1,236 matches
-
numele satului "Alexandru Odobescu", deși reședința ei a rămas în satul Nicolae Bălcescu. Singurul obiectiv din comuna Alexandru Odobescu inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este situl arheologic de pe ostrovul Barza, o insulă inundabilă aflată în nordul satului Alexandru Odobescu, sit ce conține urmele unei așezări din eneolitic atribuită culturii Gumelnița.
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
acestui areal, populațiile sunt limitate la rezervații naturale. Sunt deosebit de abundenți în unele părți din Kenya, Tanzania, Uganda și Republica Democrată Congo. Bivolii africani sunt mai abundenți în locurile deschise și înierbate din savanele și complexe riverane (mlaștini și văile inundabile fluviale), dar trăiesc, de asemenea, în păduri, pășuni și zone arbustive de la câmpii până în munți. În savane, ei au nevoie de suprafețe mari de iarbă deasă cu tufișuri sau copaci care servesc ca adăposturi unde pot să se odihnească. Populațiile
Bivol african () [Corola-website/Science/333113_a_334442]
-
liman și scăderea înmulțirii peștilor și a biodiversității. Ecologii au făcut propuneri de refacere a legăturii dintre Catlabuga și brațul Chilia, cât mai apropiată de cea naturală. Conform oamenilor de știință, ca urmare a acestui proces, va crește suprafața zonelor inundabile, va începe să crească cantitatea de icre depuse și se va îmbunătăți calitatea apei din lac. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Catlabuga dispune de o bogată vegetație acvatică. La suprafață este acoperit cu stuf, trestie
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
unitatea dealurilor subcarpatice, fiind așezat la confluența râurilor Tazlău și Trotuș, cu afluenții Oituz și Cașin. Pe partea dreaptă a râurilor Trotuș șiTazlău sunt dezvoltate terase neexistând pericol de inundații, singurele zone cu risc de inundații fiind reprezentate de lunca inundabilă adiacentă albiilor majore ale râurilor. Rețeaua hidrogarfică a Oneștiului este reprezentată de râurile Trotuș, Cașin, Oituz și Tazlău. Datorită influenței antropice, regimul hidrologic al râului Cașin a fost complet modificat, amenajările contra inundațiilor contribuind la regularizarea scurgerii. În râul Trotuș
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
este de 260 metri. Față de albia minoră a Șiretului, ea are o altitudine de 25 metri. În zona de confluenta a celor două râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. În lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de lunca inundabile cu bălti (Bălăneasa Râioasa, Puturoasa, Baltă lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Șiretele). În anii cu ploi abundente, Șiretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4.625 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică panonică) reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) în lunca inundabilă a râului Timiș; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
hidrografice cele mai importante sunt cele ale fluviului Senegal și fluviului Niger. Principalele ecoregiuni din Mâli sunt din nord la sud: În plus mai sunt prezente muntele xerofilo al Saharei occidentale în munții din nord (Adrar de Iforas) și savana inundabila din delta interioară Niger-Bani în confluenta acestor râuri din centrul țării. Franceză este limba oficială în Mâli, dar se vorbesc și alte limbi: bambara, peul, senufo, soninke, songhay,arabă și dogon. Mai mult de 90% din populație este musulmană, restul
Mali () [Corola-website/Science/298123_a_299452]
-
Ventriloc... Își produc în dual și corup tragic Catacombe în burta Levithanului Anticorpii... al Absenței prin care emană sângele Jos foamea, sinistra foame a acest metafizic CINE ? petrolifer Formei Și resursele comercializat pe țărmurile Greceasca foame de Unu, pe epuizate. inundabile ale Foamea energiei vampirice în utopiile toate. DOGMEI and UMBREI Eonul vostru dintre solzi și Acest impuls ubicuu DOCTRINA cunoaștere Paradoxal în Durate...: Praf letal, drog de fruct interzis Foamea de sine: eroarea terorii, de a muri parte din pe
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]
-
meandre, respectiv la formarea unei albii majore. Albia majoră este înțeleasă mai mult ca o noțiune hidrologica și anume aceea porțiune a văii care este afectată de apă curgătoare numai la viituri; i se mai spune și zona sau câmpia inundabila, iar în românește există și termenul de lunca. Ultima noțiune este mai complexă, cuprinzând și porțiuni neinundabile care se găsesc, ca poziție în albia majoră. Astfel de microforme neinundabile sunt : popinele sau gradistele (martori din terase sau din interfluviu), conurile
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
să. O mare influență, în dezvoltarea albiei majore o au nivelele de bază provizorii, adică: pragurile, cascadele și alte rupturi de pantă ale profilului longitudinal, precum și cheile. Acestea impun formarea în amonte sau în avale de ele, a unei zone inundabile mai largi. În chei, cascade și praguri, lunca dispare de cele mai multe ori. În schimb, în unele depresiuni intramontane, pește zonele subsidențe și pește câmpiile din apropierea nivelului de bază ea se poate dezvolta mult în lățime, devenind ceea ce se numește o
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
a fost programată din 1924, când ordinul nr. 360 al primpretorului plasei Turda decidea unirea dintre comunele Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncrai și Agârbiciu (actuala Viișoara). Consiliul comunal a acceptat unirea primelor două, nu însă și pentru Viișoara, întrucât ""terenul dintre localități este inundabil și, deci, impropriu construcțiilor de locuințe, apoi Agârbiciu, fiind comună săracă, prin unificare ar fi o povară pentru Ghiriș"". În perioada interbelică a devenit sediul plășii Câmpia Turzii (fosta plasă Turda), în cadrul județului Turda. În anul 1930 se ridică o Biserică
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
prin construirea hidrocentralelor de la Avrig, Scoreiu, Arpașu de Jos, Olteț, Voila și altele, cursul râului Olt s-a regularizat și inundațiile, viiturile au rămas de domeniul trecutului. Apele stătătoare sunt slab reprezentate fiind numite bălți și sunt situate în lunca inundabilă a Oltului: „Balta”, „Balta a Rotundă”, „Balta lu Melțăr” și „Balta a Mare” de pe „Răzurele” ce colectează apele pluviale din zonă. Pânza freatică este bine reprezentată prin numeroase fântânițe, dintre care cele mai cunoscute sunt: „Fântânița Grancii”, „Fântânița Neamțului”, „Fântânița
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Dienci este un sat în comuna Vulturești din județul Olt, Muntenia, România. prima atestare documentara a satului pare a fi fost făcută în jurul anului 1600,cănd primii migratori s-au așezat aici din zonele inundabile ale oltului.asezarea satului în căldarea a doua dealuri numite dealul cu piatră și dealul mare(care se prelungește cu o extremitate numită dealul lacului) și împrejurimile bogate în păduri de stejar,una din cele mai mari păduri ale zonei
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
este cel mai bine reprezentată în pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundeni
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
Transalutan, a fost semnalat prima dată de August Treboniu Laurian, care scrie despre acesta că este "„lung de 350 pași și lat de 390 pași, înconjurat de un val adînc de 1,80 metri"". Acesta era situat pe terasa joasă inundabilă a Dunării, fapt pentru care aproximativ o treime din suprafața fortificației a fost distrusă de ape. Astăzi, din suprafața sa se păstrează o porțiune de 225 x 300 m. Castrul este înscris la Nr. 55, în Lista monumentelor istorice 2004
Castrul roman de la Ciuperceni () [Corola-website/Science/316012_a_317341]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă o zonă umedă (depresiuni de altitudine medie, depresiuni inundabile cu specii vegetale hidrofile, ochiuri de apă, canale, gârle, stufăriș) inclusă în complexul lacustru "Șontea - Furtuna". Rezervația găzduiește și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: țigănuș ("Plegadis falcinellus
Lacul Nebunu () [Corola-website/Science/329876_a_331205]
-
ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar american, salcâm, plop, ulm etc. În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc. În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2 așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice. Cele mai vechi mărturii ale existenței oamenilor pe teritoriul satului sunt cele două stațiuni
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
în România) și se întinde pe o suprafață de 3.661 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală a Câmpiei Dunării) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, păduri de foioase, pășuni, vii și livezi), unde, în lunca inundabilă a Dunării s-au format mai multe lacuri (Lacul Golenți, Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului și Lacul Maglavit) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
era prea greu pentru podurile mici. Acesta putea să treacă ape cu adâncimi de 4 m. Acest lucru necesita un sistem ciudat de venilație și răcire sub apă. În spatele tancului era camera motorului, care avea în părțile laterale două compartimente inundabile, fiecare conținând câte un rezervor de combustibil, radiatoare și ventilatoare. Germanii nu au avut un motor diesel adecvat și ca înlocuitor au folosit un motor pe benzină. Motorul acționa pinioanele din față, care erau montate destul de jos. Turela de 11
Tiger I () [Corola-website/Science/313577_a_314906]
-
declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 24.555 hectare. Acesta se află în lunca inundabilă a Dunării, între Insula Mare a Brăilei și Bărăganul de Nord (cunoscut și sub numele de Câmpia Brăilei, subunitate geomorfologică a Câmpiei Române, situată în nord-estul acesteia) și reprezintă o zonă (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, păduri de
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
apei în timpul înotului. În timp ce sauropozii nu au fost acvatici așa cum sunt reprezentați din punct de vedere istoric, există dovezi că au preferat habitatele umede și de coastă. Urmele de sauropod sunt de obicei găsite în zona coastelor sau în zonele inundabile, iar fosilele de sauropozi sunt adesea găsite în medii umede sau amestecate cu fosile de organisme marine. Multe fosile, indică faptul că sauropodele erau animale gregare, care formau turme. Cu toate acestea, modul de formare al turmelor varia între specii
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
concepute astfel încât să separe apa folosita de cea curată. Locuitorii așezărilor de pe Valea Indului sunt printre primii din lume care au folosit arcul, ca element de arhitectură. Vechile orașe egiptene erau construite din chirpici și cărămidă. Fiind construite pe valea inundabilă a Nilului, acestea s-au degradat și au fost distruse. Urmele descoperite ilustrează stiluri variate de temple, construite din coloane de piatră și lintouri (buiandrugi), sau fațade de piatră gravate și piramide. Religiozitatea egiptenilor se reflectă și în arhitectura acestora
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
apei Mânzățelu este și el întemeiat pe moșia lui Gheorghe Palade, în urma expropierii din același an, în timp ce despre satul Vulpășeni același chestionar menționează doar că este așezat între dealurile Bogdanei și dealul cimitirului, fiind singurul care are o mare suprafață inundabila. Dovezile modernității apar cu precădere după cel de al doilea război mondial. Astfel, comuna este electrificata începând din anul 1967 și până în anul 1968 fuseseră construite deja o școală cu clasele I-IV, două școli cu clasele I-VIII, cateva
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
deoarece este o mică parte continuitate a vai Bârladului. Satul Baltateni este așezat între dealurile Bogdanei și Balaceni pe firul apei Bogdana, sătul Suseni este situat pe râul Ibana iar Vulpaseni între dealurile Bogdana și Cimitirului având o zonă mare inundabila. Băcani și Drujești sunt așezate paralel cu dealurile Balaceni și Bogdana pe partea stângă a râului Simila în apropierea barajului de acumulare Ripa Albastră. Amplasamentul teritorial se află la latitudinea 46,3 grade și longitudinea de 27,6 grade având
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
principale - Nogat, cel mai activ, și Vistula Moartă, pe malul acesteia din urmă găsindu-se portul Gdańsk. Între aceste brațe se desfășoară delta Vistulei, care este în cea mai mare parte amenajată. În avale de Varșovia valea este largă și inundabila în condiții neamenajate. Cei mai importanți afluenți pe partea dreaptă: Raba, Dunajec, Visołoka și San, ce vin din Carpați, Wieprz din Podișul Lublin, Bug unit cu Narew și Drweea ce străbate partea vestică a Mazuriei. Pe partea stângă, afluenții sunt
Vistula () [Corola-website/Science/307370_a_308699]