1,407 matches
-
autohtone, nord-dunărene. Vestigiile descoperite sunt dovada existenței în regiunile extra-carpatice, ca și în restul teritoriilor daco-romane a unei dense și statornice populații de agricultori, crescători de animale și meșteșugari. Culturile acestei perioade sunt: Costișa, Botoșana, Hansca, în Moldova și Basarabia, Ipotești, Cândești, în Muntenia, Bratei,Țaga, Bihor, în Transilvania și în nord-vestul Daciei. Această civilizație și spiritualitate veche românească, din secolele IV-VI, este unitară, consecință a unei evoluții identice social-economice și etno-lingvistice în regiunea nord dunăreană și a legăturilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
I. D. MARIN Eminescu la Ipotești serie nouă, nr. 24 (86) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MARIN, I. D. Eminescu la Ipotești/ I. D. Marin. Ed. a 2a. Iași : Junimea, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978-973-37-1844-4 821.135.1.09 Eminescu, M. 929 Eminescu,M. Redactor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
I. D. MARIN Eminescu la Ipotești serie nouă, nr. 24 (86) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României MARIN, I. D. Eminescu la Ipotești/ I. D. Marin. Ed. a 2a. Iași : Junimea, 2015 Bibliogr. Index ISBN 978-973-37-1844-4 821.135.1.09 Eminescu, M. 929 Eminescu,M. Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Coperta colecției: Vasilian Doboș Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) I. D. MARIN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA I. D. MARIN Eminescu la Ipotești Ediția a doua, definitivă Editura Junimea Iași 2015 I INTRODUCERE Unui adevăr nou, nimic nu-i este mai dăunător decît o eroare veche. (Goethe) ERORI NECORECTATE În ultimele patru decenii, scrierile asupra vieții și operei lui Eminescu s-au înmulțit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
încă proaspăt, dar cu data pusă din iunie 1840, fiindcă nu purta și autentificarea judecătorească din anul căsătoriei, s-a dovedit fără valoare legală. El nu trebuia privit ca document al averii lui Gh. Eminovici. Odiseea de șapte ani, pentru Ipotești, arată adevărata situație materială a familiei Eminovici și adevă ratul mediu în care s-a trezit și a copilărit poetul: o mulțime de griji, o mulțime de datorii, în toate părțile, o mulțime de cheltuieli grele, în afaceri nesigure, și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
griji, o mulțime de datorii, în toate părțile, o mulțime de cheltuieli grele, în afaceri nesigure, și cu bani luați mereu din împrumut... Au fost căutate și invocate diferite motive, care să arate lipsite de importanță legăturile dintre Eminescu și Ipotești. Din aceste motive, în mod intenționat s-a creat o lacună; n-a fost cercetată copilăria poetului, la Ipotești, nici influența, foarte puternică, pe care au avut-o asupra-i frumusețile orizontului ipoteștean, în mijlocul căruia el s-a născut ca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
luați mereu din împrumut... Au fost căutate și invocate diferite motive, care să arate lipsite de importanță legăturile dintre Eminescu și Ipotești. Din aceste motive, în mod intenționat s-a creat o lacună; n-a fost cercetată copilăria poetului, la Ipotești, nici influența, foarte puternică, pe care au avut-o asupra-i frumusețile orizontului ipoteștean, în mijlocul căruia el s-a născut ca poet. Nici prima lui iubire de acolo n-a fost cercetată, deși ea apare, atît de evidentă, în opera
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mente inedite, caută să corecteze, în fiecare capitol care urmează, afirmațiile eronate, amintite mai sus și multe altele încă neamintite, mai adăugînd și cîteva capitole, încă necercetate documentar, pînă astăzi: Cum a înțeles posteritatea să cinstească memoria lui Eminescu Ia Ipotești; Vizitatori din țară și din străinătate la Ipotești și încheind cu Cîteva propuneri documentare, cu privire la casa memorială de la Ipotești, atenansa, pădurea, lunca, lacul și biserica cea nouă. Dar, înainte de a trece la capitolele mai sus amintite, se cer precizate cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care urmează, afirmațiile eronate, amintite mai sus și multe altele încă neamintite, mai adăugînd și cîteva capitole, încă necercetate documentar, pînă astăzi: Cum a înțeles posteritatea să cinstească memoria lui Eminescu Ia Ipotești; Vizitatori din țară și din străinătate la Ipotești și încheind cu Cîteva propuneri documentare, cu privire la casa memorială de la Ipotești, atenansa, pădurea, lunca, lacul și biserica cea nouă. Dar, înainte de a trece la capitolele mai sus amintite, se cer precizate cîteva chestiuni foarte importante, în frunte cu locul și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
neamintite, mai adăugînd și cîteva capitole, încă necercetate documentar, pînă astăzi: Cum a înțeles posteritatea să cinstească memoria lui Eminescu Ia Ipotești; Vizitatori din țară și din străinătate la Ipotești și încheind cu Cîteva propuneri documentare, cu privire la casa memorială de la Ipotești, atenansa, pădurea, lunca, lacul și biserica cea nouă. Dar, înainte de a trece la capitolele mai sus amintite, se cer precizate cîteva chestiuni foarte importante, în frunte cu locul și data nașterii poetului, mai ales că unii încă și azi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a menționat și locul nașterii. După moartea poetului, Titu Maiorescu i-a cerut Aglaiei Drogli unele relații asupra locului de naștere a poetului, iar aceasta i-a răspuns, la 3 iulie 1889, că fratele ei, Mihai, s-a născut la Ipotești 5. Parcă anume pentru a se încurca și mai mult aflarea adevărului, căpitanul Matei Eminovici a "precizat", prin revista "Fîntîna Blanduziei" din 16 iulie 1889, că fratele său, poetul, s-a născut la Dumbrăveni, în anul 1848, la 8 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
-i ridice poetului un bust, la Dumbrăveni, care bust a fost inaugurat la 4 iulie 1902. Astfel, trecîndu-se peste cele știute și scrise chiar de poet că s-a născut la Botoșani, Aglaia i-a mutat locul de naștere la Ipotești, iar Matei i-a dat al treilea loc de naștere, la Dumbrăveni! Primul care a greșit a fost Titu Maiorescu. pentru că din autograful poetului de pe Albumul Junimei, el a considerat valabilă numai data nașterii, iar locul nașterii l-a luat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
l-a luat de bun, după zisa Aglaiei Drogli. Astfel, în notița biografică, pusă la ediția a IV-a a Poeziilor, din 1889, Maiorescu a scris, cu de la sine putere, că Eminescu "e născut la 20 decembrie 1849, în satul Ipotești, lîngă Botoșani"6. Am grupat, puțin mai departe, toate părerile acelora care de la Maiorescu și pînă azi au susținut și încă mai susțin nașterea lui Eminescu la Ipotești, cu toată netemeinicia lor. Acum să urmărim firul evenimentelor, ca să vedem cum
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sine putere, că Eminescu "e născut la 20 decembrie 1849, în satul Ipotești, lîngă Botoșani"6. Am grupat, puțin mai departe, toate părerile acelora care de la Maiorescu și pînă azi au susținut și încă mai susțin nașterea lui Eminescu la Ipotești, cu toată netemeinicia lor. Acum să urmărim firul evenimentelor, ca să vedem cum însuși Maiorescu a fost nevoit să renunțe la data și locul nașterii poetului, așa cum le susținuse mai sus. În luna martie 1891, Asociația generală a studenților din România
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
N. D. Giurescu, de la Facultatea de Litere, cu misiunea de a stabili, fără echivoc, localitatea în care s-a născut Eminescu, pentru ca Asociația generală a studenților să ridice acolo o școală primară. După multe argumente nesigure, culese pe la Dumbrăveni și Ipotești, studenții au găsit, în sfîrșit, mitrica cu botezul poetului, la biserica Uspenia din Botoșani. Bucuros de așa descoperire, N. D. Giurescu a scos o copie de pe act. Însă, cu toată asigurarea pe care ne-o face că datele de pe act
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Fănică N. Gheorghe, care crede că "actul de botez nu cuprinde mențiunea locul nașterii, ci numai data nașterii și data botezului"8. Oricum, bazat pe descoperirea lui N. D. Giurescu, din 1 iunie 1892, Titu Maiorescu a renunțat la satul Ipotești ca loc de naștere a poetului și a opinat pentru orașul Botoșani. Corectarea locului de naștere a fost binevenită, dar Maiorescu a greșit, în schimb, cînd a înlocuit data de naștere. Pentru că în matricola gimnaziului din Cernăuți, la înscrierea în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1849, scrisă de poet, nu este corectă și de aceea a considerat valabilă data de 15 ianuarie 1850, pusă de preot, ca zi de naștere, în actul de botez 9. În aceeași vreme, alți eminescologi continuau să susțină morțiș satul Ipotești, ca loc de naștere. Ca să-i combată pe aceștia, Corneliu Botez a scos de pe actul de botez o copie, pe care Tribunalul din Botoșani i-a legalizat-o, la 27 noiembrie 1907. Pe rubrica cu pricina se precizează că pruncul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
patru ani (!), ca să poată fi primit voluntar, în armată. Ce considerație mai merită asemenea acte "oficiale"? De ce se mai caută argumente cusute cu ață albă, contra adevăratei date de naștere a poetului? "FIUL NOSTRU MIHAI" NU S-A NĂSCUT LA IPOTEȘTI Pentru legătura poetului cu Ipoteștiul, s-a spus, înainte de toate, că Eminescu s-a născut în acel sat. Greșeala a făcut-o Aglaia Drogli, prin scrisoarea trimisă lui Maiorescu, la 3 iulie 18895, iar Maiorescu a acceptat-o. Ceva mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai mare, cum o credea Maiorescu și, după ce trecuseră patruzeci de ani de la nașterea poetului, sunt de admis unele confuzii în memoria sa. Nu cu o zi, ci cu cinci zile înainte de Crăciun se născuse Mihai. Și dacă, întîmplător, de la Ipotești va fi lipsit preotul Vasile Hudeșteanu, la mai puțin de doi kilometri era biserica din Cătămărești, unde slujea preotul Toader Andronic. Aceste două sate au păstrat tot timpul frumoase legături, mai ales prin căsătorii. Dar principala confuzie, din "Memoarul" Aglaei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a fost faptul că, pentru locul nașterii, la greșeala comisă de Maiorescu s-a asociat și Mihail N. Popescu-Colibaș, care, ca să fie original, a susținut că însuși poetul ar fi scris în Albumul Junimei că s-a născut "în satul Ipotești, de lîngă Botoșani"20, deci nu la Botoșani! De aici Colibaș a ajuns la concluzia că "poetul s-a născut la Ipotești, iar pentru botezul copilului, au venit la oraș, mai ales că se găseau tocmai în timpul sărbătorilor Crăciunului"20
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
original, a susținut că însuși poetul ar fi scris în Albumul Junimei că s-a născut "în satul Ipotești, de lîngă Botoșani"20, deci nu la Botoșani! De aici Colibaș a ajuns la concluzia că "poetul s-a născut la Ipotești, iar pentru botezul copilului, au venit la oraș, mai ales că se găseau tocmai în timpul sărbătorilor Crăciunului"20. Nefiind verificat și nici corectat ia timp, Colibaș și-a căpătat adepți, deși a fost contrazis de Corneliu Botez 21. Dintre adepți
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fost contrazis de Corneliu Botez 21. Dintre adepți, amintim deocamdată pe Tudor V. Ștefanelli 1, I. E. Torouțiu și Leca Morariu. I. E. Torouțiu susținea: "Astăzi nu mai încape îndoială că poetul s-a născut la 20 dec. 1849, în satul Ipotești (sic!). Diversiunea produsă de N. D. Giurescu continuă Torouțiu nu se poate menține, față de argumentele lui Mihai N. Popescu-Colibaș"22. Leca Morariu, fiind întru totul de acord cu Torouțiu, i-a atribuit "o valoare problematică" actului de la Uspenia și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Torouțiu, i-a atribuit "o valoare problematică" actului de la Uspenia și chiar și mărturiei maicii Fevronia Iurașcu, care asistase, în Botoșani, la nașterea lui Mihai. După aceea, tot Leca Morariu, neobservînd că-și contrazice părerea susținută pentru nașterea poetului la Ipotești, a mai făcut presupunerea că mama poetului, ca "femeie cu dare de mînă", înainte de nașterea copilului va fi venit de la Ipotești la Botoșani, la mama ei, Paraschiva Iurașcu, ca să aibă la îndemînă eventuale îngrijiri medicale și apoi să petreacă împreună
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la nașterea lui Mihai. După aceea, tot Leca Morariu, neobservînd că-și contrazice părerea susținută pentru nașterea poetului la Ipotești, a mai făcut presupunerea că mama poetului, ca "femeie cu dare de mînă", înainte de nașterea copilului va fi venit de la Ipotești la Botoșani, la mama ei, Paraschiva Iurașcu, ca să aibă la îndemînă eventuale îngrijiri medicale și apoi să petreacă împreună sărbătorile Crăciunului 23. Presupunerea aceasta o mai făcuse și Corneliu Botez 21, dar toți aceștia au căzut în mare greșeală, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe larg această moarte, în capitolul despre Vasile Iurașcu. Pe de altă parte, cunoscutul plastograf Octav Minar a plăsmuit o însemnare autografă, ca din partea căminarului, însă după zisa Aglaiei Drogli: "Fiul nostru Mihai, întru Domnu a fost hărăzit vieții la Ipotești (s.n.), în noaptea de 24 decembrie 1849 și botezat la Botoșani, la 21 ghenari 1850, la Sf. biserică Uspenia"24. Deci copilul s-ar fi născut la Ipotești, iar apoi ar fi fost adus la Botoșani, pentru botez. Este curios
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]