4,226 matches
-
multe canale; astfel, nivelul și forma interacțiunii sunt definite de caracteristicile contextului” (Gamble, Gamble, 1993, p. 126). Considerăm important, în ceea ce dezbat autorii amintiți, faptul că menționează existența factorilor perturbatori nu doar la nivelul canalului/canalelor de comunicare, ci această interferență a factorilor care disturbă tinde să apară concomitent la nivelul partenerilor comunicaționali (emițător și receptor), definind schimbări în modul de elaborare, codare, respectiv decodare și reconstruire a mesajelor. Continuând această idee, putem avansa ipoteza conform căreia factorii de „zgomot” la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor aspecte din viața grupului, pe când poziția absentului presupune tot o lipsă din câmpul comunicării, dar de data aceasta o lipsă fizică. În ceea ce privește eficiența comunicării prin conceperea didactică a acestor poziții (care pot să fie nuanțate în funcție de o multitudine de interferențe între ele sau cu alte variabile aflate în câmpul comunicării), trebuie urmărită pozitivarea unui astfel de sistem. Referitor la poziția de centru și cea a emițătorului, ele pot fi produse printr-o circularitate a acestor roluri și printr-o bună
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să fie, de pildă, răgușit), dar și unor factori socioculturali (spre exemplu, cineva care nu-și structurează adecvat discursul pentru a-l adapta unui anumit receptor); desigur că și la nivelul canalului de comunicare întâlnim astfel de deficiențe (zgomote, anumite interferențe care - așa cum vom vedea atunci când vom vorbi despre ascultarea interactivă- pot perturba serios comunicarea). De altfel, cele spuse mai sus sunt întâlnite frecvent în literatura de specialitate și de aceea nu vom insista mai mult asupra lor. În ceea ce privește a doua
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întreg evantai de sentimente și afecte, exterioare activității propriu-zise, dar care concură la integrarea membrilor, la dezvoltarea interesului și a motivațiilor pentru o astfel de activitate etc. Hybels și Weaver (Hybels, Weaver, 1989, p. 11) iau în considerație zgomotul ca interferență care face mesajul să nu fie înțeles sau bine interpretat. Cei doi autori efectuează o distincție între zgomotele externe, care reprezintă elemente ce ne parvin din mediu și fac mesajul greu de înțeles (spre exemplu, dacă un grup de persoane
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ierburi, București, 1984; Dincolo de cercuri, București, 1986; Periplu rotund, București, 1988; As I Came to London One Midsummer’s Day, tr. Brenda Walker, Londra, 1990; Vorbind cu tine, București, 1995; A doua viață, București, 1996; Informație și cultură, București, 1997; Interferențe biblioteconomice, Constanța, 1997; Nevoia de semne, București, 1997; Maree pe lună, București, 2000; În drum spre castel, Constanța, 2002. Ediții: Young Poets of a New Romania, tr. Brenda Walker și Michaela Celea-Leach, introd. Alan Brownjohn, Londra-Boston, 1991. Repere bibliografice: Adriana
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
Viața românească”, „Secolul 20”, „Manuscriptum”, „România literară” ș.a. După mai multe traduceri, unele în colaborare, publicate începând din 1954, prima carte de autor, monografia Heinrich Mann, îi apare în 1966, urmată de culegerea de studii, eseuri și articole Unde și interferențe (1969), consacrată unor scriitori români și străini (Ion Creangă, I. L. Caragiale, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Thomas Mann, Robert Musil, Franz Kafka, Eugen Ionescu, Heinrich Böll, Günter Grass, Max Frisch ș.a.), și de volumul Cunoaștere poetică și mit în opera lui
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
unei documentații cvasiexhaustive, Ș. descrie ambianța familială („casa Buddenbrook”) și mediul urban fost hanseatic, identifică lecturile esențiale ce l-au marcat, menționează actele semnificative de situare civică și politică și analizează - cu precădere din unghi ideologic - operele. În Unde și interferențe ponderea o dețin studiile despre cei mai de seamă scriitori germani și austrieci ai secolului al XX-lea; cartea excelează prin bogăția informației, claritatea expunerii, profunzimea analizelor, pregnanța unor relații și analogii în contextul literaturii universale, mai toate studiile fiind
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
romanului ce l-a impus pe Musil în literatura universală e un „om fără însușiri” pentru că „refuzând limitarea, nu poate alege dintr-o infinitate de posibile, rămânând într-o stare de disponibilitate”. De o revelatoare exegeză beneficiază, în Unde și interferențe, și opera lui Kafka, în special romanul Castelul, transpus de Ș. în românește. Personajul principal, K., e văzut ca un „căutător al adevărului”, care parcurge o „aventură a cunoașterii”. Încercările lui de a pătrunde în castel învederează tot atâtea eforturi
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
în germană (Kovács György, Sütő András, Papp Ferenc ș.a.). În germană a mai tradus, pentru Editura Kriterion, și din Jules Verne. Unele tălmăciri sunt însoțite de note, prefețe și comentarii. SCRIERI: Heinrich Mann. Omul și opera, București, 1966; Unde și interferențe, București, 1969; Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga, București, 1970; Cioran, jadis et naguère, Paris, 1988; O viață-n bucăți, București, 1992; ed. București, 2001; Despre, despre, despre..., București, 1995; ed. București, 2000; Rătăcire, București, 1995; Mărturisirile
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Ion Bălu, București, 1987; Anghelescu, Textul, 178-183; Băileșteanu, Aorist, 42-98; Cândroveanu, Lit. rom., 87-91; Craia, Fețele, 118-123; Ornea, Interpretări, 306-311; Popovici, Eu, personajul, 81-104; Radu, Pagini, 37-46, 205-211; Ion Apetroaie, Orfeu și Aristarc, Iași, 1989, 142-154; Holban, Literatura, 269-280; Velea, Interferențe, 37-41, 83-86, 126-133; Florescu, Itinerarii, 103-263; Negoițescu, Ist. lit., I, 197-200; Vlad, Lect. prozei, 26-47; Monica Spiridon, Inerțiile receptării, RL, 1992, 27; Zaharia-Filipaș, Retorică, 153-183; Alex. Ștefănescu, Mihail Sadoveanu, RL, 1994, 25; Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte, Konstanz, 1994, 221-222, 226-228
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
pre sfeti Nestor de au ucis pre Liia, cu ruga lui sfeti Dimitrie...”), ne poate furniza o idee nu doar despre ce însemna atunci garderoba unei femei elegante (căci nu lipsesc bijuteriile și obiectele de toaletă)330, ci și despre interferența modelor și a modelelor ce veneau din Răsărit și din Apus. Avea nevasta Voievodului omorât la Sibiu de sârbul Iacșici mai mult rochii, între ele patru de lucrătură și modă românească („quatuor vestis [...] omnes ad modum Walachorum - sordite”) - două din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
incluse, ca forme sintetice ale celor mai sus menționate, și raporturile morale. Înțelegem prin raporturi morale, relațiile psihologice și morale care se stabilesc Între doi sau mai mulți indivizi, sau Între grupe de indivizi În cadrul unei Întâlniri sau a unor interferențe de interese. În sensul acesta, se disting două aspecte: raporturi morale pozitive și raporturi morale negative. Primele au caracter de cooperare, celelalte au caracter de conflicte. Raporturile morale pozitive se manifestă În cazul ajutorării semenului aflat În dificultate, În suferință
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al situației, trebuie reținut faptul că un articol din Calcutta Monthly Journal (martie 1832) vorbea despre atitudinea dură a tinerilor ofițeri față de indigeni (ceea ce Lafont nu evită să noteze, La présence..., p. 494). 95. Despre epoca lui Ranjit Singh și interferența cu civlizația europeană, vezi studiul introductiv. Maharajahului Ranjit i s-au dedicat foarte multe volume biografice și de analize, crescând exponențial cu interesul pentru lumea sikh din Panjab Înainte de 1849. Câteva adăugiri la bibliografia de până acum ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
argument decisiv pentru echilibrul percepției 1. De altfel, unul dintre cronicarii pe care i-a studiat, Johann Filstich, un brașovean care a scris Între 1728 și 1743 un admirabil Tentamen Historiae Vallachiae, oferea deja argumente solide pe oscilantele coordonate ale interferenței germano-române din Transilvania. Honigberger a evoluat destins În climate Încordate. Modalitățile de a-i contempla biografia asiatică din punctul de vedere al naționalității Îl precedă. Cum spune Întâmplător Filstich, „(...) să răsfoiască, cei ce pot (...) pe Gürtler despre Începuturile lumii (...) și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
prieteni sași care au și difuzat cele mai importante știri despre călătoriile sale În ultimii 20 de ani. Din punctul de vedere al culturii multiple din Transilvania secolului al XIX-lea, Honigberger e deopotrivă un factor imagologic și unul al interferenței: pentru un examen istoric al epocii sale și al legăturilor cu provinciile românești, avem la dispoziție modelul lucrărilor lui Arnolf Huttmann, Adolf Armbruster 2 și Klaus Heitmann 3. Relațiilor românilor cu sașii trebuie să le adăugăm relațiile acestora din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Bernhard Schwartz afirma tocmai despre Transilvania că ar trebui „numită, În ceea ce privește cunoștințele de ansamblu asupra ei, o Cenușăreasă geografică, o Chină a Europei”4, o nouă metonimie conclusivă a unei categorii de „Orient” care nu devenea premisă, nici argument al interferenței. La Hasdeu mai poate fi observat un refuz al cosmopolitismului civilizației, dar nu trebuie uitat că și el fusese marcat de descoperirea romantică germană a Întregii Indii, Într-o epocă, cum spune un autor indian 5, când era greu să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
française en Afghanistan (DAFA), sub conducerea lui Joseph Hackin, Roman Ghirshman, Raoul Curiel sau Paul Bernard, până la războiul din Afganistan, sau prin programele arheologice Începute de Tucci și continuate sub egida IsMEO (IsIAO), fără Însă a epuiza vechile enigme ale interferențelor de civilizații În spațiul afgan și mai ales descoperind mii de probleme noi. Un excelent raport al cercetărilor europene din ultimul sfert de secol a publicat recent Gérard Fussman 2. Dincolo de probleme și de cercetarea istorică Însăși, există o stranie
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Europei”5. Dar nici „podurile” Orient-Occident nu sunt mai puțin ubicue decât „centrele”, aleatorii și infinite. Într-un text apărut În 2002, Marlène Laruelle a punctat rapid În favoarea unui mic clasament al realității (și construcției ei retorice) a „podului”, „răscrucii”, „interferenței” euro-asiatice exprimate de culturi și civilizații aflate la frontiera orientală a Europei și deopotrivă la cea occidentală a Asiei, sau Înglobându-le: În primul rând Rusia, apoi Turcia - care, În secolul XX, și-a legitimat reconstrucția politică și economică prin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nivelul analizei unuia și aceluiași scriitor: legături între diversele secvențe ale operei, raporturi de anticipare sau de ruptură, reliefuri valorice etc. Astfel, V. Alecsandri-„omul de lume” din scrisori e raportat la creația sa literară, pentru a obține imaginea unei „interferențe a planurilor”. Evident, atari conexiuni se întâlnesc mai frecvent în demersurile monografistului și în notele informate ale editorului. Fidel strategiei sale de revenire în spirală asupra unui autor, istoricul literar își îmbogățește necontenit sintezele. Cazul cel mai relevant este acela
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
Al. Lungu, O colecție de excepție, „Argo” (Bonn), 1996, 14; Ion Cristofor, „Semne, grații și simboluri”, TR, 1996, 20; Adriana Cean, Cuvântul rege, TR, 1996, 25; Lucian Vasiliu, Christian W. Schenk sau Pauza dintre cuvinte, CL, 1996, 8; Miruna Mureșanu, Interferențe culturale româno-germane, „Universul cărții”, 1996, 9, 1998, 1; Ion Cristofor, Mandala poeziei, TR, 1996, 45; Dan Brudașcu, Un neamț cu suflet românesc, „Mesagerul transilvan”, 1996, 1 647; Nicholas Catanoy, C. W. Schenk, L, 1997, 7; Andrei Zanca, C. W. Schenk
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
Romul Munteanu, Cultura europeană în epoca luminilor, București, 1974; Ovidiu Papadima, Ipostaze ale iluminismului românesc, București, 1975; Ion Lungu, Școala Ardeleană, București, 1978; La Culture roumaine à l’époque des Lumières, I-II, coordonator Romul Munteanu, București, 1982-1985; Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Cluj-Napoca, 1984; Pompiliu Teodor, Școala Ardeleană în cadrul vieții românești, ST, 1992, 11-12; Ioan Silviu Nistor, Contribuția Transilvaniei la formarea destinului național românesc, ST, 1992, 11-12; Alin Mihai Gherman, Note asupra unei ediții, ST, 1998, 4-5; Micu, Ist. lit.
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
1953-1956). Susține teza de candidat în științe filologice în 1958, cu tema Împrumuturi lexicale de origine rusă și ucraineană în limba română. Tot acum organizează Seminarul de limbă română. În 1974 obține titlul de doctor habilitat în filologie, cu studiul Interferențe semantice dintre limbi (pe baza contactelor lingivstice slavo-române). Numit asistent în 1956, în 1975 devine profesor. Din 1976 până în 1999 deține și funcția de șef de catedră; în mai multe rânduri prodecan, decan ad-interim în 1970, din 1999 e profesor
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
Secolul 20” ș.a. Prea puține din aceste texte, prefețele la cărți de literatură universală, ca și comentariile din emisiunile de televiziune ori transpunerile proprii din lirica germană vor fi reunite antum într-o carte. Intelectual preocupat să aducă în planul interferențelor variate domenii ale spiritului, pe care le supune unui demers critic sever și imaginativ deopotrivă, S. este în cele din urmă un impresionist care, fără nici un efort, se poate plasa în zone de rigori absolute. De aici, și extazele estetice
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
cuprinzând „investigații, precizări, demersuri metodologice”, în care face utile identificări cu privire la paternitatea sau la izvoarele unor opere clasice și se lansează în interpretări mai ample referitoare la vocația europeană a literaturii române, de la Dimitrie Cantemir la G. Ibrăileanu, ori la interferențele literare româno-daneze sau la viziunea asupra Eladei. La aceste contribuții el adaugă cercetări de factură diferită, regrupate în alte două secțiuni ale volumului. Este vorba, pe de o parte, de fișele în vederea elaborării unui Dicționar paralel de scriitori români, în
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
propune „înlăturarea lacunelor informative” ale cititorului român, cauzate de vicisitudinile din vremea războiului și din anii următori, apoi treptat accentul se deplasează asupra judecății interpretative, formative, de la „opere și autori readuși pe rând în atenția publicului nostru” înspre „direcții, curente, interferențe, surprinse în sinteze critice” (Gânduri din mers, 1-3/1981). Obiectivele revistei sunt enunțate într-un număr jubiliar (Dan Hăulică, Secolul 20 la numărul 100, 4/1969), dar ilustrate pe tot parcursul apariției: a „ierarhiza nobil faptele de cultură”, a „îmbrățișa
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]