3,324 matches
-
lui Crozier, au formulat un model al legăturilor central-locale franceze pe care le-au numit modelul "régulation croisée" (regularizare încrucișată")11, sau după cum este numit uneori în engleză, modelul "honeycomb"*, dar care ar putea fi foarte bine tradus ca modelul "interdependenței mutuale"12. Acest model conține două sisteme paralele, cel politic care include așa-zișii notables, consilierii departamentali și primarii, și cel administrativ, care include miniștrii guvernamentali, prefecții, șefii serviciilor locale și administratorii locali. Fiecare sistem conține o legătură ierarhică, dar
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pentru prefecți și viceversa. Dar schimbările din cadrul sistemului politico-administrativ francez înseamna că, există, de fapt, un nou tip de "joc" care nu poate fi analizat în totalitate în funcție de învingători și învinși (chiar dacă ar putea exista învingători și învinși). În cadrul modelului interdependenței mutuale la care s-a făcut referire mai sus, prefectul și anturajul acestuia încă ocupă o poziție centrală cheie în aceea că, după cum a afirmat Pierre-Étienne Bisch, el însuși prefect, "l'ensemble de la vie administrative locale vit et s'organise
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
caracteristicile societății, acestea au apărut și s-au dezvoltat deoarece ele au corespuns nevoilor acelei societăți în situația ei particulară. Dar această afirmație generală trebuie demonstrată și, de aceea, vom trata în continuare principiile cheie ale perspectivei funcționaliste. Aceste sunt: interdependența, funcțiile structurii sociale și ale culturii, consensul și cooperarea, echilibrul. 3.1.1. Principiile cheie ale perspectivei funcționaliste Interdependența. Unul dintre cele mai importante principii ale teoriei funcționaliste evidențiază că societatea este alcătuită din părți interdependente. Aceasta înseamnă că fiecare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
particulară. Dar această afirmație generală trebuie demonstrată și, de aceea, vom trata în continuare principiile cheie ale perspectivei funcționaliste. Aceste sunt: interdependența, funcțiile structurii sociale și ale culturii, consensul și cooperarea, echilibrul. 3.1.1. Principiile cheie ale perspectivei funcționaliste Interdependența. Unul dintre cele mai importante principii ale teoriei funcționaliste evidențiază că societatea este alcătuită din părți interdependente. Aceasta înseamnă că fiecare parte a societății este dependentă într-o anumită măsură de alte părți ale societății, așa că ce se întâmplă într-
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu un secol în urmă când Comte și Spencer au elaborat teoriile lor sociale, acest lucru este chiar mai adevărat astăzi când societatea a devenit mult mai complexă și mai interdependentă. Funcțiile structurii sociale și ale culturii. Strâns legată de interdependență este ideea că fiecare parte a sistemului social există deoarece el servește unor funcții. Această idee este aplicată de funcționaliști atât la structura socială (instituțiile, pozițiile sociale și distribuția resurselor limitate) cât și la cultură (credințele, limba, normele și regulile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
aproape oricine din societate este de acord. De exemplu, oamenii din societățile cu democrație avansată sunt aproape toți de acord și cred în libertate și puterea legii. Potrivit funcționaliștilor, societățile tind către consens pentru a realiza cooperarea. Așa cum am arătat, interdependența în societate cere ca oamenii să coopereze. Dacă oamenii dintr-o anumită parte a unui astfel de sistem interdependent eșuează în cooperarea cu oamenii din altă parte a sistemului, efectele vor fi simțite în întregul sistem. Trebuie să subliniem că
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și socială. Concepția despre schimbarea socială Sistemul social tinde să reziste schimbării disfuncționale. Schimbarea este inevitabilă și continuă. Schimbarea se produce când nu există consensul referitor la comportamentul așteptat; schimbarea implică dezvoltarea a noi fundamente de consens. Concepte cheie Integrare, interdependență, stabilitate, echilibru Interes, putere, dominație, conflict, coerciție Interpretare, consens, așteptări, situații, mesaje Abordările diferite pot fi folositoare pentru înțelegerea aspectelor variate ale situației sociale. Într-o anumită măsură, orice aranjament social poate exista deoarece este folositor societății, după cum argumentează perspectiva
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
celor ce se întâmplă. Apoi ne bazăm pe propriul mod de a face lucrurile pentru a gândi cum aceștia vor răspunde la situația dată. Mai subliniem că fiecare rol în societate este legat de alte roluri sociale prin relații de interdependență și cooperare (așa cum evidențiază teoria funcționalistă) și prin relații de competiție, dominație și subordonare (așa cum arată teoria conflictului). Aceste roluri, desigur, sunt jucate de oameni dar rolurile și relațiile dintre ele persistă independent de oamenii care joacă rolurile. Oameni diferiți
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
calificare și pentru a stimula oamenii să dobândească instruirea necesară. Relațiile dintre roluri și statusuri. Din cauza stratificării sociale, există relații de inegalitate între roluri și statusuri diferite în structura socială. Datorită diviziunii muncii de asemenea există relații de cooperare și interdependență între roluri și statusuri variate. Aceste relații definesc în mare structura socială. În esență, structura socială este compusă din sisteme de stratificare și diviziune a muncii în care fiecare din acestea reprezintă un sistem interrelat al rolurilor și statusurilor. Fiecare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ale societății. Tocmai cultura este chemată să realizeze această funcție. Ea promovează cooperarea prin crearea solidarității și asigură suportul specific pentru structura socială, care operează de așa manieră încît să satisfacă nevoile fundamentale ale societății. Această paradigmă de bază a interdependenței și armoniei structurii sociale și a culturii a fost recunoscută de funcționaliști ca datând cel puțin de la (mile Durkheim. Dar se pune următoarea întrebare: Dacă structura socială și cultura există întrucît realizează funcții fundamentale, atunci de ce sunt atât de variate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a indivizilor cât și a grupurilor sale componente. Integrarea socială desemnează o stare de asamblare și ajustare reciprocă într-un sistem organizat, a unei totalități de elemente (indivizi, grupuri, norme, valori, acțiuni, roluri etc.) între care se stabilesc raporturi de interdependență. Acest proces asigură o stare de "echilibru" social relativ, caracterizat, în principal, prin relații de armonie și acțiune cooperantă între indivizi. În același timp, integrarea socială realizează apartenența și participarea (neimpusă) a individului la un set de norme, valori și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Organizația este fundată deliberat la un anumit timp de un individ sau un grup de oameni; spre exemplu, este posibil să arătăm data când o organizație a fost înființată "Fundată în 1935". Organizația dezvoltă relații structurate formal și raporturi de interdependență între oameni. Ea are un set de obiective pe care oamenii din organizație le pot recunoaște și caută să le realizeze. De exemplu, în cazul companiilor producătoare de bunuri și servicii scopul este să aibă profit, iar pentru o școală
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
semnificativ asupra mortalității. Factori culturali, cuprinzând o serie foarte largă de aspecte legate de modul de trai al indivizilor și colectivităților, adică felul în care resursele materiale și științifice sunt folosite pentru protejarea vieții. Între acești factori există relații și interdependențe foarte complexe. Evident că fără un minim de dezvoltare economică acțiunea celorlalți factori este frânată, dacă nu chiar blocată; la fel, factorii economici nu pot acționa în mod direct, ci doar prin intermediul celor culturali. Migrația. A treia variabilă demografică fundamentală
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care componentele societății instituții, clase, partide politice, familii etc. funcționează împreună. Multe din teoriile funcționaliste ale schimbării examinează modul în care o societate restabilește echilibrul după o tulburare a acestuia. Potrivit acestor teorii, un astfel de echilibru este necesar din cauza interdependenței dintre părțile variate ale societății. Când o societate este în echilibru, fiecare parte realizează funcția ei și lucrează în armonie cu celelalte părți. Oricum, schimbările din mediul extern pot altera echilibrul vechi și societatea trebuie să se schimbe suficient ca să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
social și ca fapt cultural propriu-zis. În acest sens, sociologia culturii ramură distinctă a sociologiei explică și analizează fenomenele și procesele culturale care au loc în societate, descifrând cauzele și legitățile care determină dinamica acestor procese, tendința lor de dezvoltare, interdependența și condiționarea reciprocă dintre procesele culturale și alte procese supuse dezvoltării continue. * Donald Treiman, Occupational Prestige in Comparativ Perspective, Academic Press, 1977 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 7 1 12 SOCIOLOGIE GENERALĂ 14 OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI SOCIOLOGIE GENERALĂ OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI CUM
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ar avea un caracter artificial, cele două dimensiuni relaționând una cu cealaltă și legitimându-se reciproc. Astfel încât, dincolo de considerațiile generale privind aceste două problematici, redactate separat, introducerea în spațiul românesc s-a efectuat în mod simultan în cele două domenii, interdependența lor făcând necesar acest lucru. Critica feministă a distincției public/privat Introdusă pentru prima oară de feminismul radical, deviza „The personal is political 1” a fost interpretată în mod diferit, iar criticile feministe au generat o diversitate de abordări ale
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Introdusă pentru prima oară de feminismul radical, deviza „The personal is political 1” a fost interpretată în mod diferit, iar criticile feministe au generat o diversitate de abordări ale acestei problematici. S-a urmărit în principal conceptualizarea unei relații de interdependență între planul privat și cel public, precum și investigarea consecințelor pe care teoretizarea anterioară le-a avut asupra femeilor. Într-o interpretare a lui Susan Moller Okin, interdependența dintre spațiul public și cel privat se concretizează în patru modalități: puterea (teoretizată
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
abordări ale acestei problematici. S-a urmărit în principal conceptualizarea unei relații de interdependență între planul privat și cel public, precum și investigarea consecințelor pe care teoretizarea anterioară le-a avut asupra femeilor. Într-o interpretare a lui Susan Moller Okin, interdependența dintre spațiul public și cel privat se concretizează în patru modalități: puterea (teoretizată ca un concept primordial politic) guvernează și relațiile în familie (în cazuri extreme, abuzul de putere conduce la violență); configurarea sferei private este determinată de acțiuni și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
1989, p. 3-20). Există, desigur, o mare diversitate în ceea ce privește soluțiile și modalitățile de analiză ale acestei problematici. Ceea ce constituie punctul lor comun este investigarea efectelor pe care paradigma actuală le are asupra femeilor, precum și afirmarea necesității conceptualizării unei relații de interdependență între sfera publică și cea privată. Critica feministă a distincției natură/cultură Distincția dintre spațiul public și cel privat a fost legitimată suplimentar prin apelul la dihotomia natură/cultură. Datorită asocierii predominante a femeilor cu natura, experiențele lor au fost
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Curdová, 2005). De altfel, există studii care atestă: „Cu cât femeile și bărbații se apropie de o stare de egalitate la locul de muncă, cu atât vor înainta spre o împărțire mai egalitară a responsabilităților domestice”, confirmându-se din nou interdependența între spațiul public și cel privat (Maret, Finlay, 1984, p. 363). Starea financiară inferioară a femeilor se datorează mai multor factori. Un prim factor care le afectează puterea financiară este experiența. Cum femeile se retrag de pe piața muncii pentru a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și naționaliste în cadrul tranziției românești, am considerat necesară o scurtă analiză a pozițiilor conservatorismului și naționalismului românesc de sfârșit de secol XIX-început de secol XX cu privire la cele două dihotomii analizate. Ceea ce afirmă criticile feministe este necesitatea conceptualizării unei relații de interdependență dintre spațiul public și cel privat, altfel activitățile și experiențele femeilor continuând să fie devalorizate. Consecințele în plan românesc ale viziunii dihotomice de tip privat versus public și natură versus cultură au fost abordate în partea a doua a studiului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a femeilor și analizei lor critice, astfel încât această ultimă secțiune are un caracter asumat concis și orientativ. În cadrul acestui studiu au fost analizate din perspectiva feministă consecințele unei viziuni dihotomice a relațiilor dintre spațiul privat/public și natură/cultură. Până când interdependența dintre aceste dimensiuni nu va fi actualizată prin politici publice, accesul femeilor la poziții de putere, în special în sfera politică, va rămâne problematic, interesele lor nu se vor regăsi pe agenda publică, iar dubla zi de muncă va continua
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
caute, în mod individual, salarii și/sau condiții de muncă mai bune. Astfel, marile corporații au invadat planeta, existența fluxurilor financiare internaționale instantanee determină imposibilitatea îngrădirii economiei mondiale înăuntrul granițelor unui stat. Procesul de globalizare depinde, în primul rând, de interdependența economică și culturală și mai puțin de dominarea economică și culturală, depinde de diversificare mai mult decât de unificare și integrare, depinde de descentralizare, de participarea mult mai profundă, decât de centralizare și de mobilizare. <footnote C.A. Samudavanija, 2000
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
schimbat radical datele referitoare la concurență. Au apărut industrii globale, definite drept industrii în care poziția competitivă a firmelor dintr-o anumită țară este semnificativ afectată de poziția lor din alte țări și viceversa. O strategie globală va însemna creșterea interdependențelor între activitățile separate geografic ale filialelor și companiilor-mamă. În același timp, ea presupune optimizarea avantajelor locale ale fiecărei filiale cu satisfacerea condițiilor cererii de pe piața vizată. A devenit celebru dictonul „gândește global, acționează local”. Urmarea firească a acestui lucru este
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
lor, performanțele economice și financiare, măsurate prin rentabilitatea capitalurilor, precum și independența și flexibilitatea financiară, sunt constrângeri care presează asupra creșterii. Aceasta nu este în mod automat nici rentabilă și nici creatoare de valoare, dar creșterea este un indicator-pivot în analiza interdependenței variabilelor reprezentative, care sunt obiective financiare ale societății. În fapt, obiectivele de creștere, de rentabilitate și mai larg de creare de valoare, de lichiditate și solvabilitate, de autonomie financiară, nu sunt în mod sistematic compatibile. Combinarea lor pune în evidență
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]