73,117 matches
-
confruntare a operei cu biografia și a ambelor cu cea mai înaltă expresie a răului, într-o epocă în care se proclama "moartea autorului", rămîne aspectul cel mai provocator al cărții. Georges Bataille - Literatura și răul, traducere din limba franceză, introducere și note de Vasile Zincenco, Editura Univers, București, 2000, 231 de pag., f.p.
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
să-i sprijinească". Deh, vorbea acum ca înalt funcționar de stat și, de aceea, făcea mai puțin răspunzător statul. Dar și în 1931, cînd abandonase înaltele demnități, nu era de acord cu ideea (acreditată de Iorga încă prin 1905) a introducerii taxelor vamale pentru importul literaturii și presei străine, decît cel mult de 1%, ca în cazul cărților școlare pentru Casa Corpului Didactic, dar în nici un caz ca o taxă prohibitivă. Se plîngea, în noiembrie 1933, că lucrează tot timpul dar
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
intelectuală, nu pentru că ar fi modificat canonul existent, ci pentru că venea propunînd un mod de lectură a textelor literare care nu mai depindea de erudiție în mod nemijlocit, ci crea el însuși cititorului capacitatea de a descoperi literaturitatea unui text. Introducerea literaturii comparate (și cu ea a cerințelor de cunoaștere a unor limbi străine) în curriculum-ul universitar a adus o nouă modificare, de astă dată că lărgire a canonului prin descoperirea unor scriitori inevitabil rămași în afara dacă nu fuseseră traduși
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
susținute la Solaria florentină, cînd și-a cîștigat prietenia, nu numai stima, frecventatorilor renumitei cafenele a ermeticilor Le giubbe rosse, - a unui Montale, Vittorini sau Gadda. Prin spiritul ei, postfața lui S. Guarnieri mai sus citată este reacția normală la introducerea lui Aurel Cosma, pandantul firesc la retorica dulceagă și la emfatizarea frăției de sînge a românilor cu italienii, purtînd drept titlu Omagiu Italiei. Conform obiceiului, și acum răspîndit printre noi (deși cel mai adesea reacția de răspuns este condescendent ironică
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
identitare. Efectul acestui proces istorico-social - citim într-una din primele pagini - este mîndria cu care și astăzi populația din satele maramureșene, revendicîndu-și propriul "autohtonism", tinde să-și salveze valorile cele mai autentice ale Ethosului lor istoric. (pag. 10) În densa introducere la volumul citat - cercetare filologică riguroasă a textelor din trist-înduioșătorul cimitir vesel din Săpînța - universitarul italian dă încă o dată dovada pătrunderii fenomenelor sociale și culturale de prin părțile noastre, sesizînd mitizarea unor valori și manifestări culturale considerate ancestrale și sub
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
cititorului prin tipul de caractere tipografice utilizate, poziția față de normă a diverșilor termeni.) Prin gruparea pe tipuri a dificultăților autorul urmărește ameliorarea într-un mod mai cuprinzător a cunoștințelor de limbă literară: listele propuse au fost gîndite ca modalitate de introducere și fixare, prin repetare și exercițiu, a normelor limbii române literare, acordîndu-se o atenție specială normelor (mai ales lexicale și fonetice) mai des încălcate în spațiul lingvistic basarabean. Întemeiat pe o temeinică cunoaștere a limbii române literare și o profundă
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
transmită printr-un text, o frază, o propoziție", p. 197), naturalețea, expresivitatea, eleganța, originalitatea. Oricît de vagi ar părea aceste concepte într-o înșiruire sumară ca aceasta, autoarea reușește să le motiveze practic. Apoi urmărim în detaliu organizarea și rolul introducerii, cuprinsului și încheierii. Ultima parte a cărții se ocupă de felurile și etapele argumentației, de modul în care se construiește o pledoarie valabilă, în care se folosesc faptele, opiniile, mărturiile, utilizarea corectă a dovezilor și felul în care ne situăm
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
Antonio Patraș Mircea Anghelescu s-a născut la 12 martie 1941 în București. A publicat următoarele cărți: Catalogul corespondenței lui Barbu Delavrancea, 1967, Preromantismul românesc, 1971, Introducere în opera lui Gr. Alexandrescu, 1973, Literatura română și Orientul, 1975, Scriitori și curente, 1982, Călători români în Africa, 1983, Lectura operei, 1986, Ion Heliade Rădulescu: o biografie a omului și a operei, 1986, Introducere în opera lui Petre Ispirescu
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
Delavrancea, 1967, Preromantismul românesc, 1971, Introducere în opera lui Gr. Alexandrescu, 1973, Literatura română și Orientul, 1975, Scriitori și curente, 1982, Călători români în Africa, 1983, Lectura operei, 1986, Ion Heliade Rădulescu: o biografie a omului și a operei, 1986, Introducere în opera lui Petre Ispirescu, 1987, Textul și realitatea, 1988, Clasicii noștri, 1996, Paris: oameni și locuri, 1999. Cu prilejul împlinirii a 60 de ani, redacția noastră îi dorește lui Mircea Anghelescu multă sănătate și noi succese literare Scriitorul care
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
o revenire la religia străbună sau cum se spune în limbaj religios arhaic la "legea strămoșească". Dacă în textul cărții istoricii literari și teologii au descoperit o adaptare a Catehismului din 1726, al lui De Camellis, apărut tot la Tyrnavia, introducerea și concluziile se caracterizează printr-o mare dragoste de neam și prin dorința sinceră de a contribui prin luminarea lui la propășirea acestuia. Nu știu dacă Gherontie Cotore a cunoscut manuscrisul lucrării lui Miron Costin, De neamul moldovenilor, dar șirurile
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
studiului realităților multiple. Intervine aici, conștient, și convingerea profund psihanalitică după care înțelegerea alegerilor de destin se află într-un intim racord cu biografia. Autorul se axează principial pe câteva mari distincții și asocieri, pe care le explicitează încă din introducere. Astfel, este insistent subliniată naivitatea distincției dintre cogniție și afectivitate, distincție care funcționează ca o prejudecată uzuală și ca pretenție de obiectivitate în cercurile științifice (într-un deplin acord cu autorul, aș observa că ea se amplifică mai ales în
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
literei V și literele W, X, Y. Următorul pas va consta în umplerea golurilor, prin completarea literelor rămase neterminate - D (în 1949 apărea fascicula D-de) și L (cum se știe, seria veche se întrerupsese la cuvîntul lojniță) - și prin introducerea celor necuprinse din rațiuni de sistem ortografic (K, Q). Responsabilii actuali ai dicționarului anunță publicarea unor volume care să reia și să integreze părțile vechi (din D, J, L) și speră în realizarea unui Supliment care să unifice mai mult
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
eu-tu, narator-narator, "cititor abstract, implicit, înscris sau vizat", și cam săracele lor avataruri textuale în proza pașoptistă, adresarea ploconită către cititor și atmosfera intelectuală a epocii, cu preferințe snoabe sau plebee ("scârbosul Paul de Kock") deopotrivă cu formulele de introducere în ficțiune sunt culese, consemnate și analizate în pagini critice incitante încă de la titlu. Liviu Papadima știe cum să provoace la lectura unui text dificil prin asocieri promițătoare, plasându-l pe Vergiliu lângă Spielberg, vorbind aici de "Încurcături platonice" ale
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
reprezentanții săi politici s-ar cuveni să-și închirieze sedii prin cartierele gropilor de gunoi de la marginea Bucureștiului. Drumul spre ecologism trebuie străbătut la noi în țară cu mătura în mînă. Pentru relansarea economică e nevoie de sprijin extern. Pentru introducerea impozitului pe venitul global ne trebuie sprijin extern. Pentru refacerea drumurilor și a căilor ferate nu ne putem descurca fără ajutor din străinătate. Dar pentru curățenie, în ce ar trebui să constea acest sprijin? Să aducem voluntari americani să dea
Libertățile murdăriei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16443_a_17768]
-
de a trece rampa spre inima și mintea cititorului prin tehnica simplității nedisimulate și prin temeritatea locului comun. Descrierea unei locuințe improvizate în apropierea Călmățuiului, a obiectelor din ea, ca rapel al zugrăvirii vieții și morții personajului Cișimis, este antologică. Introducerea detaliului vizual, parte a rețelei epice, se asociază cu flash-uri psihologice relevau, susținute mereu de fapte și părelnice amintiri ce devin treptat probe în comportamentul ulterior al personajelor. Autorul știe să portretizeze lapidar, emblematic fiind portretul muribundului moș Nicolae
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
Sfântul Ioan 17 Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 813, la Sfinții Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, vol. XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 564. 18 F. Cayré, A. A., op. cit., pp. 1-2. 19 Pr. Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, vol. I, Iași, 1934, p. 1
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
le-ar vorbi, și de a fi interpretul lor, de a le explica oamenilor, ca aceștia să le audă și să le 43înțeleagă . 38 Sf. Vasile cel Mare, Omilia a II-a la o parte din psalmul XIV, II, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. PSB., vol. 17, Editura IBMBOR, București, 1986, p. 216. 39 Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, Traducere și note de Radu Alexandrescu, în Col. PSB., vol. 14, Editura IBMBOR
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, Traducere și note de Radu Alexandrescu, în Col. PSB., vol. 14, Editura IBMBOR, București, 1991, p. 139. 40 Sf. Atanasie cel Mare, Epistola întâia către Serapion, episcopul de Thmuis, XXXIII, traducere din grecește, introducere și note de Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 16, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 65. 41 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere (II), omilia XLIV, I, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Serapion, episcopul de Thmuis, XXXIII, traducere din grecește, introducere și note de Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 16, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 65. 41 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere (II), omilia XLIV, I, traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în Col. PSB., vol. 22, Editura IBMBOR, București, 1989, p. 118. 42 Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor, traducere și note de Preot Prof. Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 29
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
va fi tare cu Dumnezeu, nelăsându-se biruit de Hristos.83 78 Pr. Prof. Ioan G. Coman, op. cit., p. 11. 79 Pr. Prof. Ioan G. Coman, Spiritul critic în literatura patristică..., p. 59. 80 Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, col. PSB, vol. 39, Scrieri, partea a II-a, Edit. IBMBOR, București, 1992, p. 138. 81 Ibidem, p. 312. 82 Cyrille d'Alexandrie, Lettres Festales, tom I, 5, introduction generale par Pierre
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
2-e siècle de notre ère, Paris, 1912, p. 15. 87 G. Bareille, Apologistes (Les Pères), în „Dictionnaire de Théologie Catholique”, tome I, 2, Paris, 1923, col. 1580-1602. 88 Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cap. 8, traducere, introducere și note de Preotul Profesor Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 41, Editura IBMBOR, București, 2000, p. 264. 21 suflete, alergând de fapt împotriva mântuirii lor. Nici chiar puterile diavolești nu lăudau ereziile sau sacrilegiul lor, căci acestea se feresc
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
cu simplitatea, credința cu încrederea, înfrânarea cu sfințenia, hărnicia cu cumpătarea, felul de trai cu 89 Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 31. 90 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie asupra anatemei, 4, P.G. XLVIII, col. 952. 91 Pr.Prof.Dr. Olimp Căciulă, Introducere, la Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Apologiile, în Apologeți de limbă greacă..., p. 9. 92 Sf. Iustin, Dialogul cu iudeul Trifon, cap. XL, în Apologeți de limbă greacă..., p. 177. 93 Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, Către efeseni, cap. X, 3
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
-a, p. 270. 98 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere (II), omilia XXXVI, VI..., p. 38. 99 Sf. Ambrozie, op. cit., scrisoarea a LXIII-a, p. 261. 100 Sf. Maxim Mărturisitorul, Către prea cuviosul presbiter Marin, traducere din grecește, introducere și note de Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, în Col. PSB., vol. 81, Editura IBMBOR, București, 1990, p. 177. 101 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XII-a, în Col. PSB., vol. 17..., p. 471. 102 Casiodor, Istoria bisericească
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
vol. 81, Editura IBMBOR, București, 1990, p. 177. 101 Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XII-a, în Col. PSB., vol. 17..., p. 471. 102 Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cap. XXI, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Ștefan Alexe, în Col. PSB., vol. 75, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 185. 23 Dumnezeu, iar în viața aceasta, frumusețea lor iradiază prin toată înfățișarea virtuților, umplându-i de lumină. În epoca primară a creștinismului, cartea
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
la suflet, fierbinți cu duhul, plini de Dumnezeu, desăvârșiți în evlavie, îndrăgostiți de sfințenie, studioși, cu ochii minții luminați, cu chipuri 116 Tertulian, Despre răbdare, cap. I, traducere de Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și Prof. David Popescu, introducere, note și indici de prof. Nicolae Chițescu, în Col. Părinți și scriitori bisericești, vol. 3, Editura IBMBOR, București, 1981, p. 182. 117 Epistola către Diognet, I, 2, în Scrierile Părinților apostolici..., p. 409. 118 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]