9,535 matches
-
cele de la etajul întâi a fațadei principale, încadrând balconul. Alte patru statui - reprezentând zeități antice grecești, simboluri ale industriei, comerțului, artei și științei - au fost plasate pe atica fațadei principale, ale cărui colțuri erau marcate de două obeliscuri. În perioada interbelică, cele patru statui aliniate pe atică au fost înlăturate. La parterul clădirii, s-a deschis încă din anul 1945, cinemateca Forum, iar cu începere din anul 1948 ea a primit numele de „Timpuri Noi”. Cinematograful a funcționat până spre sfârșitul
CINEMATOGRAFUL „TIMPURI NOI” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380213_a_381542]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Apropo: noi trăim în univers sau în cosmos? Universul era, în perioada interbelică, un cotidian bucureștean care voia să cuprindă tot universul adică populația de bogați și săraci trăitoare cu globul pe care trăim cu tot. Cam așa ceva, dar fără ziar, se numea la grecii antici cosmos. În consecință universul este tot ce
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
oricine de furia îndelung răbdătorului român, pornit fie să se răfuiască (mai puțin) cu moșierii autohtoni și (mai mult) cu câinoșii arendași, așa ca în răscoala din 1907, fie să-i ia de piept pe patroni (sângeroasele încleștări din perioada interbelică). N.B. Revolte au avut loc și în perioada bolșevică. Dar, pe de o parte, despre ele nu se sufla nici măcar un cuvințel în presa vremii, pe de altă parte, forțele de represiune (securiști, milițieni, informatori) se specializaseră în dezamorsarea lor
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380303_a_381632]
-
de 42 de ani profesia de cofetar, răstimp în care o importantă perioadă de timp am condus Laboratorul de cofetărie al TAPL Arad, am hotărât să înființez un muzeu al cofetăriei, în amintirea marilor maeștri cofetari ai Aradului din perioada interbelică”, povestește Ioan Gui. Printre altele, Muzeul are o mașină de preparat înghețată și una de fabricat bomboane, ambele realizate în jurul anului 1920, mașina cu curele de transmisie pentru măcinat zahărul sau un agregat pentru prepararea marțipanului. De asemenea, Muzeul cuprinde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
în beneficiul țării lăsate în urmă. Autoarea însăși, ca exponent al acestei lumi, o face. Simona M. Vrăbiescu Kleckner este descendenta unei ilustre familii românești, fiică și respectiv nepoată a lui Gheorghe Vrăbiescu și Nicolae Vrăbiescu, remarcabili juriști din perioada interbelică, și nepoată prin alianță a marelui profesor latinist Nicolae Herescu. A absolvit ea însăși Facultatea de Drept la Universitatea București în 1949, fără să poată vreodată profesa în domeniu, înainte de a părăsi, în 1965, România comunistă. În Statele Unite, unde a
Romanul unei vieţi – cronica unei epoci [Corola-blog/BlogPost/94090_a_95382]
-
interzise, la fel și busturile, plăcile lor comemorative. Că așa vrea un Alexandru Florian, mai-marele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România - „Elie Wiesel”, și ai lui, puși să condamne, a doua oară, post-mortem, marile personalități, adevăratele valori ale culturii interbelice românești! Nemernicie fără margini este lovitura dată memoriei lui Valeriu Gafencu, numit, prin suferința lui, „sfântul închisorilor”, așa cum alți mulți intelectuali români și-au câștigat, prin timp, acest drept al denumirii, în urma dramelor, a caznelor, a terorii, a suferințelor îndurate
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
ambasada României din Bratislava protestează ca lui Ion Șugariu să nu-i fie amplasate două plăci comemorative la capetele podului din Bresno (Slovacia), unde locotenentul, poetul-erou a căzut în luptă. L-aș mai întreba pe „vehementul judecător” al personalităților românești interbelice, apelând la un paralelism, ce părea are el despre următoarea situație. În timp ce busturile, plăcile comemorative ale mareșalului Ion Antonescu, strălucit strateg pe frontul din Moldova, pe timpul Primului Război Mondial, și în biruitoarea companie împotriva bandelor lui Bela Khun, în august 1919, pe
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
Pe un hol erau portrete de țărani români din Bucovina - mai mult de 30 de tablouri. Iar primul portret de țăran pictat de Löwendal l-am văzut pe coperta unui almanah. Pictorul s-a adaptat repede la problematica scenografiei românești interbelice în curs de modernizare. Portretele sale țin de tradiția ortodoxă, în ele găsim expresia veșniciei, iar prin scenografie artistul privește spre modernitate. George Löwendal a adus o gândire profundă în scenografie, nu doar o ilustrare, cum se făcea până la el
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
Brătianu, clădire monument istoric, operă a arhitectului Ion N. Socolescu, locul unde își desfășoară activitățile culturale Fundația ce poartă numele sărbătoritului. Acest loc încărcat de istorie, fostă reședința a lui Constantin ( Bebe) Brătianu, ultimul secretar general al PNL în perioada interbelică, ministru și deputat în Parlamentul României, găzduiește o expoziție permanentă a pictorului Alecu Ivan Ghilia și una de fotografii care-l înfățișează pe sărbătorit alături de marile valori ale vieții culturale și politice românești. După ce Domnul Brătianu și-a primit urările
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94262_a_95554]
-
medicul Palatului Regal, calitate in care a asistat atat la moartea Regelui Carol I, a Regelui Ferdinand, a Reginei Maria, cat și la plecarea din țară a Regelui Carol II (1940). Aceleași dr. Mamulea (medic al Casei Regale, în perioada interbelică) este în mod straniu implicat și în procedurile medicale acordate în ultimul an de viață Regelui Ferdinand. Acest din urmă suveran (spun documente indubitabile) a murit prematur, în urma unui diagnostic greșit..... deci suntem în prezența unui ”mal praxis”. Considerăm că
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
în sensul a ceea ce până nu demult merita să poarte acest nume - își încetase cu totul existența. 1.1. Exilul între vocație și destin Și totuși suflul autentic - implicit - al literaturii române, în dimensiunile de continuitate cu fenomenul culturii noastre interbelice va supraviețui. Dar, pentru o bună bucată de vreme, el își va datora supraviețuirea exclusiv voinței, creativității și tăriei interioare a celor aflați în exil. Înțelegând dimensiunile și consecințele grave, letale ce se prefigurau dincolo de această sincopă impusă culturii românești
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
una alteia, de pildă, în doctrinele criminal-comunistoide bazate pe „lupta de clasă”). Mai intervine și clișeul istoric: în mod tradițional, dăscălimea, scriitorimea, funcționarii înalți (din justiție, de exemplu) conturează portretul-robot al intelectualului. Iar privind spre secolul XIX sau spre perioada interbelică, numele care ne vin în minte sunt monumentale, dau complexe - asta și pentru că numele monumentale ne vin (primele) în minte, nu și cele multe pe care istoria nu le-a reținut. Numai că, la început de mileniu trei, lucrurile s-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93609_a_94901]
-
și opera lui Titulescu, prin anii 1947-1948 cumpărând o cărțulie tipărită de jurnalistul Brănișteanu, de la ,,Adevărul” din București, și după ce a mărturisit că, de-a lungul anilor, a studiat amănunțit viața și activitatea celui mai strălucit diplomat european din perioada interbelică - oferind, în continuare, detalii picante din viziunea îngustă și deciziile hilare ale Elenei Ceaușescu -, Ștefan Andrei s-a lansat într-o cavalcadă de întrebări retorice, semnificative prin ele însele: ,, Ce m-a preocupat pe mine la Titulescu? În primul rând
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
este nu numai un vârf al generației sale, este un vârf al culturii românești. Îl rog pe PS Episcopul Mihail Frățilă să ne transmit cuvântul Preasfinției Sale Virgil Bercea, Episcopul Greco Catolic de Oradea.” “Iată, reluăm acea tradiție a României interbelice care a știut întotdeauna să recunoască prestigiul adevăratelor valori. Este o mare plăcere de a fi aici și a transmite un mesaj din partea Preasfinției Sale Virgil Bercea, Episcopul Greco Catolic de Oradea, a spus PS Mihail Frățilă. “ E greu de
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
Tudor Ștefanelli, care-i rămâne prieten pentru toată viața și de la care ne-au rămas cele mai frumoase amintiri despre poet. 10. Schulgasse, Foto L. Weinreba, sfrș. sec. XIX. 11. Reitschulgasse încep. sec. XX. 12. Școala primară, clădirea salvată, foto interbelică. Alt loc ce ne leagă de viața lui Eminescu la Cernăuți este fosta școală primară, National-Hauptschule, unde Mihai termină clasa atreia și a patra (1858-1860). E vorba de clădirea de pe fosta stradă Schulgasse (azi str. Școlii). Școala era adăpostită în
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
și a patra (1858-1860). E vorba de clădirea de pe fosta stradă Schulgasse (azi str. Școlii). Școala era adăpostită în doua clădiri. Prima, cea de pe partea stângă a străzii, nu s-a mai păstrat - în locul ei s-a construit în perioada interbelică Seminarul Pedagogic (școala Nr. 14 de astăzi). A doua care s-a păstrat, cea de pe partea stângă a străzii, și-a schimbat treptat și ea aspectul inițial, ajungând astăzi într-o oarecare discodranță cu locurile și zidurile ce o înconjoară
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
din Cernăuți, el este clasificat printre primii elevi, primind în vara anului 1860 certificatul cu „Vorzug”, adică media generală foarte bună. Tot aici primește și primele noțiuni de limbă ucraineană apreciat cu nota „bine”. 13. Casa lui Aron Pumnul, perioada interbelică. 14. Pumnulgasse Anul 1910. 15. Biblioteca gimnaziștilor, 2 16. Biblioteca gimnaziștilor. 17. Schiesstatgasse Drumul de la Pumnul 2 18. Schiesstatgasse, Drumul de la Pumnul, Anul 1900 19. Pulbertum, 1900. Dar, probabil, cel mai aproape de sufletul lui Eminescu a fost casa bunului Aron
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
corpul neînsuflețit al iubitului învățător și se ruga către „frumoasa Bucovină”: „Cu cimbru verde-ncinge antică fruntea ta...” Îi apărură în memorie și toloaca din apropiere, unde-i plăcea să se joace de-a mingea cu prietenii... 20. Hotelul Moldova, interbelic. 21. Biserica Parascheva, Knap, anii 1860 21. Casa generalului, 1900 (1780) 22. Hotelul Lemberg, prima jumătate a sec. XX. 23. Cernăuți, Ulița Mare - acuarelă de Franz Xaver Knapp (1809-1883) În etapa cernăuțeană a lui Eminescu un rol însemnat l-a
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
Aici se zice că ar fi cunoscut-o pe frumoasa actriță Eufrosina Popescu, care-i va fi izvor de inspirație pentru mai multe poezii: „Amorul unei marmure”, „La o artistă”... 24. Biserica Sf. Treime, pe al doilea amplasament - în Clocucica, interbelic. Să nu uităm și de chiliile lui Țirțec, unde Eminescu a trăit o bună parte din viața sa cernăuțeană. E vorba de casa de pe fosta str. Sfânta Treime, colț cu Landhaugasse (actuala str. B. Hmelnițki și M. Gorki). A dispărut
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
fost un bețiv și un scandalagiu. Deaceea în scurt timp este silit să părăsească această gazdă. 26. Casa de pe Feldgasse, 1926 Prin 1866, probabil imediat după moartea lui A. Pumnul, și-a găsit o nouă gazdă pe Feldgasse, denumită in interbelic str. Câmpului (azi Karmeliuk). Îi era greu să mai rămână acolo, căci soția învățătorului nu suferea „străini în casă”. Elevii ce stăteau la gazdă n-o iubeau pentru zilele amare, ce le făcuse învățătorului, și se împrăștiaseră care și încotro
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
Roștorfer, sfrș. sec. XIX. 49. Horecza Церква Різдва Пресвятої Богородиці (споруджена в 1767 році, освячена 18 квітня 1768 року). Художник Franz Xavier Knapp (1809-1883), 1860-ті роки. 50. Franzensgasse, 1899. 51. NeueweltGasse , 1903. 52. Gara veche, 1868. 53. Ruinele cetății Țețina, interbelic. 54. KurschnerGasse Biserica Sf. Nicolai Anul 1899. 55. Catedrala, Knapp. Acestea sunt aproximativ locurile cele mai însemnate din oraș, ce poartă umbra copilului ți adolescentului Mihai. Pasiunea de hoinar l-a ajutat, însă, să cunoască bine întregul ținut al Bucovinei
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
la lumina eternelor dureri. Acolo, sus, păcatul n-ajunge nici ca gând, Și vițiul nu suie nici în închipuire; E ca un iad în ceruri unde se-ntorc plângând Râvnirile nebune ce n-au jos împlinire.” Ca mai toți scriitorii interbelici care n-au aderat la ideologia comunistă. Vasile Voiculescu a plătit cu închisoarea ultima parte a vieții. La vârsta de 74 de ani a fost timp de patru ani deținut politic în închisorile comuniste (1958 - 1962). A fost condamnat printr-
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
1936). Patriarhul Miron a făcut câteva vizite unor ierarhi ortodocși de peste hotare și a primit vizite la București. Biserica Ortodoxă Română a participat și la câteva Congrese ale celor trei mari ramuri ale mișcării ecumenice care au activat în perioada interbelică: Creștinism practic (Stockholm 1925, Berna 1926), Credință și organizare (Lausanne 1927) și Alianța Mondială pentru înfrățirea popoarelor prin Biserică (Praga 1928, Faris Bad Larvik în Norvegia 1938). Cea din urmă a ținut mai multe conferințe regionale, unele chiar în România
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
și distinsul Părinte Profesor de Morală și Spiritualitate profund ortodoxă și autentic românească Ilie Moldovan, și el trecut, între timp, la veșnicele lăcașuri - toate sub auspiciile călăuzitoare ale vrednicului de pomenire ierarh și slujitor fidel al Bisericii noastre din perioada interbelică - Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. De aceea, aici și acum mă gândeam și la vestita Academie Teologică și Duhovnicească de la Mănăstirea „Sfântul Constantin Brâncoveanu” din Ținutul Făgărașului nostru transilvan, ctitorită de Mitropolitul și cărturarul de pie memorie Dr. Antonie Plămădeală
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
ai vrednicului ierarh, în persoana Preacuviosului Părinte Arhimandrit Ioan Iovan, care l-a pomenit cu atâta venerație, respect și recunoștință!... Nu în ultimul rând muzeul ctitorit și organizat în cinstea aceluiași distins ierarh, martir și slujitor al bisericii din perioada interbelică - Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei... De fiecare dată, când ne întâlneam, îmi vorbea mult și profund despre anii închisorii comuniste, despre prigoana și urgia comunistă ce s-a abătut asupra neamului nostru timp de o jumătate de veac, despre anii
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]