1,806 matches
-
cateheză: „întrebat fiind dacă dorește să fie creștin pentru vreun avantaj lumesc sau pentru odihna la care sperăm după trecerea vieții, el ar răspunde că pentru odihna viitoare, poate l-am învăța cu următoarele cuvinte”. Conversația, ca metodă ce valorifică interogația, a fost folosită de Fericitul Augustin, cu scopul de a deschide o pistă problematică, de a incita la investigații. Întrebările puse de Fericitul Augustin sunt pretext pentru demonstrarea sau argumentarea mesajului biblic, ori pentru începerea expunerii sau a unui dialog
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
sau din teză, dacă aceasta exprimă dezacordul), întărită ca sinteză a argumentației dezvoltate anterior. Enunțul final trebuie să fie pregnant, memorabil; concluzia propriuzisă poate fi însă urmată de un îndemn care să reprezinte o provocare pentru receptor sau de o interogație care să genereze reflecția asupra viitorului. Particularități ale discursului argumentativ: - textul științific de tip argumentativ (demonstrația științifică) se caracterizează prin informații obiective, prin referințe și dovezi certe, prin perspectiva imparțială, obiectivă (emițător neimplicat), prin limbaj denotativ, impersonal, prin lexicul specializat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a metaforei argumentative etc.; tehnica citatului, a interogației argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unor forme fonetice și lexicogramaticale specifice limbii vorbite întro zonă lingvistică/întrun mediu social. Este o calitate particulară a discursului colocvial. Mărci lingvistice: utilizarea frecventă a discursului direct/indirect liber, marcat subiectiv și afectiv prin interjecții, formule de adresare, exclamații, interogații, pauze expresive etc.; prezența formelor sau a structurilor familiare, populare sau regionale etc. Concizia vizează o maximă concentrare a discursului realizată prin selectarea mijloacelor lingvistice strict necesare exprimării ideilor sau sentimentelor. Este defini torie pentru discursul (oral sau scris) care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
literare, prin sinonimie (lexicală, sintactică și stilistică), prin omonimia valorificată în jocuri de cuvinte; sunt inserate frecvent citate, maxime, parafraze ori formulările stereotipe specifice culturii media; - nivelul morfosintactic nu are mărci distinctive, apelând la elemente ale stilului artistic: construcții retorice (interogații și exclamații retorice, gradații, enumerări, recurență, sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări eliptice etc.); - nivelul stilistic evidențiază o mare libertate în selectarea mijloacelor expresive și a registrelor stilistice. Aspecte particulare - Textele publicitare (textul de prezentare, anunțurile publicitare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
elementelor paraverbale și nonverbale în constituirea sensurilor, zone de incidență cu registrul stilistic popular; diferențieri în funcție de tipul de cultură: varianta oralității rustice/varianta citadină. - Mărci distinctive: frecvența substantivelor în vocativ, a verbelor la imperativ, a unor expresii colocviale, a exclamațiilor/interogațiilor, a interjecțiilor; elidări fonetice, topică afectivă, abateri de la normă precum dezacordul, anacolutul etc. Registrul stilistic scris presupune opțiunea pentru scriitura elaborată, al cărei criteriu valoric este originalitatea, pentru un limbaj autoreflexiv, conștient de forța sa de a întemeia universuri autonome
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de aur e să înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Ne punem în gând o fericire, o speranță, în sfârșit ceva frumos, dar peste câteva clipe observăm mirați că ni sa terminat apa. 2.9.5. Figuri de adresare Interogația retorică este figura de stil ce constă în formularea unei întrebări la care nu se așteaptă răspuns. Reprezentând adesea o strategie discursivă de implicare a lectorului/a auditoriului, interogația retorică are menirea să accentueze o idee, o aser țiune, un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
că ni sa terminat apa. 2.9.5. Figuri de adresare Interogația retorică este figura de stil ce constă în formularea unei întrebări la care nu se așteaptă răspuns. Reprezentând adesea o strategie discursivă de implicare a lectorului/a auditoriului, interogația retorică are menirea să accentueze o idee, o aser țiune, un sentiment. - Uneori, are rol de structurare a întregului text poetic, ca în poezia Numi presimți? de L. Blaga sau întrun stănescian Poem din volumul O viziune a sentimentelor: Spunemi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de L. Blaga sau întrun stănescian Poem din volumul O viziune a sentimentelor: Spunemi, dacă te aș prindentro zi / și țiaș săruta talpa piciorului, / nui așa că ai șchiopăta puțin, după aceea, / de teamă să numi strivești sărutul?... - În opera epică, interogațiile retorice sunt, frecvent, autoadresate, inserate în monologuri interioare ce sondează incertitudinile eroilor, dând glas unor dileme: Sunt ceasuri de când mă gândesc. Și nu pot face nimic. Să telegrafiez lui Sen? Să scriu Maitreyiei? Simt că a făcut asta pentru mine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Sunt foarte turbure, acum, foarte turbure. Și vreau totuși să scriu aici tot, tot. ...Și dacă nar fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde știu? Aș vrea să privesc ochii Maitreyiei. (M. Eliade) - În textul dramatic, interogațiile retorice sunt utilizate în scop expresiv, pentru a da relief personajelor sau evenimentelor: IONA: Cum se numeau bătrânii aceia buni, care tot veneau pe la noi când eram mic? Dar ceilalți doi, bărbatul cel încruntat și femeia cea harnică [...]? Cum se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
enunțurilor din vorbirea trans pusă a personajelor, prezența verbelor dicendi sau a substantivelor nume de acțiuni cu rol de regent al subordonatelor, utilizarea conectorilor de subordonare (că, să, dacă, unde, când etc.), substituirea imperativului cu verbe la modul conjunctiv, prezența interogațiilor indirecte (care nu sunt marcate grafic prin semnul întrebării) etc.: Stănică se însură cu Georgeta, cu care nu avu „fii“ dar avu protectori asidui, făcu politică; declară că simte „un ritm nou“, fu chiar prefect întro scurtă guvernare... (G. Călinescu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și perso najul narator din opera epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte de suspensie etc.: Ah, pentru cine sunt largile / vremi? Pentru cine catargele? // O, aventura, și apele! / Inimă, strânge pleoapele! Eul liric poate fi desemnat și prin persoana întâi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
textuali vizează categoria subiectivității: mărci lexicogramaticale ale persoanei I/a IIa (verbe, pronume și adjective pronominale la persoana I ori a IIa, singular sau plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți de valoare atribuite eului liric etc. - Tipurile de discurs specifice sunt monologul liric
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
experiențe individuale: Durerea divizată o sună încet, mai tare... Caracterul mimetic al liricii tradiționaliste este reliefat prin asocierea acestor simboluri cu un spațiu comun, banal (lunca, drumul), în contrast cu adâncul mărilor foșnitoare și înaltul cerului, care „se logodesc“ în poezia modernă. Interogația retorică din finalul secvenței exprimă ideea că poetica tradițională nu poate exprima toată complexitatea omului modern. Aceasta este sugerată prin enumerarea celor trei metafore ermetice/închise (piatraîn rugăciune, a humei despuiare / Și unda logo dită sub cer) care pot semnifica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cadru feeric, un spațiu protector pentru cuplul de îndrăgostiți: Luceferi se desfac, / Zâmbind iubirii noastre. Personificarea luceferilor, a codrului (pe gânduri pus) sugerează ideea poetică a capacității iubirii de a însufleți universul, de a crea armonie între cer și pământ. Interogația retorică din finalul strofei adaugă și ideea efemerității a tot ce există în lumea fizică, în viața omului și în afara lui. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Modul în care activitatea de voluntariat contribuie la dezvoltarea personală Sugestie de rezolvare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pot fi ușor recunoscute printrun fel de alianță secretă cu absurdul sau cu nebunia - îi spune Zare lui Radu. Refuzând această alianță, Zare refuză săși recunoască părinții: ceavem noi în clin sau în mânecă cu oamenii aceia? ÎNCHEIERE În esență, interogația identitară definește nu numai existențele protagoniștilor și lumea orfană, lipsită de adevăr și certitudini în care trăiesc, ci și lumea textului, plasată pe nisipurile mișcătoare ale cuvintelor care relativizează orice personaj, ambiguizează orice referent: „Nu cred că prin cuvinte se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
2. Explică rolul parantezelor în secvența: (poate că din cauza lumii care ne împiedica.) 3. Construiește un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului tragedie. 4. Precizează perspectiva narativă care poate fi identificată în fragmentul dat. 5. Prezintă rolul interogațiilor retorice din textul citat. 6. Ilustrează o modalitate de caracterizare a personajului prezentă în text, justificând răspunsul printro secvență semnificativă. 7. Prezintă semnificația unei figuri de stil din fragmentul dat. 8. Ilustrează două trăsături ale genului epic prezente în textul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cea a destinului. - VARIANTA 6 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Tudor Arghezi, Saștept?) 1. sinonime: pulbere - praf, nimicnicie; nu intră - nu ajunge, nu se deschide 2. În titlul formulat ca propoziție interogativă, semnul întrebării are rolul de a marca grafic interogația retorică, semnalând intonația ascendentă specifică unui enunț interogativ. 3. [a călca / a trece pragul (cuiva), a se pune prag, a pune piciorul în prag, a se lovi (cu capul) de pragul de sus, a bate/a toci pragurile, din prag
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
caracterul confesiv al poeziei, care dezvăluie orizontul inefabil al stărilor de conștiință și al trăirilor interioare. Astfel, poezia Saștept? evidențiază prezența eului liric prin verbe și pronume ale persoanei I (S aștept să mi sentoarcă...), prin mărci ale subiectivității, precum interogațiile retorice sau topica afectivă. Cea dea doua caracteristică este reliefată prin structurarea poeziei ca monolog liric ce urmărește fluxul unor stări de conștiință legate de apropierea sfârșitului și de sentimentele de solitudine, de inutilitate, de resemnată tristețe. 9. Ultimele șase
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
precedate de negații (niciun drum, nicio ușă, nam prag). Compensațiile acestei amare singurătăți sunt de ordin imaterial: o cărăruie, o dâră ca de fum, stelele și noaptea ce sentâlnesc întrun arbore al tristeții. Aceste simboluri, care formează imagini vizuale, pregătesc interogația retorică din final, comunicând ideea poetică a neputinței de a sfida limitele materiei, de a opri trecerea timpului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Măsura în care ecranizarea unei opere literare poate substitui sau nu lectura acesteia Dezvoltarea spectaculoasă a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Îți mai amintești de mine Maitreyi, și dacă da, ai putut să mă ierți? e o emblemă a autenticității prin adresarea directă, punând în același timp întregul univers al cărții sub zodia experienței trăite direct, sub semnul amintirii și al interogației. Titlul fixează în cen trul acestei experiențe de cunoaștere prin eros o eroină misterioasă și fascinantă, cu nume de zeitate indică (în limba hindusă, bunătate), pe Maitreyi Devi, fiica profesorului Dasgupta, pe care Eliade a cunoscuto în timpul studiilor la Calcutta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
reflecțiilor personajului narator/rolul de a marca inserarea unei reflecții în flu xul discursului narativ. 3. Pentru el, acest eșec minor era o tragedie./ Detest tragedia ploilor nesfârșite de toamnă. 4. Perspectiva narativă ilustrată în text este internă, subiectivă. 5. Interogațiile retorice au rolul de a evidenția dileme interioare ale persona juluina rator/conștientizarea propriilor incertitudini, evidențiind înclinația spre reflecție, spre auto analiză. 6. Fragmentul apelează, mai ales, la modalități indirecte de caracterizare. Acestea se concretizează prin acțiunile și opțiunile personajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ar putea fi Kant, Hegel sau, eventual, Nietzsche. Gândire înaltă și secol XX nu par să rimeze. Heidegger ar constitui singura și marea excepție. Dacă măsura noastră va fi însă capacitatea unei minți de a înnoi în mod radical temele, interogațiile și practica filozofiei, atunci va trebui să ne amintim și de Ludwig Wittgenstein. În reflecția modernă privitoare la dreptul la existență și la menirea filozofiei, opera lui constituie o provocare ce poate fi comparată cu cea pe care au reprezentat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
constantă a fost că nu ești îndreptățit să te îndeletnicești cu filozofia și să o prezinți unor minți tinere dacă nu ești în stare să produci gânduri proprii, idei noi, proaspete. Interesul lui s-a îndreptat în mod constant spre interogații fundamentale, și nu spre elaborarea pas cu pas a unor idei deja formulate sau, cu atât mai puțin, spre prezentarea ideilor altora. Ceea ce era îndeobște recunoscut și O VIAȚĂ DE EROU? 55 apreciat drept performanță academică nu îl interesa. Stilul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ajunge la tautologii, matematica la identități, filozofia la definiții.“ Chiar dacă era interesat de observațiile critice ale lui Ramsey, Wittgenstein acuza înclinația acestuia de a se concentra mai mult asupra unor elaborări tehnice în cadre date, pe care nu le supunea interogației. O însemnare despre Ramsey, din anul 1931, exprimă foarte bine ceea 56 GÂNDITORUL SINGURATIC ce îl distanța pe Wittgenstein de eminenți filozofi de orientare logică ai timpului: „Ramsey era un gânditor burghez. Adică gândurile sale aveau drept scop coordonarea lucrurilor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]