și exilul literaturii) "duce spre o angajare xenofoba cu iz de propagandă antidiasporică". Ca să vezi! Pentru orice cititor de
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
informații referitoare la influență cărții lui Kaplan asupra deciziei de a evita angajamentul militar american atunci cînd trupele regulate și detașamentele paramilitare sîrbe făceau de-acum ravagii în Bosnia și Croația. Citindu-l pe Kaplan, Clinton a renunțat rapid la intenția ridicării embargoului de arme pentru susținerea forțelor militare ale musulmanilor din Bosnia și respectiv de declanșare a unor bombardamente asupra liniilor de aprovizionare sîrbești. Nimeni nu este inocent în Balcani", afirma Kaplan, iar Clinton se făcea ecoul sau în refuzul
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
bază a expoziției a fost de deschidere, de spargere a unor tradiții anchilozate și de folosire cu dezinvoltura a tuturor "achizițiilor tehnice" în domeniu. N-au lipsit clasicele expoziții de carte de teatru și de scenografie și cele de fotografii. Intenția de a abandona tradițiile s-a văzut și în modul în care au fost acordate premiile, anul acesta proiectele comune ale unor studenți de la școlile de scenografie găsindu-si, pentru prima dată, locul în palmares. Una dintre cele mai interesante
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
circ, de spectacol de cabaret și de bodega irlandeză, spații care prin ele însele creează o atmosferă bine determinată și în care între actor și spectator schimbul de emoție, de experiență umană se desfasoara fără opreliști. Cel puțin la nivelul intenției mărturisite, teoretice... Inițiatorii proiectului, trupele franceze Volière Dromesko, Théâtre du Rădeau, Branlo & Nigloo & Patrick Conde, compania Maguy Marin, trupa poloneză Teatr Cinema și trupa cehă Brothers Forman Theatre. Întoarcerea teatrului la epoca nomada a artiștilor în căruțe cu coviltir nu
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
zăbovit mult în spațiul României... Secțiunea cehă a expoziției merită, probabil o atenție aparte și pentru că a fost concepută că un spațiu "în dezvoltare", un loc unde elementele se compun și se recompun neîncetat. Un spațiu "non-finit" prezentînd ideea teatrală, intenția teatrală a unui spectacol - de la teorie pînă la realizare... punînd astfel sub semnul întrebării însăși ideea expoziției (prin definitie statică și păstrată în imaginile statice ale fotografiilor) sau a spectacolului teatral, prezentat ca produs finit în fața publicului... Emoție copleșitoare - este
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
blagiene și indiferent la dadaism - ești taxat de reacționar, iraționalist, xenofob și codrenist. Spui despre Belu Zilber că a fost o pramatie duplicitara și un omnidelator iresponsabil (cum, de altfel, chiar el însuși se cam definea) - devine că rivalizezi în intenții cu asasinii lui Iorga. Ș.a.m.d." Dan C. Mihăilescu este spaimă corectorilor conștiincioși. El folosește adeseori cuvinte românești inteligibile, dar de negăsit în dicționare: "babilonia opiniatră", "mafiotlâcul moscovit" "diversiunile logocrate", "mascarlâk și feerism", "softliberalism", "drăcosul politician eutherpic" etc. Ca să
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
elogiatori ai meritelor fostei Securități. Vînător de scandaluri, Ion Diaconescu, directorul fondator al cotidianului popular Oglindă, a declarat el însuși că vrea să facă din Cotidianul un fel de Atac la persoană ceva mai ponderat. Dacă și pentru Ion Rațiu intențiile publicistice ale noului director al ziarului sau sînt acceptabile, atunci trebuie să ne așteptăm ca la Cotidianul să apară articole extremiste, ceva mai ponderate, pamflete scrise sub pseudonim și tot felul de șarje xenofobe și antisemite, măi ponderate, de felul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
șovăielile maeștrilor, nici efortul acestora de a-și alege expresia cea mai justă. Nu vor mai exista îngrijitori de texte care să studieze manuscrisele și să decidă, în cazurile obscure, care e varianta cea mai sigură, adică cea mai aproape de intențiile autorului." Desfășurarea românului seamănă în mare măsură cu desfășurarea unui joc de șah. Autorul se joacă de-a literatura, dar se joacă în deplină cunoștință de cauză, cunoscând bine regulile domeniului. Spiritul sau ludic n-are nimic comun cu naivitatea
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
un număr redus de persoane și diverse reportaje ale TVR despre revoluția din România în direct, să ți se pară, de la distanță, ca acesta e poporul român. Mai recent, această mărturisire a rușinii e legată de conflictul din Iugoslavia, cu intenția de culpabilizare a celor care nu condamnă atacurile forțelor NATO împotriva Iugoslaviei. Aici, însă, rușinea are și conotații politice vizibile, care pot ține de un anumit tip de opțiune, pe care cei ce se rușinează că sînt români nu îl
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
Z. Ornea În 1943 filosoful Const. Rădulescu-Motru a început să țină un jurnal, care, de abia în 1991, a ajuns la Bibliotecă Academiei. L-a intitulat Revizuiri și adăugiri, avînd intenția să noteze, aici, eventualele tentative de reevaluare a unor lucrări sau opinii. Primele două volume ale acestui jurnal (pentru anii 1943 și 1944) au apărut în ultimii ani, cel de al treilea (cuprinzînd însemnările anului 1945) n-a apărut încă
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
lui Caraion. Că noi n-am vizat asta, mi se pare firesc și m-aș bucura de recunoașterea de către dl Florescu a faptului, daca exprimarea d-sale n-ar fi suspectă de folosirea improprie a verbului în cauză, care implică intenția. Din păcate, fie că vrem, fie că nu vrem, documentele pătează posteritatea poetului, si asa departe de a fi impecabila. Tocmai despre morală e vorba. Talentul lui Caraion nu l-a pus nimeni la îndoială. Și, în orice caz, adevărul
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
De-atunci, anii au trecut nemilos, răpind-o dintre noi pe Nora, iar pe noi ne-au însemnat cu urme dureroase... Biografia unui best-seller - Domnule Ion Ioanid, sînteți autorul unui mare succes editorial. Cum s-a nascut ideea acestei cărți? - Intenția mea prima a fost sa reconstitui cît mai multe nume de oameni aflați cu mine în închisoare, oameni obișnuiți. Ar fi fost păcat să se piardă aceste nume. Multe din ele mă obsedau. Pe altele, îmi era greu să mi
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]