1,281 matches
-
constructivă la nivelul întregului (ciclul secvențial), reprezintă procedeul de configurare a componentului (modelul/secvențele) Atât modelul cât și secvențele aferente rețelei secvențiale conțin, fiecare, câte un (mini)ciclu secvențial, aspect care certifică similitudinea formativă dintre parte și întreg - autosimilitate intro-secvențială. ► Introspecția tematică ↔ Clișeul formei de fugă Tema de fugă, elementul fundamental pe baza căruia se concepe și se edifică forma muzicală polifonică ce-i poartă numele, se prezintă sub două aspecte tonale raportate la un centru zonal de referință, cu nominalizări
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
temei de fugă, proiectate fiind, prin autosimilitate, conducțiile fluxului tematic, în prezențe explicite sau, corespunzător, în clipuri ori enunțuri sugerative de referință funcțional-acordică. Tema conține, rezumativ, formatul de sinteză al fugii bachiene, cu permutări expozitive raportate la schema generală tonal-funcțională. ► Introspecția tematică ↔ fuga, zone tonale/cadențiale Tema bachiană, evaluată prin raportare la schema formatului de sinteză, poate conține elemente melodice de referință pentru structura și componenetele de bază ale fugii. Zonele de reprezentativitate structurală, platformele tonale delimitate cadențial etc. sunt reflectate
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
prin aceste sectoare tonal-funcționale afirmate și confirmate prin reprezentativitate tonală și tronsoane cadențiale extinse. Super-cadența celor cinci platforme armonice este în corelație de autosimilitate cu structura armonică a temei-standard prin formula cadențială I-VI-II-V-I extinsă la nivelul acestor câmpuri tonal-funcționale fluctuante. ► Introspecția tematică, interferențe cadențiale Prin decorul ornamentic și/sau pilonic al sunetelor, prin vectorul „gravitonic” tonal-funcțional, profilul melodic al temei de fugă bachiană configureză un suport armonic cu atribute acordice ancorate într-un centru tonal de referință. Corola de funcționalități tonale
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
temelor ne trimite cu gândul la compozitorul Dănceanu, care-i sugerează scriitorului cu același nume, ca toate secvențele cognitive expuse să fie anunțate utilizând tehnica leit-motivului. Ceea ce - după cum vom vedea - Liviu Dănceanu și face, cu multă acribie. Înclinația autorului către introspecție îl determină să procedeze la o tratare originală, într-o manieră expozitivă bivalentă. Pe de o parte, avem de-a face cu abordări monotematice, fiecare expozeu - cu titlul precedat de leit-motivul „despre” - reprezentând un univers aparte dar, în același timp
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
societății românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în concepția Raportului, eliberarea de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul a fost conceput pe baza principiului biblic "adevărul (istoric) ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o introspecție critică necruțătoare, Raportul își propunea să taie legăturile cu trecutul în calea consacrării democratice. Doar că populația românească continuă să fie legată de trecutul comunist prin foarte puternice punți atitudinale, exprimate sub forma nostalgiei colective. În paralel cu lupta elitelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
respinși de Dumnezeu Suferința este văzută În lumini diferite și rezultate la fel de diferite de la persoană la persoană. Timpul suferinței poate fi convertit de cel suferind Într‑un timp al sensibili‑ zării, al apropierii de Dumnezeu, al evaluării propriei libertăți, al introspecției, al meditației și al consimțirii În a‑L primi În suflet pe Dumnezeu Cel iubitor. Unii, precum consolatorii maligni ai lui Iov vor considera Întotdeauna că suferința este o marcă a respingerii sau a pedepsei divine. Pentru ei, suferința pare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și creșterea spirituală decât În Înțelegerea suferinței sau În modul cum poate fi ea răbdată și valorificată, prin credință. Credința nu aduce o soluție teoretică, ci o speranță pe drum. Textele patristice ne lansează În acest sens o exortație la introspecție, la meditația profundă și constantă, sprijinită pe conținutul Sfintei Scripturi, al Sfintei Tradiții și pe para‑ digmele oferite de acestea asupra fragilității, coruptibilită‑ ții, nestatorniciei și efemerității lumii acesteia. Acesta este pentru om Începutul căii de a‑și Îndrepta din ce În ce mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
în ceea ce privește ofertele de lucru, cît și recomandările. Este foarte important să-ți acorzi timpul necesar ca să meditezi asupra a ceea ce vrei să faci cu adevărat. Poate că nu ești nemulțumit de șeful tău sau de companie, ci de ocupația respectivă. Introspecția este o metodă indicată pentru a evita o posibilă schimbare neinspirată a carierei. Există cîteva cărți bune despre căutarea unui loc de muncă; ți le recomand, ca să fii mai bine pregătit pentru mișcarea pe care urmează să o faci. Pentru
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
că de fiecare dată nimerise cîte un șef dificil. Poate că am dat dovadă de cinism, dar mi s-a părut că problema putea să nu se fi datorat șefilor. Dacă te afli într-o situație similară, o doză de introspecție te poate ajuta să identifici corect cauzele problemei. în cele din urmă, e foarte important să nu pierzi din vedere faptul că îți poți controla în mare măsură propriul destin și că ai capacitatea de a îmbunătăți mult situația de la
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
acela de a se direcționa înspre eliberare, devenind un individ care a renunțat definitiv la tot. Ceea ce ar trebui sau nu s] fac] el pentru a-și atinge scopul r]mane la latitudinea să, problem] pe care o rezolv] prin introspecții meditative și cognitive. Propria dharma este legat] de constituția să înn]scut], al c]rei st]panul absoluteste: prin urmare, o practic] focalizat] spre interior devine sursă principiilor eticii sale. În aceast] situație, se poate observa c] se reduce foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contemplativ], cunoscute sub denumirea de jh³nas. Ins], din dorința de a dep]și aceste practici obișnuite, a dezvoltat un sistem complex de meditație, care cuprindea atât meditația de relaxare în vederea atingerii unei st]ri de calm total, cât și dezvoltarea introspecției. Această din urm] era bazat] pe trei aspecte importante ale realit]ții: efemeritatea, suferință și renunțarea la sine. Practicând meditația, a ajuns la iluminare la vârsta de 35 de ani, dup] care și-a început activitatea de propov]duire în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imite armoniile descoperite de superiorii s]i intelectuali, trebuie s] îi fie luat] autonomia. Acesta, în orice caz, este modul în care propune Platon Republică. În alte dialoguri, ideea existenței unei posibilit]ți de a descoperi adev]rurile etice prin introspecție rațional] începe s] dispar], pentru a fi înlocuit] printr-o accentuare a nevoii unui consens între cet]țeni în ceea ce privește valorile publice și personale. Ins], de-a lungul tuturor fazelor, proiectul platonician se preocup] mai mult de stabilirea fundamentelor acestor valori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s]u predestinat în dramă cosmic]. La prima impresie, Aristotel pare s] ne ofere ceva mai promit]tor. El începe prin a respinge teoria cunoașterii a des]vârșitei Republici și prin a dezvolta, în schimb, o teorie care localizeaz] sursă introspecției etice chiar în experiența de viat]. A ști cum s] acționezi, a deține înțelepciunea practic] înseamn] a avea „ochi” pentru soluții; iar aceasta poate fi dezvoltat] doar printr-o combinație de preg]tire, respectând obiceiurile corecte și cunoașterea direct] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Câteva eseuri din acest volum dezvolt] problemă: vezi în special capitolul 35, „Realismul”; capitolul 38, „Subiectivismul”; capitolul 39, „Relativismul”.) Totuși, ideea este c] orice ar crede fiecare dintre cei trei filosofi c] ar fi „descoperit”, fie prin interogare, fie prin introspecție sau experient], ține de rezolvarea tensiunii dintre valorile civice și individualiste pe care le-am identificat deja ca fiind o tr]s]tur] de bâz] a societ]ții grecești din acea perioad]. Dac] ar fi s] învie, Socrate și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
versiune a utilitarismului care o dep]șea pe cea hedonist]. Spre deosebire ins] de kantianism și utilitarimul clasic care susțineau c] ofer] o procedur] rațional] de rezolvare a disputelor morale, perspectivele intuiționiste se bazeaz] în mod esențial pe pretenții de introspecție și nu ofer] metode de rezolvare a dezacordurilor. 2. Viziunea asupra comunit]ții morale că depinzând de hoț]rârile luate separat de c]tre indivizi capabili s] discearn] cerințele moralei au ocupat un loc central în gândirea occidental] din secolul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atitudine sau un sentiment de aprobare sau dezaprobare a unui anumit act. Acesta se vrea înțeles că o afirmație a unui fapt nemoral, psihologic despre vorbitor sau despre oameni în general - un fapt care ar putea fi descoperit prin observație introspecție raportat]. Astfel, teoria este una naturalistic]. Dar faptul în discuție (care stabilește adev]rul unei judec]ți morale, si este astfel condiția ei de adev]r) în loc s] fie, ca în exemplul precedent, unul despre ceea ce s-ar întâmpla în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
structurile ce stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la finalul unei ore de curs/seminar/unitate modulară sau chiar la finalul unui curs întreg, evaluare care, prin modul cum sunt formulate întrebările, îl determină pe cursant să (se) evalueze holistic (Moran, 2001, p. 139) și îl predispun la introspecție; important este impactul formativ al acestor întrebări, care nu vizează aspecte reproductive. Scopul acestui exercițiu este de a te ajuta să reflectezi asupra propriei experiențe de învățare. Te rugăm să răspunzi deschis la fiecare întrebare, cât de detaliat sau de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concursuri (Seaman și Fellenz, 1989). 2. Evaluarea profesorului cuprinde, de asemenea, mai multe aspecte: - identificarea stilului de predare (didacticist/socratic facilitator); - autoevaluarea sistematică și planificată a profesorilor este destul de rară. Câteva modalități de aplicare a ei pentru profesori ar fi: introspecția neorganizată, dar ajunsă la rang de obișnuință, stabilirea unei liste personale de întrebări care să le ghideze autoevaluarea etc.; - evaluarea realizată de studenți: aproape toate situațiile de învățare ce implică studenți adulți sunt legate de o problemă sau o nevoie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
structurile ce stau la baza înțelepciunii cu scopul elaborării unei definiții empirice a acesteia. A rezultat că înțelepciunea este un concept multidimensional, ce reflectă o realitate complexă ce include, într-o simbioză specifică, componente afective (înțelegere, empatie, echilibru interior), reflexive (introspecție și intuiție) și cognitive (cunoștințe și experiențe). Pe măsura înaintării în vârstă, aceste dimensiuni se diferențiază, contribuind la structurarea specifică a înțelepciunii la nivel psihoindividual. Holliday și Chandler (1986) încearcă și ei, ca și Clayton, să identifice parametrii empirici esențiali
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la finalul unei ore de curs/seminar/unitate modulară sau chiar la finalul unui curs întreg, evaluare care, prin modul cum sunt formulate întrebările, îl determină pe cursant să (se) evalueze holistic (Moran, 2001, p. 139) și îl predispun la introspecție; important este impactul formativ al acestor întrebări, care nu vizează aspecte reproductive. Scopul acestui exercițiu este de a te ajuta să reflectezi asupra propriei experiențe de învățare. Te rugăm să răspunzi deschis la fiecare întrebare, cât de detaliat sau de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concursuri (Seaman și Fellenz, 1989). 2. Evaluarea profesorului cuprinde, de asemenea, mai multe aspecte: - identificarea stilului de predare (didacticist/socratic facilitator); - autoevaluarea sistematică și planificată a profesorilor este destul de rară. Câteva modalități de aplicare a ei pentru profesori ar fi: introspecția neorganizată, dar ajunsă la rang de obișnuință, stabilirea unei liste personale de întrebări care să le ghideze autoevaluarea etc.; - evaluarea realizată de studenți: aproape toate situațiile de învățare ce implică studenți adulți sunt legate de o problemă sau o nevoie
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
persoanelor a căror viață și mobiluri interioare le cunoaștem și consideră ca un mare merit al romanului că relevă viața introspectivă a personajelor.6 Probabil că viețile interioare pe care scriitorul le atribuie personajelor lui sunt luate din propria lui introspecție vigilentă. Se poate spune că marile romane sunt adevărate surse de inspirație pentru psihologi sau că sunt istorii ale unor cazuri (adică ilustrative, exemple tipice). Dar mei se pare că ne întoarcem la faptul că psihologii folosesc romanul numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
culturii, cartea a rămas și va rămâne unul dintre cele mai frecvente mijloace de autoinstruire. Lectura cărții oferă celui care o parcurge, pe lângă satisfacțiile pe care le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflecție, de meditație. Ea îndeamnă la introspecție, angajează valori formativ-educative care își pun amprenta pe întregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se consideră că cititul reprezintă unul dintre cele mai de preț instrumente ale activității intelectuale. Cartea, lectura, literatura ocupă un loc preponderent în teoriile pedagogice
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
conștiință, holografică am putea spune, în care creierul sintetizează informația venită din diverse surse și o integrează creând un punct de vedere unitar; -unde hiper-gamma - sunt situate peste valoarea de 100 Hz, fiind asociate, de asemeni, cu stări de iluminare, introspecție profundă și abilități psihice deosebite, precum experiențe extracorporale ș.a.; -unde lambda - având frecvența peste 200 Hz, asociate unor abilități psihice deosebite și a unor stări extatice de conștiință; -unde epsilon - au frecvența sub cea a undelor delta, sub valoarea de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]