4,210 matches
-
de factorii somatigeni, de un anumit tip de reactivitate individuală, de structura psihică a personalității bolnavului, de modelul de comportament individual, de conflictul dintre nivelul de aspirații și posibilitățile personale de realizare, de factorii morbigenetici exogeni și de natura relațiilor interpersonale. În cursul evoluției clinice a nevrozelor, tulburările psihopatologice pot influența negativ capacitatea de muncă a bolnavilor, mai ales în domeniile care solicită o activitate intelectuală susținută, de intensitate medie sau crescută. Majoritatea autorilor sunt de acord în a recunoaște trei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de opiacee, a psihotropelor. Recuperarea în psihopatii și sociopatii Din punct de vedere psihosocial și al modului de comportament aberant, psihopatiile și sociopatiile se înrudesc. Elementul principal este reprezentat de caracterul aberant al acestor conduite, de natura conflictual-tensională a relațiilor interpersonale, de incapacitatea de adaptare pozitivă, constantă, în familie sau profesiune. Pentru psihopați, fenomenul are la bază tulburarea organizării intrinseci a sistemului personalității, de tip caracteriologic, ceea ce conferă o instabilitate psihică cu consecințe asupra comportamentului și a capacității de adaptare a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Milano, 1967. Sorel, G., Reflections sur la violence, Rivière, Paris, 1930. Spencer, H., Individul împotriva statului, Editura Cultura Națională, București, 1924. Stengel, E.; Cook, N.G., Attempted suicide. Its social significance and effects, Chapman and Hall, Londra, 1958. Sullivan, H.S., Teoria interpersonale della psichiatria, Feltrinelli, Milano, 1962. Sutherland, E.H.; Donald, R.C., Principles of criminology, J.B. Lippincott, Philadelphia, 1966. Sutter, J., L’anticipation, PUF, Paris, 1983. Szabo, D.; Gagne, D.; Parizeau, A., L’adolescent et la société, Éd. Dessart, Bruxelles, 1972. Szasz, T.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ceea ce am făcut prin periplul nostru în comun în lumea tehnicii. Blocaje în comunicarea didactică În comunicarea didactică pot interveni în anumite momemte diverse blocaje ale căror surse se găsesc în cadrul ralațiilor dintre transmițător și receptor, respective relații de percepție interpersonală, relații interpersonale simpatico, relații funcționale sau relații interpersonale de comunicare. Comunicarea pedagogică sau educaționala este cea care mijlocește realizarea fenomenului educațional în ansamblul său, indifferent de conținuturile, modalitățile sau partenerii implicați în demersul educațional. În acest sens a comunica înseamnă
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
făcut prin periplul nostru în comun în lumea tehnicii. Blocaje în comunicarea didactică În comunicarea didactică pot interveni în anumite momemte diverse blocaje ale căror surse se găsesc în cadrul ralațiilor dintre transmițător și receptor, respective relații de percepție interpersonală, relații interpersonale simpatico, relații funcționale sau relații interpersonale de comunicare. Comunicarea pedagogică sau educaționala este cea care mijlocește realizarea fenomenului educațional în ansamblul său, indifferent de conținuturile, modalitățile sau partenerii implicați în demersul educațional. În acest sens a comunica înseamnă “ a fi
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
în lumea tehnicii. Blocaje în comunicarea didactică În comunicarea didactică pot interveni în anumite momemte diverse blocaje ale căror surse se găsesc în cadrul ralațiilor dintre transmițător și receptor, respective relații de percepție interpersonală, relații interpersonale simpatico, relații funcționale sau relații interpersonale de comunicare. Comunicarea pedagogică sau educaționala este cea care mijlocește realizarea fenomenului educațional în ansamblul său, indifferent de conținuturile, modalitățile sau partenerii implicați în demersul educațional. În acest sens a comunica înseamnă “ a fi împreună cu”, a realiza o comunicare de
PSIHOPEDAGOGIA COMUNICĂRII. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Rotenstain Solo () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_908]
-
decât indivizii să rezolve problemele și să creeze noi idei.Aceasta se aplică și contextului învățării. Importanța muncii în echipă este recunoscută prin includerea „Lucrului cu ceilalți” ca abilitate cheie la nivelurile 1 și 2, și a „Management-ului relațiilor interpersonale” la nivelul 3 în calificările profesionale naționale românești. Avantajele muncii în echipă pentru învățământul și formarea tehnică și profesională: încurajarea elevilor să învețe și să muncească împreună; pregătire mai bună a elevilor pentru a-și ocupa locul pe piața muncii
APLICAŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEHNIC , UTILIZAREA ABILITĂŢILOR DE MUNCĂ ÎN ECHIPĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Raicu Daniela, Luca Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_909]
-
negative ale poluării asupra existenței planetei noastre - prezentare PowerPoint cu efectele poluării Identificarea unor situații concrete de manifestare a pericolului pentru viață al activităților antropice - prezentare PowerPoint - Top 10 specii de animale dispărute din România 5. Obținerea performanțelor Obținerea relațiilor interpersonale cu efecte pozitive asupra grupului de elevi, favorabile interacțiunii și conlucrării în vederea atingerii obiectivelor comune urmărite Precizarea factorilor cu efecte negative asupra mediului înconjurător, generatoare de contradicții și tensiuni pe plan politic internațional Formularea unui decalog ecologic în urma activității pe
RESPONSABILITATEA FAŢĂ DE MEDIUL ÎN CARE TRĂIM. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Andriev Sorina-Octavia, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_925]
-
acordarea de asistență se referă la ansamblul acțiunilor organizate pe plan social cu scopul de a asigura condiții optime de dezvoltare sau de a preveni și înlătura situațiile de suferință prezente temporar în viața persoanei. La nivelul informal, al relațiilor interpersonale, a acorda asistență cuiva presupune a sprijini și ajuta persoana în cauză să depășească unele dificultăți și să rezolve anumite probleme. La acest nivel, acordarea de asistență este, de cele mai multe ori, o acțiune individualizată În teoria și practica vieții sociale
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
existența ulterioară a persoanei, destinul său în general. Intensitatea și formele de manifestare ale acesteia depind de nivelul cultural al bolnavului, de cunoștințele sale cu privire la forma de manifestare și evoluția bolii, la metodele de tratament, de structura și natura relațiilor interpersonale stabilite cu membrii familiei și cu echipa terapeutică. Printre formele de manifestare a acestui șoc emoțional întâlnim stări de anxietate, reacții depresive, trăiri hipocondrice însoțite de simptomele negative tipice: greață, astenie, insomnii, anxietate, depresie, dureri musculare, dureri somatice. Aceste reacții
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
depășirii obstacolelor din calea dezvoltării personale oricând ar putea apare și în vederea obținerii dezvoltării optime a resurselor personale (APA, 1956). De altfel, The British Association for Counselling, fondată în 1977, definește consilierea ca fiind „utilizarea pricepută și principală a relației interpersonale pentru a facilita auto cunoașterea, acceptarea emoțională și maturizarea, dezvoltarea optimă a resurselor personale. Scopul general este acela de a furniza ocazia de a lucra în direcția unei vieți mai satisfăcătoare și pline de resurse. Relațiile de consiliere variază în funcție de
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
maniera în care o fac. Consilierul își propune să ajute clientul să înțeleagă cum și de ce se angajează într-o decizie și să-și aproximeze cât mai bine consecințele în termeni de risc, timp, costuri, energie; Îmbunătățirea relațiilor intra și interpersonale; Dezvoltarea potențialului, resurselor de care dispune clientului în scop preventiv și terapeutic. VI.2.5. Abilitățile consilierului Printre caracteristicile personale ale consilierului cele mai semnificative și mai frecvent enumerate sunt: calmul și răbdarea, capacitatea de a asculta, viziunea pozitivă asupra
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
terapeutic. VI.2.5. Abilitățile consilierului Printre caracteristicile personale ale consilierului cele mai semnificative și mai frecvent enumerate sunt: calmul și răbdarea, capacitatea de a asculta, viziunea pozitivă asupra oamenilor, deschiderea în relațiile cu cei din jur, capacitatea de comunicare interpersonală și implicit de interrelaționare, deschiderea la schimbare, capacitatea de a tolera ambiguitatea, simțul umorului, onestitatea și sinceritatea, realismul, capacitatea empatică și ascultarea, capacitatea de a accepta oamenii așa cum sunt ei cu calitățile și defectele lor. În afară de aceste caracteristici personale, consilierul
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
folosi roadele cunoașterii transformând exteriorul în facilități interioare, formându-și caracterul și dezvoltându-și pesonalitatea. Deși învătarea este eminamente o activitate proprie, ținând de efortul individual depus în înțelegerea și conștientizarea semnificațiilor științei, nu este mai puțin adevărat că relațiile interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil apariției și construirii învățării personale și colective. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre mințile participanților, dintre personalitățile lor, ducând la o învățare mai activă și cu rezultate evidente
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
mai multe și mai bune, elevii învață și unul de la altul, nu doar de la profesor sau din manual, este încurajată contribuția personală, intervine aprecierea diversității, se valorifică informațiile colegilor în construirea cunoașterii proprii; “*” învățând în grup se dezvoltă unele relații interpersonale mai bune: relații colegiale, de solidaritate, de sprijin personal; “*” evaluarea urmărește acordarea ajutorului imediat, având o funcție corectivă, ameliorativă, realizându-se prin raportarea la progresul individual, dar având în vedere atât participarea fiecărui elev la procesul elaborării în comun, cât
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
supunere în raport atât cu părinți, cât și cu persoanele care semnifică autoritate (profesori, șefi), manifestând lipsă de inițiativă și încredere în forțele proprii. Mai mult decât atât, acest mod de disciplinare va crea un lanț de frustrări, intra și interpersonale. . Modelul parental indulgent caracterizat de conceptul de familie slab structurată, care manifestă un stil educativ permisiv-indulgent (Baumrind, 1972, apud Stănciulescu, 1997). Copilul nu învață să respecte reguli, să aibă anumite responsabilități, ci are impresia că totul i se cuvine. Astfel
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
se constituie ca o educație a atitudinilor și mentalităților, a conduitei în societate, în școală, în familie. Ea își propune, ca finalitate, autoconștientizarea facultăților și proceselor fiecărui individ, pentru a putea fi utilizate apoi în activitățile sale, în sfera relațiilor interpersonale din școală, familie, societate. Între obiectivele urmărite în acest sens se remarcă următoarele: respectul față de om ca valoare socială supremă; respectul față de valorile culturale și acceptarea diversităților culturilor; receptivitate la ideile și sugestiile altora; capacitatea de a dobândi contacte satisfăcătoare
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
și femeii: tatăl are un rol instrumental, realizează eficacitatea funcționării grupului familial și mama are un rol expresiv, de coeziune afectivă. Teoria sistemică abordează familia ca pe o personalitate colectiv sistemică, cu relații dinamice între subcomponente - subsistemul unității familiale, subsistemul interpersonal, subsistemul personal - dar mai ales cu sistemul social în întregime. Teoria utilitaristă promovează gratificația simbolică și materială reciprocă, în scopul obținerii de satisfacții relaționale, afective și identitare pentru membrii familiei. Fiecare teorie reliefează complexitatea și importanța relațiilor familiale pentru fiecare
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
mame. Aceste ocupații sunt urmate de agricultură, alimentație publică, turism, hoteluri, restaurante. În lipsa unor vizite frecvente, mijloacele de comunicare - telefonul, internetul - sunt principala modalitate de păstrare a legăturii cu membrii familiei rămași acasă. Subiectele abordate cel mai des în comunicările interpersonale sunt: rezultatele școlare, relațiile intrafamiliale și diversele dorințe ale copiilor. Bunăstarea afectivă a copiilor migranților este mai scăzută, comparativ cu cea a copiilor care nu au părinții plecați peste hotare și există o diferență între starea de sănătate a fetelor
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
comune între elevi, părinți, profesori pe diferite teme. TEME ORIENTATIVE 1. Eu. Cine sunt, cum sunt? să-și sesizeze și conștientizeze notele personale, caracteristice; să-și poată realiza un autoportret expresiv, complet identitate, trăsături de caracter, stil de muncă, relații interpersonale; să observe și să descrie portretul colegului ales de fiecare; să opereze cu elemente esențiale ale caracterizării psihosociale a unei persoane; să-i conștientizeze pe copii asupra modului în care sunt percepuți de către colegi. 2. Cum învăț eu ? să-și
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
incurabile, așa cum sunt bolile neoplazice, dar și alte boli degenerative, neurologice, cardio vasculare, de nutriție, demențele, SIDA, ș.a., comunicarea, care reprezintă o nevoie stringentă a acestora, presupune unele abilități relaționale, care constau în abordarea unor strategii menite să stabilească relații interpersonale, empatice. Demersul paliativ, care se află în complementaritatea celor preventive, terapeutice și de recuperare, vizează satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale și cuprinde pe lângă tratamentele medico-chirurgicale, toate îngrijirile "nursing" și toate susținerile psihologice și spirituale, destinate să aline suferințele somato psihice, să
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
norme și comportamente, între persoane. Acestea sunt elementele care dimensionează integrarea socială ca : integrare culturală - când normele și valorile unei culturi sunt consistente între ele; integrare normativă măsura în care valorile grupului devin norme efective pentru membrii; integrare comunicațională schimbul interpersonal de semnificații; integrare funcțională este tipul de integrare în raport cu schimbul de servicii; ea variind de la interdependență extremă la autonomie individuală înaltă (W. Landecker, 1951). 2. Managementul serviciilor de îngrijire la domiciliu Conceptul de politica socială desemnează: 1. orientarea principală si
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
atât mai mare cu cât atacul se adresa unei ținte mai importante în structura de rezistență a capitalului național. Supraviețuirea capitaliștilor români depindea de supraviețuirea câtorva instituții fundamentale ale noului sistem de putere. Prima și cea mai importantă, era legătura interpersonală a capitaliștilor cu politica și administrația, ceea ce le permitea canalizarea resurselor statului și ale societății în folosul lor, printr-o largă varietate de mecanisme și mijloace. În societatea modernă, capitalistul, politicianul și funcționarul public îndeplinesc funcții complementare și sunt net
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de ceea ce a fost numit „grup clientelar”, uneori instituționalizat prin relații de rudenie, de prietenie sau comerciale. Iar apoi, grupurile clientelare de mici dimensiuni încep să se coaguleze în grupuri clientelare de dimensiuni medii, niciodată atât de mari încât relațiile interpersonale să nu joace rolul major în menținerea unității grupului. Atacul împotriva acestei instituții fundamentale a „grupului clientelar” a fost purtat de capitalul occidental prin intermediul bătăliei politice și ideologice pentru „combaterea corupției”. În această campanie, purtătorii intereselor capitalului occidental au beneficiat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încredere în indivizi sau grupuri din afara familiei, fenomen ce împiedică orice fel de relații de colaborare în afara familiei. În mod similar, Almond și Verba (1963) notează că democrațiile cu cea mai lungă stabilitate în timp sunt cele în care încrederea interpersonală cunoaște nivelurile cele mai înalte. Putnam (Putman, Leonardi, Nanetti, 1993) a argumentat și el legătura dintre eficiența guvernelor locale din Italia și stocurile de capital social existente în regiunile cu pricina. O serie de studii realizate pe baza unor seturi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]