16,981 matches
-
Andreea Deciu O carte intitulată Nostalgia ar fi foarte în spiritul lui Jankélévitch, chiar dacă, surprinzător oarecum, despre nostalgie în acest volum publicat recent de Editură Univers Enciclopedic este foarte puțin vorba, în doar cîteva pagini de sfîrșit. De altminteri titlul exact nu este Nostalgia, ci
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
e cu adevarat foarte frumoasă, așa cum sînt toate scrierile filozofului francez, desi recunosc că mi-a făcut mai mare plăcere să o citesc decît în cazul celorlalte. M-a nedumerit, ca să nu zic chiar stupefiat, postfața lui Cornel Mihai Ionescu, intitulată Celălalt și spectrele: Intrigat și indignat că într-o carte despre timp, cum e această, numele lui Heidegger nu e rostit niciodată, desi bîntuie fiecare pagină, ca o fantomă ce se respectă, autorul acestei postfețe, care e totodată coordonatorul colecției
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
familiei un portret de grup. Fiind însă îndrăgostit de mama, nu pictează toți membrii familiei, ci doar pe Aurora, șezând pe o șopârla și legănând aer la pieptul sau gol. Înciudat de supărarea tatălui, acoperă pictură cu un alt tablou, intitulat că și românul lui Rushdie The Moor^s Last Sigh. Aceeași temă este reluată de Aurora, obsedată și ea de tema Maurului. Dacă inițial, în tablourile sale, Maurul apărea că o figură metaforica a pluralismului modern, simbolul noii națiuni indiene
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
expoziții de stat în țară și în străinătate. Pentru o mai mare autonomie, între anii 1964-1969 desfășoară în paralel o intensă activitate publicistica și de critică plastică, în presă și la radio-televiziune. Publică la Editură Meridiane (1966), volumul de estetică intitulat Culoarea - suflet și rețină. În 1968 i se conferă ordinul "Meritul cultural", decorație pe care o refuză, ca protest pentru politica culturală oficială. În 1969 e nevoit "să se transfere" în Occident și să ceară azil politic. În prezent trăiește
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
revoluție, scriitorul Iordan Chimet m-a invitat să scriu o mărturie despre realitatea țării văzută din exil, despre reconstrucția morală a țării, mărturie ce avea să fie inclusă în ultimul volum din Dreptul la memorie. I-am trimis un text intitulat Marea absența, în care analizăm cauzele degradării societății românești, datorate - după opinia mea - dezertării oamenilor de cultură, si mai ales a scriitorilor, în rîndurile ateismului și scepticismului intelectual. Făceam apel la trezirea conștiințelor, la regasirea filonului spiritual care să producă
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
ci prin lectură unor cărți bizuite pe o bună documentație. Rezultă, de aici, studii de "joc secund", în care interesul cade pe nuanțarea punctelor de vedere și pe formularea unor concluzii mai totdeauna fecunde în rezultate. Cartea d-sale, incitant intitulată Paradoxul român, dovedește, repet, cît de adînc și de fecund meditează autorul asupra cîtorva chestiuni cu adevarat nevralgice ale istoriei contemporane a României. Aflăm aici studii despre construcția României Mari, despre România interbelică democrată, despre Carol al II-lea, despre
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
i-a aplicat știuta corecție în răspunsul la discursul academic de recepție. Dens în substanță e studiul, despre opera lui Calistrat Hogaș. În 1984, cînd a apărut primul volum din ediția critică Hogaș, am publicat, tot în această revista, comentariul intitulat Ghinionul unui prozator. Într-adevăr, prozatorul Hogaș a fost un om cu ghinion, operă să căzînd victima nenorocului autorului ei. Născut în 1848 sau în 1849, prozatorul a fost, de fapt, coleg de generație cu Maiorescu, Eminescu, Conta, Panu, Lambrior
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
îndemînă: de la desen la pictură, de la colaj la instalație, de la performance la filmul video și de la notă de jurnal intim la confesiunea publică. Nouă expoziție pe care Ilea a deschis-o acum în București, tot la Galeriile Etaj 3/4, intitulată Finul, chiar dacă nu folosește nemijlocit toate formele de comunicare amintite, stochează, în memoria materială a exponatelor luate în parte, dar și în memoria subtilă a întregului, o impresionantă experiență a limbajelor, a tehnicilor și a meditației artistice pe care pictorul
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
în parte suporta la rîndul ei o contabilitate minuțioasa. Cosmicul figurează în inventar cu toate elementele sale: "infinitul, soarele, cerul, luna, stelele, luceferii, muzica sferelor, zborul intergalactic, haosul, geneză, extincția". Nimic nu scapă gestiunii exigente a autorului nici în rubrică intitulată Natură. Aici avem "natura-cadru fizic, fundal pentru reveria romantică (Împărat și proletar, Scrisoarea I, Melancolie)"; după aceea, "natura-cadru fizic, paradis terestru în idile (Dorința, Sară pe deal)"; în al treilea rînd "natura-personaj mitic (Revedere)"; și în sfîrșit, "natura-realitate metafizica (Mai
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
despre românul interbelic, așa cum s-au petrecut în epoca, d-na Carmen Matei Mușat ne propune patru opinii. Au fost, incontestabil, bine alese. Mă voi opri la trei dintre ele. Mai întîi aceea a lui Mihai Ralea din 1927. E intitulată De ce nu avem român, dezvăluind că sociologului și criticului literar M. Ralea i se părea, chiar în a doua jumătate a celui de al treilea deceniu, că încă n-avem român. Deși pînă la această dată apăruseră, după, Ion, Pădurea
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
mituri defetiste. Grila asiatică ni se pare incompatibilă cu structurile spirituale de tip greco-latino-mediteranean. Ne-a captivat stilul ăngrijit al expunerii, personalizată mereu de atitudine dar și de "senzaționalul" descoperirii, ca de pildă foarte artistul inventar al felurilor gastronomiei chineze, intitulat poem. an care amuzamentul se ănsoteste cu faimoase corespondențe de forme, culori, sunete și parfumuri. Itinerariul este nul esențial: Zidul cel Lung și mormintele Dinastiei Ming, Palatul (Interzis) de Iarnă (9999 de ăncăperi), Zhengzhou, capitala provinciei Henan, leagănul Chinei și
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
Când află, da ănapoi strategic, dar ași păstrează vitejește opinia. După ce an Cameră Deputaților s-a pierdut o zi cu moțiunea ăndreptată ămpotriva unui manual de istorie, prilej de dispute oratorice contracronometru, Cornel Nistorescu scrie an EVENIMENTUL ZILEI un editorial intitulat Bulă cu papion. Un editorial an care bagă de seamă că președintele Comisiei pentru ănvătămănt, știința, tineret și sport, dr. ing. Anghel Stanciu nu se prea are bine cu limba română curentă, cea an care și-a formulat moțiunea simplă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
ăntămplă personajului din"Un duel", chiar când plâng, si plâng atât de des!, protagoniștii lui Cehov au o anumita decentă și simplitate care provin din ănsăsi umanitatea lor. La extremă opusă față de povestiri că "Muierile" se află o superbă ironie intitulată "Carasul ăndrăgostit". Personajul este... un caras ăndrăgostit de o frumoasă domnișoara care ănoată an iazul unde ași duce acesta viața. Ce poate fi neobișnuit ăntr-o asemenea situație? se ăntreabă autorul. La urma urmelor, "demonul lui Lermontov nu se ăndrăgostise de
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
în timpul lecturii se configurează treptat preferință autorului pentru discutarea moravurilor lumii românești. Val Condurache descrie, cu talent de prozator, modul nostru de a fi și apoi, cu talent de eseist, îl analizează. Un text antologic din această categorie este cel intitulat Soarele era, de-o sulița, pe cer. În ochii românului - explică Val Condurache cu umor - punctualitatea e o boală nemțeasca. Nici despre SIDA nu se știe cu siguranță de unde vine, sunt doar presupuneri în legătură cu ea, dar despre punctualitate se știe
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
riscul de a deveni excesiv de redundanta cu titlul articolului meu, ca an cele ce vor urma mă voi ocupa de traduceri, nu de ideile propriu-zise dintr-un text. an cursul anului trecut a apărut, la Editură Omniscop, un volum Kierkegaard intitulat Maladia mortală, tradus de George Popescu. Am semnalat an "România literară" toate traducerile apărute an românește din Kierkegaard (mă refer la cele publicate de Editură Mașină de scris), așa că m-am grăbit, la momentul respectiv, să citesc și acest volum
Traduttore tradittore ... by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17474_a_18799]
-
C. Rogozanu Eu se intitulează noul volum de poezie al lui Mihai Ignat. "Noua" cu adevărat este secțiunea intitulată "și alte secvențe". Multe dintre poemele reunite sub titlul Klein sunt deja la a treia apariție an volum: mai ăntâi, ăn 1995, ăn Tablou de familie unde Mihai Ignat debutează alături de alți cinci tineri scriitori; urmează apoi un Klein "complet
Klein c'est moi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17465_a_18790]
-
acestei reveniri an forță stau două majore cărti-argumente, prima apărută la Cluj, ăn 1994 și purtând titlul românului matein, dar conținând, pe lângă acesta, două adaosuri, al lui Eugen Bălan - o rescriere a episodului Gogu Nicolau - și al lui Radu Albala, intitulat an deal, la Militari, ăncheind episodul Lena Ceptureanu - ediție concepută și ăngrijită de Marian Papahagi, cu o prefață de Nicolae Manolescu și o postfața de Ion Vartic. Cea de-a doua lucrare, de asemenea cu titlul românului matein cuprinde an
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
s-ar fi putut ăntămpla așa ceva), ci doar supus la o probă care-i ăngăduie o legitimare ăntr-un context critic ănnoit, pe temeiuri și ele revizuite. Același lucru se petrece și cu autorul Silogismelor amărăciunii, ăn cartea lui Livius Ciocârlie, intitulată Caietele lui Cioran. ăntr-o dedicație către subsemnatul, pe care ămi ăngădui a o divulgă, autorul ămi adresează "aceste exerciții de dragoste nerespectuoasa, cu ăngrijorarea din ce an ce mai acută de a nu-l dezamăgi". Cum m-ar putea dezamăgi
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
dactilo); Contrahoroscop, cinci pagini; Agenda 1980 cu Un an din viața unui scriitor, 1-10 ianuarie, în rest filele albe; Agenda 1973 cu diferite însemnări personale ale scriitorului de la 1 la 19 septembrie și respectiv 31 octombrie - 31 decembrie; Un carnet intitulat Jurnal foarte intim, numerotat de scriitor de la 1 la 36; O agendă 1976 cu însemnări ce aparțin scriitorului La finalul întrebării - ce să scriu la datele 5 iulie - 26 noiembrie; Cel mai iubit dintre pământeni; Autobiografie 1 martie 1977." Se
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
adepții), această cultură națională unitară poate fi declarată și drept ficțiune, o ficțiune cu care trebuie luptat în numele ăinternationalismuluiă". Să reamintim în treacăt că prin aceeași prisma internaționalista a încercat să-l judece pe Eminescu și Panait Istrati, în articolul intitulat Între Neam și Umanitate, publicat în Adevărul literar și artistic din 21 septembrie 1924, în care poetului i se aducea reproșul naționalismului, din care ar fi derivat o izolare a culturii române. În schimb ni se pare mai puțin oportună
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
a făcut cu mult mai puțină sinceritate decît în cazul legionarilor, care, totuși, ardeau în public cărțile indezirabile lor. Acțiunea comunistă a fost mai tăcută și mai bine organizată, întrucît s-a materializat într-un volum de 522 de pagini, intitulat Publicații interzise pînă la 1 mai 1948 și care cuprindea nu mai puțin de 8000 de titluri (personal, am avut în mînă și un al doilea volum, mai subțire, al Publicațiilor interzise, aproximativ în momentul apariției lui, de care poate
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
intelectual. Tzvetan Todorov, acesta pe care ni-l prezintă volumul, dacă îl privim că pe o carte de vizită, sau ca pe un buletin de identitate, nu ni se înfățișează așa cum o face, să zicem, Eva Hoffman, în cartea ei intitulată O viață într-o altă limbă. Pretinzînd a scrie despre sine, Todorov își urmează, de fapt, calm, mai vechi idei și convingeri teoretice, așa cum observa, de altfel, Ion Pop în prefață, despre moravurile vremii noastre, ca să folosesc un cuvînt atît
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
dusă în unele locuri pînă la distrugerea rețelelor de irigații și retezarea pomilor din livezi... ACESTEI confuzii între distrugere și tranziție i s-ar fi putut opune spiritul critic. În politică, în economie, în societate, în cultura. într-un editorial intitulat " Cea mai gravă boală a tranziției", Nicolae Manolescu observa, lapidar și exact, ca "Societatea de tranziție este o societate lipsită de spirit critic. La fel și cultură" (România literară, nr. 36, 8-14 septembrie). Nu cred însă că spiritul critic e
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
de Cercetări Demografice al Academiei Române". Nr. 5 pe sept.-oct. 1998 conține doar trei articole, semnate de acad. Vladimir Trebici, Elenă Cristina Brădățan și Vasile Ghetău. Non multă, șed multum: "circulară" se citește cu sufletul la gură. Primul dintre articole, intitulat " Este nevoie de o conștientizare globală în legătură cu tendințele demografice", se bazează pe date furnizate de Comisia Națională pentru Statistică, dar și de către mass-media. Sunt identificate în principiu șase tendințe, într-o formă succinta și de impact interpretativ. Ceea ce se "întâmplă
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
simulează un "laborator" de creație, un cuptor alchimic din care cuvintele ies mutilate, incomplete și totuși cuvinte. Cu volumul Un timp de vis are loc trecerea către "tranzitivitate", metaforele devenind "o jignire a existenței". Cartea se încheie cu un ciclu intitulat Psittey, cuvânt ciudat lămurit de autorul însuși într-o notă de subsol: "Anagramând ăPsitteyă nu înseamnă nicidecum ăPitestiă, czum au crezut de-a lungul anilor criticii mei". Acțiunea interioară conține o postfața care nu poate fi trecută cu vederea a
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]