1,605 matches
-
Blocului Sovietic. Bulgarii însă pretind că ar fi stopat producția, iar acum manufacturează un model în întregime modernizat al puștii de asalt (numit AR), în acord cu standardele NATO, organizație care ar fi decis să trimită aceste arme noii armate irakiene. Într-o întâlnire stabilită (prin intermediul ministrului Culturii - o doamnă drăguță, după cum precizează artistul) cu directorul fabricii bulgare de armament, Solakov a descoperit un manager încântat de tehnica militară rusească, un lider preocupat de soarta a peste 5.000 de angajați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
de răpitori pe o șosea lângă Bagdad și recuperați de trupele irakiene. Acestea mobilizaseră opt mii de soldați în urmărirea teroriștilor, care, înspăimântați, și-ar fi abandonat prada. Ceva mai târziu, Dan Diaconescu își dezvăluie sursa, e chiar fiul ministrului irakian al apărării. Iată cum se leagă lucrurile la OTV, ai noștri ar fi ajuns la militarii irakieni, al căror șef suprem are un băiat mare, care i-a spus repede lui Dan Diaconescu. Convocat în fața CNA pentru explicații, Diaconescu a
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
soldați în urmărirea teroriștilor, care, înspăimântați, și-ar fi abandonat prada. Ceva mai târziu, Dan Diaconescu își dezvăluie sursa, e chiar fiul ministrului irakian al apărării. Iată cum se leagă lucrurile la OTV, ai noștri ar fi ajuns la militarii irakieni, al căror șef suprem are un băiat mare, care i-a spus repede lui Dan Diaconescu. Convocat în fața CNA pentru explicații, Diaconescu a invocat buna sa credință, oboseală și presiunea sub care lucra: în timpul emisiunii i s-a comunicat că
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Qatar, Siria, Somalia, Sudan, Tunisia, Yemen; e vorba de arabă standard modernă, bazată pe limbă Coranului; limba liturgica a religiei islamice; diglosia limbii arabe cuprinde arabă literară (arabă clasică și arabă standard modernă) și arabă dialectala (dialectele magrebit, egiptean, siro-palestinian, irakian, dialectele peninsulare etc.); unii lingviști afirmă că dialectele arabe sînt de fapt limbi de sine stătătoare, ca în cazul limbilor romanice, descendente din latină familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; flexionara; VSO arabă abjad, derivată din alfabetul fenician; notează
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
silabară kpelle; azi: latină 205. kuanyama O Namibia, N Angola; e un dialect cu forma scrisă standardizata (că și ndonga) al subgrupului oshiwambo (ovambo) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional, subgrupul oshiwambo latină, Braille 206. kurdă O Irak (Kurdistanul irakian) / OR Iran, Armenia / N Turcia, Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia, Iran, Siria, Liban. Este una dintre limbile apatride cu cel mai mare număr de vorbitori din lume (≈ 40 mîl.). familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian occidental; SOV / AOV; subst. - adj. chirilica (ex-republicile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și parți, de bizantini cu sasanizi și arabi, de turci și iranieni etc., fiecare război lăsând în urmă mari distrugeri și populații întregi decimate. Să lăsăm, însă, deoparte istoria mai veche și să ne amintim că întreaga istorie a statului irakian modern, apărut după Primul Război Mondial, odată cu destrămarea Imperiului Otoman, a fost o succesiune neîntreruptă de lovituri de stat, comploturi, asasinate și războaie civile. Doar odată cu venirea la putere a lui Saddam Hussein, în anii '80, situația s-a mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și intervenția americană și a aliaților din NATO. Am spus că nu există nicio șansă de pace și am argumentat analizând cazul Irakului. Între timp, a apărut un element nou, care, se pare, ar putea aduce niște schimbări în tragedia irakiană: Raportul Baker-Hamilton. Un lucru foarte important, știut de altfel, este acela că Irakul stă pe o mare de petrol. Or, un asemenea "păcat" nu poate fi iertat nicidecum de marile puteri care conduc azi lumea. Economia lumii în care trăim
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
am urmat calea diplomației românești tradiționale: n-am spus nici da, nici nu sau am spus și da și nu, și evoluția ulterioară a evenimentelor a aratăt că am procedat corect. De aceea, eu cred că atâta timp cât acest necăjit stat irakian nu va fi în stare să-și exploateze și să-și valorifice prin propriile forțe bogăția pe care i-a făcut-o cadou Allah, acolo nu va fi pace. Nu există amestec mai exploziv decât cel alcătuit din istorie tragică
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
acest amestec caracterizează Irakul de azi, iar obținerea păcii aici seamănă cu încercarea de atingere a orizontului care se îndepărtează mereu. A apărut, însă, săptămâna trecută, Raportul Baker-Hamilton, adică al unei comisii speciale însărcinate de legislativul american cu studierea chestiunii irakiene. Raportul face nu mai puțin de 79 de recomandări, dintre care mie mi-au sărit în ochi, deocamdată, doar două: retragerea trupelor americane până în 2008 și inițierea de negocieri cu țările vecine Irakului care au un cuvânt greu de spus
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de "martir" a lui Saddam numele lui să devină strigătul de luptă al sunniților și al altor luptători antiamericani. În orice caz, moartea lui Saddam cu Coranul în mână și cu rugăaciunea pe buze va înfierbânta și mai mult iadul irakian. Din această cauză Bush a și anunțat o suplimentare a trupelor din Irak, dar eu rămân la convingerea că americanii sunt în căutarea unei căi de retragere din iadul irakian care să nu-i compromită prea mult. Interesante și semnificative
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cu rugăaciunea pe buze va înfierbânta și mai mult iadul irakian. Din această cauză Bush a și anunțat o suplimentare a trupelor din Irak, dar eu rămân la convingerea că americanii sunt în căutarea unei căi de retragere din iadul irakian care să nu-i compromită prea mult. Interesante și semnificative sunt reacțiile marilor actori internaționali la execuția lui Saddam. Americanii și-au exprimat satisfacția pentru că altfel intervenția în Irak și-ar fi pierdut sensul -, Anglia crede că s-a făcut
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
să împartă informațiile în mod egal. Dar nu acest fapt este cel mai important; muncitorii pleacă și vin, miniștrii vin și pleacă. Mult mai important este că s-ar putea ca România însăși să fie o "victimă colaterală" a coșmarului irakian. Nu mă bucur că am avut dreptate atunci când am prevăzut că războiul civil din Irak, cu tot cortegiul său de orori, se va amplifica după executarea lui Saddam. Numai în ultima lună au fost uciși peste o mie de oameni
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Raportul Baker-Hamilton pentru a începe retragerea treptată a trupelor americane; cel puțin deocamdată, pentru că el nu va putea să țină piept la nesfârșit opoziției democrate și unei mulțimi tot mai mari și mai furioase care cer retragerea Americii din iadul irakian. În acest moment, însă, Bush forțează într-un mod surprinzător și, aș zice, chiar curajos: trimite încă vreo câteva mii bune de soldați americani în Irak și cere de la buget sume înspăimântătoare pentru armată și, implicit, pentru războiul din Orient
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
sau metrou, copiii din curtea școlii etc., care se trezesc, brusc, în sânul lui Allah? Nu cred că au existat multe războaie în istorie în care civilii uciși să depășească numeric atât de mult militarii căzuți. "Victimele colaterale" ale războiului irakian au început să apară și la mare distanță de Irak, cum ar fi, de exemplu, în România. Dar ce căutăm noi acolo sau, mai bine zis, ce mai căutăm noi acolo? 8 februarie 2007 Ce (mai) caută România în Irak
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
voi încerca să dau un răspuns întrebării de mai sus. Prezența românilor în Irak nu începe cu războiul din 2003. Pe timpul lui Ceaușescu cu ani buni înainte de '89 mulți muncitori și specialiști români lucrau în construcții și în industria petrolieră irakiană în virtutea bunelor relații ale regimului de atunci cu Saddam și cu țările arabe, în general. Nu știu cât a câștigat România din acest tip de relație cu Irakul, dar știu că în '89 Irakul avea față de noi o datorie de aproximativ 1
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fostului Imperiu țarist. Așa că România a reluat demersurile, dar Saddam s-a făcut că nu aude. Îmi aduc foarte bine aminte că în 1998 Comisia de Politică Externă a Parlamentului al cărui membru eram a luat în discuție chestiunea datoriei irakiene, ocazie cu care am aflat că era vorba de un miliard și jumătate de dolari. Și îmi mai aduc aminte că apăruse, tot atunci, și o ofertă de cumpărare a datoriei. Nu mai știu cine făcuse oferta, dar era vorba
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în cadrul Alianței în legătură cu Irakul. Acolo, așa cum am mai spus, este un război civil de o cruzime nemaiîntâlnită. Mor și americani tot mai mulți, cheltuielile cresc exponențial, iar în SUA sporesc, pe zi ce trece, protestele față de participarea țării la tragedia irakiană. Pe de altă parte, unii aliați ai Americii și-au retras trupele din Irak (Italia, Spania), iar alții sunt pe cale să o facă. Își face loc, în tot mai multe țări, convingerea că problema irakiană este insolubilă și că ar
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
față de participarea țării la tragedia irakiană. Pe de altă parte, unii aliați ai Americii și-au retras trupele din Irak (Italia, Spania), iar alții sunt pe cale să o facă. Își face loc, în tot mai multe țări, convingerea că problema irakiană este insolubilă și că ar fi mai bine ca cei de acolo să fie lăsați să-și rezolve singuri problemele. Numai că interesele geo-strategice și economice într-o lume globalizată influențează mai mult politica statelor decât nu știu ce proteste ale societății
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
singuri problemele. Numai că interesele geo-strategice și economice într-o lume globalizată influențează mai mult politica statelor decât nu știu ce proteste ale societății civile sau mass-media. În America, nici chiar Congresul nu-l poate convinge pe Bush să-și schimbe politica irakiană, ba, mai mult decât atât, în virtutea puterilor constituționale foarte mari de care dispune, acesta a hotărât suplimentarea trupelor și a bugetului pentru Irak. Ce trebuie să facem noi în acest nou context? Deocamdată, oamenii politici români sunt ocupați până peste
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
în NATO, Turcia nu vrea, Turcia vrea în UE, Franța n-o vrea și a recunoscut genocidul, evreii sunt prietenii turcilor, americanii sunt prietenii și, uneori, supușii evreilor, americanii îi sprijină pe kurzi, kurzii vor stat propriu din teritorii iraniene, irakiene și turcești, iranienii și turcii cred că lumea ar fi mult mai bună fără kurzi ș.a.m.d. Cine poate descâlci un asemenea ghem? Metoda lui Alexandru Macedon cu nodul gordian nu prea mai merge. Singura soluție ar putea fi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
luptătorilor kurzi din nordul Irakului. Numai așa ceva îi lipsea Irakului, pentru că, în rest, are de toate: ocupație străină, atentate teroriste, război religios etc. Joia trecută, câteva mii de soldați turci sprijiniți de vreo 60 de blindate au intrat pe teritoriul irakian și s-au înfruntat cu rebelii kurzi. Alți 90 000 de militari turci sunt masați la graniță, pentru orice eventualitate. Se mai spune că au fost uciși 112 rebeli și l5 soldați turci, iar ofensiva continuă. Rebelii au doborât un
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
-ului, dar la 16 decembrie 1925 Societatea Națiunilor include acest teritoriu în statul nou-creat al Irakului. De atunci și până azi kurzii din Irak au dus o luptă permanentă pentru independență sau măcar pentru autonomie și drepturi egale cu arabii irakieni. Răscoale, conflicte sângeroase, lupte subterane, expulzări, execuții în masă, lupte intestine, înțelegeri și trădări toate au marcat istoria tragică a kurzilor din Irak. În 1958, după căderea monarhiei, kurzii au reușit să obțină o anumită autonomie și drepturi politice importante
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ci pe cel care a urmat. S-a confirmat, încă o dată, adevărul că pacea este mai greu de gestionat decât războiul. A fost un război atipic, ale cărui cauze se află în istoria specifică și în psihologia aparte ale poporului irakian. De la apariția sa ca stat, după Primul Război Mondial, Irakul nu a avut liniște. Când era pace, era impusă de un dictator, iar când dictatorul era răsturnat, urma invariabil un nou război civil sau un șir de lovituri de stat
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
psihologia irakienilor este puternic marcată de islamism și nu atât de Coran, cât de interpretările lui extremiste date de diferitele grupări din interiorul celor două mari confesiuni, sunnită și șiită. Una peste alta, rezultatul educației pe care o primesc tinerii irakieni, și musulmani, în general, este lipsa fricii de moarte. Or, aceasta îi transformă în adversari redutabili și greu de învins. Cum să lupți și cum să-i învingi pe cei care nu se tem de moarte? Urmărind, ani de zile
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
lui Hoagland, Saddam Hussein "nu ține cont decît de forță și nu răspunde la nimic altceva". Restul articolului constă într-o falsă analiză, plină de analogii incerte și banalități pe tema războiului. Hoagland afirma că "baza de sprijin a dictatorului irakian e prea limitată și prea șubredă pentru a rezista unei lovituri puternice, elocvente". Și totuși, timp de aproape șase săptămîni, cel mai groaznic bombardament din istorie nu l-a putut îndepărta de pe poziție pe Hussein, ale cărui sprijin și putere
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]