1,269 matches
-
un grotesc poetic care-ți dă frisoane, performance-ul Verei Mantero te scurtcircuitează. Te lovește în-din plin și te întoarce pe dos. Îți lasă un gol în stomac. Vera Mantero știe să-ți taie respirația, să „fileze“ emoția și cinismul din intonația cuvintelor, să se distanțeze și să se implice în tot ce transmite. Ai senzația că, la un moment dat, face exerciții de dicție, studii de fonetică reușit corporalizată. În Un lucru misterios, a spus e.e. cummings, Vera Mantero pare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
cadrelor didactice implicate în procesul de predare - învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
sau majoritatea limbilor slave. În aceste limbi ordinea cuvintelor este determinată în primul rînd de gradarea dinamică a expresiei. În schimb, în limbile izolante (analitice) ale Europei occidentale de astăzi, segmentarea tema - remă este exprimată prin diverse mijloace (ordinea cuvintelor, intonație, construcții gramaticale). Al treilea grup important este format din limbile (mai ales din Asia orientala, dar și din Africa) ce utilizează pentru segmentarea tema - remă mijloace morfologice (în majoritatea cazurilor particule polisintetice sau afixe aglutinante)142. De pildă, în limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vibrații pe secundă și gradul de contracție a coardelor vocale" (DSL, 544). Se știe că, din perspectiva foneticii acustice, consoanele sînt zgomote, în timp ce vocalele sînt tonuri. Există tonuri punctuale, modulate, tonuri melodice. Tonurile nu trebuie confundate cu accentul tonic și intonația prozodica. Tonemul, ca unitate tonala minimala, este o unitate suprasegmentală, ceea ce înseamnă că, pentru a fi perceput, are nevoie de suportul unui fonem. În limbile tonale pronunțarea silabelor respectă un ton exact, adică o înălțime determinată sau o melodie, o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sînt polisintetice o bună parte a limbilor amerindiene. Izolanta (amorfa, radicală) - chineză, vietnameza, tibetana, maori, ewe etc. În limbile izolante, numite și amorfe, cuvintele sînt invariabile, raporturile gramaticale fiind exprimate printr-o serie de mijloace sintactice (instrumente gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare cuvînt este invariabil și este alcătuit dintr-un singur morfem. Categoriile gramaticale sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prin înlocuirea fără excepție a exprimării sintetice a gradului comparativ cu construcții analitice. Unii lingviști vorbesc și de corespondență romanei cu tipul lingvistic balcanic, insuficient definit pînă acum; că trăsături ale acestuia s-au relevant: 'demonstrativitatea' și 'verbalitatea' (E. Lewy), intonația descendentă (G. Reichenkron, H. Klagstad), tendința de transformare a flexiunii sintetice în flexiune analitică (B. Havránek)"192. 5. CLASIFICĂRI SOCIOLINGVISTICE ȘI GEOGRAFICE 5.1. Criterii sociolingvistice O primă problemă, care implică și o perspectivă sociolingvistica, este chiar aceea a distincției
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
afixarea, lipsa genului; la fel ca în limbile chino-tibetane, există zeci de clasificatori care exprimă caracteristicile obiectelor numărate (de exemplu formă, mărimea, funcția etc.); la fel ca în coreeană, japoneză sau thailandeza există registre (stiluri) discursiv-pragmatice marcate de particularități fono-prozodice (intonație), lexicale și gramaticale: de pildă, în javaneza avem un registru stilistico-pragmatic kromo, folosit cînd se vorbește cu persoane superioare social, un registru în ngoko, folosit cu cei egali sau inferiori și un registru neutru madya, amestesc între primele două și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Chină (Canton, Hong Kong, Macao); considerată dialect chinez, desi diferențele între cantoneză și mandarina sînt mai mari ca între două limbi romanice, de exemplu; nouă tonuri (unele foneme se pot pronunța în noua moduri diferite cu noua sensuri diferite în funcție de intonație și inflexiunea vocii); limba standard are la bază dialectul din Guangzhou (Canton) familia sino-tibetană, ramura chineză; considerată și dialect chinez han cu unele sinograme proprii 59. caroliniană O Insulele Mariane de Nord; se mai vorbește și în Guam (Insulele Mariane de Sud
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
considera un fel de limbă mixtă, pentru că jumătate din vocabularul sau este de origine romanica, dar vocabularul de bază este preponderant germanic. Varietăți diatopice: britanică, irlandeză, scoțiana, americană, canadiană, australiană etc. Între engleză britanică și cea americană diferența de accent, intonație, fonetice, lexico-semantice, sintactice, stilistice. Varietăți diastratice: vorbirea populară londoneză (cockney, cokenay, cokeney) și argoul (slang). Baza pentru numeroase variante de pidgin-english și creola engleză. Ogden și Richards au creat Basic English, o formă simplificată de engleză. familia indo-europeană, ramura germanica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
5 fete. Stil analitic [gest meditativ, ritm mediu, tonalitate scăzută a vocii, intensitate medie] Este un aspect care trebuie avut în vedere, cred, din cel puțin trei puncte de vedere diferite... Stil expresiv [gest cu mâinile la cap; ritm precipitat, intonație sugestivă] Eei! Îți vine să-ți iei lumea-n cap când auzi ce se mai cere! Stil direct Sunt perfect de acord. Stil analitic [Locutorul 2 completează argumentele invocate de locutorul 1.] Stil de susținere Sunt sigură că vei reuși
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
disponibilitatea de a discuta mai detaliat despre..., dar se joacă nerăbdător cu pixul, dă din picior etc.); dificultăți de exprimare; dificultăți în comunicarea scrisă (ilizibilitate, greșeli de ortografie, punctuație etc.); ticuri verbale/ nonverbale/paraverbale (repetarea unui cuvânt, a unui gest, intonația particulară a așa-numitelor elemente "de umplutură" "ăăă", "îîî", "îîăă" etc. pot deranja interlocutorul, distrăgându-i atenția de la conținutul mesajului sau chiar generându-i o stare de disconfort, de agitație/enervare etc.); alegerea, respectiv folosirea necorespunzătoare a canalului de comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
piept, întoarcere cu spatele etc. Mofturi Strâmbături, limba scoasă Clipit sugestiv din ochi Bătaie din palme COPIL creator/ "mic profesor" Dacă fac așa..., ajung la... Dacă încerc așa..., va merge sigur. Ce-ar fi să încerc? Hai să schimbăm jocul! Intonație manipulatorie Intonație interogativă Aranjare/grupare a unor obiecte după criterii noi Desfacere/descompunere a unui obiect/aparat pentru a-i înțelege principiile de funcționare Încercare de a obține un anumit lucru manipulând prin mofturi, mimică expresivă, alint etc. COPIL adaptat
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cu spatele etc. Mofturi Strâmbături, limba scoasă Clipit sugestiv din ochi Bătaie din palme COPIL creator/ "mic profesor" Dacă fac așa..., ajung la... Dacă încerc așa..., va merge sigur. Ce-ar fi să încerc? Hai să schimbăm jocul! Intonație manipulatorie Intonație interogativă Aranjare/grupare a unor obiecte după criterii noi Desfacere/descompunere a unui obiect/aparat pentru a-i înțelege principiile de funcționare Încercare de a obține un anumit lucru manipulând prin mofturi, mimică expresivă, alint etc. COPIL adaptat supus Da
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
picioare Atenționare prin producere de zgomote PĂRINTE protector/ocrotitor Nu-i nimic, se repară... Nu-i nimic, trece... Bravo, ai colorat foarte frumos! Stai liniștit, rezolv eu... Ai temperatură? Mititelul... (Pot) să te ajut? Ai grijă cand traversezi! Voce protectoare Intonație "afectivă" Intensitate scăzută sau medie a vocii Îmbrățișarea/mângâierea interlocutorului Oferirea unui obiect Gest protector Transmiterea, prin mimică, a unui sentiment de protecție, de siguranță, de căldură interlocutorului etc. Tabelul nr. 4. Manifestări verbale/paraverbale/nonverbale ale variantelor Stării de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vrea să... Ce zici? Aș vrea să... E bine pentru tine? Care este problema? Hai să vedem de unde pleacă totul... Hai să vedem ce s-a întâmplat și apoi discutăm... Ritm normal al vorbirii Accentuarea cuvintelor-cheie ale mesajului Voce încrezătoare Intonație reflectând logica mesajului Mimică, gesturi "meditative" Capul sprijinit în mâini Privire contemplativă Degete încrucișate Deget dus la tâmplă, sprijinit de nas etc. Gesturi indicative, ilustrative, explicative etc. După cum reiese și din exemplele prezentate în tabelele anterioare, pentru fiecare Stare a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și a empatiei față de acesta Îți stă foarte bine așa! Cum ți-a venit ideea să combini astfel culorile? Ești foarte entuziasmat! mimică deschisă mimică-oglindă pentru starea interlocutorului (congruență la nivelul mimicii și al gesturilor, în general) atingerea mâinii interlocutorului intonație exclamativă hiperbolizarea feedback-ului pozitiv dat interlocutorului Ai lucrat realmente foarte bine! Extraordinară reacție! aplauze mimică aprobatoare intonație exclamativă ton încurajator simetrizarea/echilibrarea (pe orizontală) a comunicării prin centrarea pe: (a) acord/ feedback provocat; (b) teritoriul comun locutorului și interlocutorului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
culorile? Ești foarte entuziasmat! mimică deschisă mimică-oglindă pentru starea interlocutorului (congruență la nivelul mimicii și al gesturilor, în general) atingerea mâinii interlocutorului intonație exclamativă hiperbolizarea feedback-ului pozitiv dat interlocutorului Ai lucrat realmente foarte bine! Extraordinară reacție! aplauze mimică aprobatoare intonație exclamativă ton încurajator simetrizarea/echilibrarea (pe orizontală) a comunicării prin centrarea pe: (a) acord/ feedback provocat; (b) teritoriul comun locutorului și interlocutorului; (c) coparticipare (efectivă sau exprimată doar verbal); (d) reciprocitate/ responsabilizare (implicită sau impusă) (a) Ți-a plăcut cum
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
jocuri de cuvinte, glume etc.; utilizarea sau nu a construcțiilor eliptice; accent pus pe enunțiativ sau, dimpotrivă, pe interogativ, pe neexclamativ sau pe exclamativ; repetarea ideilor principale; folosirea citatelor/a exemplelor personale, în funcție de context etc.), paraverbal (tonul general al discursului, intonația, pauzele semnificative, cuvintele de umplutură ăăă, îîî, timbrul, ritmul vorbirii, intensitatea vocii etc.) și nonverbal (ținută, vestimentație, mimică, gestică etc.) al locutorului. I.3. Teatru Direcția de studiu propusă în lucrarea de față este, după cum am anunțat încă din paginile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
condițiile în care, în general, "orice schimbare bruscă a poziției exterioare reflectă întotdeauna o modificare bruscă a ținutei interioare" (Birkenbihl, 1999, p. 85); * accentuarea anumitor cuvinte/componente ale mesajului 22, către care se va centra, astfel, atenția interlocutorului, și folosirea intonației corespunzătoare construcțiilor interogative: Când ai fost la munte? vs. Când ai fost la munte? vs. Când ai fost la munte...; * valorificarea tonului 23 potrivit rolului asumat de locutor în respectivul context comunicativ și mesajului pe care dorește să-l transmită
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interlocutorul să preia cuvântul. Ridicarea tonului Locutorul dorește să-și domine interlocutorul. Lungirea vocalelor Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul interlocutorului. Intensitate crescândă a vocii Locutorul simte că interlocutorul dorește să intervină, dar nu permite acest lucru. Voce energică, intonații și inflexiuni diverse, schimbări de ritm Locutorul (implicat în ceea ce comunică) vrea să atragă/să păstreze atenția interlocutorului. Schimbarea ritmului, a intonației, a intensității vocii Locutorul dorește să facă diferența între propria opinie și citatul prin care o susține/la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Intensitate crescândă a vocii Locutorul simte că interlocutorul dorește să intervină, dar nu permite acest lucru. Voce energică, intonații și inflexiuni diverse, schimbări de ritm Locutorul (implicat în ceea ce comunică) vrea să atragă/să păstreze atenția interlocutorului. Schimbarea ritmului, a intonației, a intensității vocii Locutorul dorește să facă diferența între propria opinie și citatul prin care o susține/la care face apel (ca argumentare sau în contrapondere). Schimbarea timbrului vocii Locutorul dorește să redea replica unei alte persoane pe care o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
propria opinie și citatul prin care o susține/la care face apel (ca argumentare sau în contrapondere). Schimbarea timbrului vocii Locutorul dorește să redea replica unei alte persoane pe care o actualizează astfel, in absentia, în situația de comunicare respectivă. Intonație ascendentă Locutorul îl invită pe interlocutor să intervină/să facă o serie de completări. Pauze "vocalice" (ăăă, îîî, mmm) Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. Intonație descendentă Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul/să se retragă din situația
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
persoane pe care o actualizează astfel, in absentia, în situația de comunicare respectivă. Intonație ascendentă Locutorul îl invită pe interlocutor să intervină/să facă o serie de completări. Pauze "vocalice" (ăăă, îîî, mmm) Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. Intonație descendentă Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul/să se retragă din situația de comunicare respectivă. etc. * * * Pe aceeași linie a optimizării relaționării și comunicării locutorului cu interlocutorul, se înscriu coordonate precum: * adaptarea locutorului la interlocutor modalitate de intrare în raport cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și Mark G. Ross, apud Pânișoară, 2004, pp. 125-130): * senzația rezultat al acțiunii analizatorilor (auditiv, vizual, olfactiv etc.) Pânișoară, 2004, p. 125: interlocutorul aude61 mesajul, vede gesturile/mimica locutorului, percepe corect sau distorsionat (din cauze fizice/psihice/contextuale etc.) tonul, intonația etc., este sau nu deranjat de zgomotul de fond/de factorii perturbatori, în general etc.; toate acestea influențează modul în care interlocutorul percepe/receptează mesajul; * interpretarea implicând "atribuirea unui înțeles la ceea ce am ascultat" (Pânișoară, 2004, p. 126) etapă corespunzătoare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
69 ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Unități/combinații paraverbale "Traducere" pronunțare descendentă, cu lungirea vocalei finale a unor cuvinte de tipul da, așa Interlocutorul dorește ca locutorul să-și completeze/nuanțeze mesajul. pauze vocalice: îhm, mhm, mmm, ăăă cu intonații variabile Interlocutorul dă feedback locutorului: surpriză, nemulțumire, neîncredere etc. tuse voluntară Interlocutorul îl atenționează pe locutor în privința unei erori în formularea mesajului sau în privința depășirii timpului alocat. sunet prelung de tipul mmm Interlocutorul dorește să intervină în actul comunicativ, având
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]