1,206 matches
-
func- ționar belicos care scoate ușa din țâțâni pentru a-l elibera pe acest captiv întru teroare. De remarcat faptul că Mișu nu mai este capabil să discearnă între amici și inamici. În starea de stres în care se află inversiunea s-a produs, amicii au devenit inamici, pentru ca ulterior aceiași „amici” să speculeze vulnerabilitatea demascată a lui Mișu pentru a juca rolul inamicului potențial, soțul încornorat, într-o afacere amoroasă. În acest eveniment se află datele care-i determină pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
observă niciun moment de ezitare în ceea ce-l privește pe Mișu. Iar acest locutor anonim din seria infinită a interșanjabililor amici comentează admi- rativ : „Auzi putere la Poltronul !”. Ce s-a întâmplat ? Simțim că miezul farsei se află în această inversiune stranie, cu totul neprevăzută, prin care lașitatea maximă se transformă în opusul ei, un curaj fără rest. Ascunde Mișu și o altă personalitate decât cea revelată de amicul său ? Cum este cu putință această inversiune ? Desigur, putem opina asupra resorturilor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
farsei se află în această inversiune stranie, cu totul neprevăzută, prin care lașitatea maximă se transformă în opusul ei, un curaj fără rest. Ascunde Mișu și o altă personalitate decât cea revelată de amicul său ? Cum este cu putință această inversiune ? Desigur, putem opina asupra resorturilor psihismului abi- sal, însă trebuie să acceptăm că nu avem suficiente date în text pentru a degaja semnificația de zona incertă a spe- culației. Mai observăm un lucru, farsa s-a deplasat dinspre cea preconizată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
unde e de presupus că beau și discută amicii lui Mișu. Cum spuneam, spiritul carnavalului și al sărbătorii cu măști se află aici, însă carnavalul are în centrul său două elemente fundamentale : masca și o răsturnare violentă a ierarhiilor. Figurile inversiunii și ale crimei rituale în lapi- darea unui rege al carnavalului indică însă forța cu care „simț enorm și văz monstruos” devine matricea petrecerii cu un mai mult sau mai puțin pronunțat caracter orgiastic. După o observație subtilă a lui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o urmă de sacru în contextul profan al încăierării este autoritatea pe care o reclamă mardeiașii din celălalt grup care susțin că ar fi de la „parchetul general”. Regimul burlesc al relatării face aproape invizibil acest amănunt. Mitică face experiența acestei inversiuni pe care lumea sărbătorii orgiastice o vehiculează ca expresie a unui sacru care se manifestă în imaginea scoaterii din țâțâni a lumii, a distrugerii ei în vederea refondării ei din nou. Regimul lui „simț enorm și văz monstruos” este cel al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
della Verità. Tot așa zavera, revoluția imaginată de cei doi sexa- genari, permite descoperirea celui de-al doilea chip mai vechi al ei, sărbătoarea, care are în centrul ei execuția, spectacolul oferit de ghilotină sau linșajul. Această ambi- guitate și inversiune tipic carnavalescă lasă să se întrevadă propensiunea pentru exaltarea nimicului în paralel cu o exacerbare a simțului civic articulat discursului gazetăresc, mecanismul lui „simț enorm și văz monstruos”. „Lumea pe dos” a sărbătorii populare, corespunzătoare acelor fêtes de fous din
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a tânărului ca figură publică urmată de o spectaculoasă epifanie. Existența sa intermediară este trecută sub tăcere până când acesta reapare tot sub semnul excesului care l-a consacrat ca figură publică. Progresia are loc dar în sens descalificativ, cu o inversiune malefică a unei figuri întoarse pe dos care stă acum sub semnul demonizărilor retorice. Eroul a devenit un monstru. Iar un singur cuvânt marchează traversarea graniței dintre uman și inuman, antropofagia, expresia ultimă a declinului uman, regresia ireversibilă la animalitate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
este invectiva, însă discursul a devenit prin preaplinul său expresie corporală : „Și apoi o cascadă, un torent de invective la adresa autorității, care e compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii ! exemplu : d. inspector, care s-a învoit cu țigancele...”. Inversiunea s-a produs, autoritatea este cea care a devenit tolerantă, per- misivă. Când pronunță sarcastic cuvântul „sublim”, Lefter Popescu nu este departe de o expresie a propriei stări apo- getice, de maximă surescitare. După ce a făcut o sumară radiografie a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
următorul episod prozaic. Ajuns la bancă pentru a încasa cele două sume, Lefter este pus în fața a ceea ce cu sintagma de „ironie a sorții”, face ca în ecuația absolutului și a simetriilor perfecte să se strecoare un chiasm demonic, o inversiune malefică, pentru că demonologia privilegiază inversiunile. Reacția lui Lefter are ca și în celelalte episoade caracte- risticile unei crize de isterie : „ș-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi și cu pumnii în cap și să
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
bancă pentru a încasa cele două sume, Lefter este pus în fața a ceea ce cu sintagma de „ironie a sorții”, face ca în ecuația absolutului și a simetriilor perfecte să se strecoare un chiasm demonic, o inversiune malefică, pentru că demonologia privilegiază inversiunile. Reacția lui Lefter are ca și în celelalte episoade caracte- risticile unei crize de isterie : „ș-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi și cu pumnii în cap și să tropăie din picioare, făcând așa
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
regăsi în tea- trul absurdului la Eugen Ionescu ăBătrânul și Bătrâna în Scauneleă, la Becket ăVladimir și Estragon sau Lucky și Pozzo în Așteptându‑l pe Godotă cu obstinația pentru meca- nisme maniacal-ludice transferate limbajului. Reîntorcân- du-ne la Caragiale, inversiunea figurilor este esențială, chiasmul reglează și tensiunea care face din acest cuplu de forțe un dispozitiv alimentat în permanență de „setea de intemperanță” ăHoria-Roman Patapieviciă a unuia dintre personaje. Pe cei doi, Lache Diaconescu și Mache Preotescu, îi desparte onomastic
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
echivalat mecanic prin transpo- ziția pe care metafora o presupune. Însă sensul metaforei este invers, merge dinspre abstract spre concret, metafora este explicativă, face comprehensibil un conținut abstract, ne ajută să vizualizăm latura materială a violenței chiar dacă construcția presupune o inversiune. Tocmai „princi- piile moderne” limitează accesul la violență, chiar și vio- lența legiferată. Există un singur loc permis al violenței legiferate în spațiul public, - exceptând starea de război - și anume cel al execuției capitale la care face aluzie Lache referindu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
însușirilor, în micșorarea dimensiunilor unui obiect, unei ființe etc. pentru a se obține efectul invers”. Este sesizabil că prin întrebuințarea retorică în context scolastic, ironia se des- fășoară în același regim ca și litota sub raport stilistic, apelând la o inversiune și la același artificiu al diminuării pentru a obține un efect de sens contrar. Urmând aceeași logică care opune stilistic hiperbola litotei, ar trebui prin simetrie ca bășcălia să constituie un echivalent al opusului retoric al ironiei. În ce privește ironia, Quintilian
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pe de altă parte, trecusem deseori pe acolo, când n-aveam copii, În seri Însorite. În puritatea și goliciunea orei mai puțin familiare, umbrele erau pe partea străzii unde ele nu cădeau de obicei, investigând-o cu un simț al inversiunii destul de elegant, ca atunci când vezi reflectată În oglinda unei frizerii fereastra spre care melancolicul frizer Își Întoarce privirea În timp ce Își ascute briciul la curea (așa cum fac toți În asemenea momente) și, Încadrat În fereastra reflectată, o porțiune de trotuar deviind
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
să vă previn. Îmi plac oamenii cărunți. Au spirit." " Da, cred că am spirit, am spus. Și când vă vine mașina?" "A, ieri." "Ieri?", mă mir, ieri? Vreți să spuneți "mâine". "Nu, vreau să spun ieri. Sunt dotată cu darul inversiunii omnisciente. Sunteți de acord cu doctrina mea, sper. Sunt doctor în științe abstracte... doctrina ieriului viitor... și accesarea imposibilului..." Comunicăm, așa. Pentru mine este o distracție, numai bună pentru ora 3 dimineața, cât s-a făcut. Continuăm. * Târziu, aproape de patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
brusc, întinzându-mi o mână cu multe inele, o mână făcută pentru a fi privită și pupată. Am întrebat-o totuși când va sosi mașina... "AIeri." . "Ieri? Vreți să spuneți mâine?..." "Nu. Vreau să spun ieri. Sunt dotată cu darul "inversiunii omnisciente". Sunteți de acord cu doctrina mea, sper. Sunt doctor în științe abstracte... doctrina "ieri-ului viitor"... și "accesarea imposibilului"." * Mai vorbim despre aceste doctrine. Este o distracție numai bună pentru ora trei dimineața, cât arată ceasul. La plecare, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mic ambliop, datorită dificultăților întâmpinate în percepția vizuală, îi este influențată calitatea actelor grafice, în special activitatea de scris, prin urmare și ritmul și corectitudinea lecturii sunt mai lente; pot apărea, de asemenea, fenomene dislexico-disgrafice evidențiate prin omisiuni, înlocuiri, confuzii, inversiuni, deformări de litere, silabe, cuvinte, semne ortografice; calitățile percepției sunt, și ele, afectate, în special integralitatea, structuralitatea, selectivitatea, constanța și semnificația; incomplete sunt și reprezentările vizuale, îndeosebi în cazul preșcolarilor, iar raportul reprezentare-suport/intuitivnoțiune are un grad redus de funcționalitate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
202). Pe de altă parte, în capitolul Stilistica, se afirmă: Putem scrie gramatica unei opere literare sau a oricărui grup de opere, începând cu fonologia și morfologia, continuând cu vocabularul (barbarisme, provincialisme, arhaisme, neologisme) și terminând cu sintaxa (de exemplu, inversiunea, antiteza și paralelismele)" (p. 233). Citatele dovedesc o anumită fluctuație a limitelor stratului al doilea, deoarece primul se referă la unități "de sens" (== semantice) și sintactice, iar celălalt, vorbind de gramatica poeziei, include fonologia (!) și apoi unități morfologice, sintactice și
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
Rădăcina pătrată a frecvenței unei linii din spectrul de raze x este funcție liniară de numărul atomic Z al elementului. υ = frecvența, ζ = constanta de ecranare; Z = număr de ordine, K = constantă Cu ajutorul acestei relații s-a putut verifica corectitudinea inversiunilor făcute de Mendeleev în sistemul periodic. 38 11. Legea periodicității Este legea fundamentală a naturii, ce stă la baza clasificării elementelor, a fost enunțată de Mendeleev în 1869. „ proprietățile fizice și chimice ale elementelor se repetă în funcție de masele lor atomice
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
în scopul evitării unor eventuale constrângeri, care să limiteze folosirea analogiilor și a metaforelor, din cadrul etapei următoare. 5. Creșterea distanței metaforice, care vizează obținerea unei detașări de problema analizată. În acest scop coordonatorul cere folosirea de tehnici euristice precum analogia, inversiunea, empatia, etc. Dintre aceste tehnici, analogiile sunt folosite preponderent. Sunt patru tipuri de analogii folosite în sinectică: analogia directă realizează raportarea obiectului cercetat la un altul, într-un domeniu diferit, cu care pare a avea o asemănare, realizându-se un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
povești, s-a ajuns la ideea unui senzor bazat pe un detector de radiații infraroșii (generate de corpul uman). Când, pentru un interval rezonabil de timp, nu mai sunt detectate asemenea radiații lumina se stinge automat. Pe lângă analogii este folosită inversiunea, care este procedeul prin care se urmărește găsirea unei soluții noi prin abordarea inversă a problemei. În acest sens se folosesc întrebări de tipul: care sunt elementele opuse? ...ce se întâmplă dacă se începe cu sfârșitul? ...dacă se înlocuiește orizontalul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pe figurile din primul plan, ați schimbat perspectiva de a privi imaginea și ați reușit să vedeți ceva ce nu vedeați înainte. Din exemplele prezentate rezultă importanța inversării punctului de vedere sau inversării perspectivei asupra percepției și gândirii. Aplicarea metodei inversiunii are certe avantaje în creativitate: I. Inversarea punctului de vedere asupra unei probleme vă poate aduce soluții creative. În rezolvarea unei probleme creative analizați lucrurile așa cum apar, apoi inversați-le pentru a vedea ce se întâmplă. Puteți căuta idei noi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
o „confesiune târzielnică”, în dulcele stil clasic, mizând pe un eros mai mult eteric decât teluric. Culegerile ulterioare se adună în jurul acelorași obsesii, ceea ce induce, pe drept cuvânt, impresia redundanței. Autorul folosește aceleași câteva versuri în toate poemele, cu mici inversiuni și modificări, într-un joc asumat ca un ceremonial sonor și desuet. Cultivă infinitivele lungi, inversiunile și simetriile cu nume inventate catahrezic, adjective dinamice și inovații lingvistice extravagante. În Retorica iubirii (1993), de exemplu, se exaltă, într-o ars amandi
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
Culegerile ulterioare se adună în jurul acelorași obsesii, ceea ce induce, pe drept cuvânt, impresia redundanței. Autorul folosește aceleași câteva versuri în toate poemele, cu mici inversiuni și modificări, într-un joc asumat ca un ceremonial sonor și desuet. Cultivă infinitivele lungi, inversiunile și simetriile cu nume inventate catahrezic, adjective dinamice și inovații lingvistice extravagante. În Retorica iubirii (1993), de exemplu, se exaltă, într-o ars amandi alcătuită din nouăzeci și nouă de epistole imaginare, tinerețea ca stare de spirit. Cu același număr
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
-l emoționeze pe cititor. Prin ea cititorul își crează un univers imaginar propriu. Acest univers este realizat printr-un limbaj literar care are valoare artistică datorită utilizării expresive a limbii; Autorii folosesc în exprimare figuri de stil(epitete, metafore, comparații, inversiuni, hiperbole...). Structura operei literare Structura: modul de organizare externă a unei opere literare, în elementele sale constitutive (părti, capitole, acte,tablouri,strofe,etc) Compoziția: modul de organizare internă a operei literare, ținând seama de temă, versuri, subiect, acțiune, personaje, care
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]