1,594 matches
-
abdominală cu senzație de balonare și gaze, constipație sau diaree, scaune neregulate, cu urgențe matinale, postprandiale sau emoționale, alternanțe neregulate Între constipație și diaree, În funcție de absorbția sau eliminarea apei din mucoase. Fecalele devin urât mirositoare, amestecate cu mucus. Iritarea mucoasei este indicată de apariția unor mucozități frecvente În scaun, depistate la vârste diferite, atât la tineri cât și la adulți, mai ales la persoane nervoase. Se manifestă prin arsuri, dureri În lungul colonului, eforturi la defecație, dureri de cap
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
consume suplimente de fibre vegetale, luate Înainte sau În timpul mesei, În doze crescânde. La baza acestor suplimente de fibre este recomandată planta psyllium (Plantago ovata), În semințele căreia există fibre de tipul Citrucel, Fiber Con și Metamucil care nu produc iritarea mucoasei intestinale. În farmacii se găsește preparatul Colon Help care conține 52% semințe de in și 33% tărâțe din semințe de psyllium, precum și preparatul Colon Cleanse, ambele cu rol de a curăța colonul de toxine și de resturi alimentare. Tot
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
celuloză brută (varză, broccoli, castraveți, ridichi, fasole uscată) precum și alimentele greu digerabile care pot contribui la declanșarea bolii de colon. În plus, unele produse bogate În lactoză (lapte dulce de vacă, smântână, brânzeturi grase, unt) pot provoca intoleranță alimentară și iritarea pereților intestinali, cu simptome care se confundă cu sindromul colonului iritabil. Mare atenție este la consumul de condimente iuți (capsacina din ardeiul iute), murături condimentate, grăsimi animale, prăjeli, nuci, arahide, ciocolată, cacao, cafea, coca-cola, ceai negru, alcool, tutun, băuturi carbogazoase
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de cercurile intelectuale varșoviene cu mult mai bine organizate, mai lucide, cu secole de rezistență națională În spate. Un cerc de lectură, foarte În spiritul Constituției, cu o ușoară și continuă escaladare a atitudinii critice, până când forurile politice, după primele iritări și Încercări de intimidare, vor fi fost nevoite să cedeze, știind că Ceaușescu Încă avea contacte cu marile puteri și ținea să-și păstreze obrazul chiar și față de „lumea a treia”, În vremea aceea un veritabil „tampon” Între cele două
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
formația mea culturală - și cea sentimentală! -, În linii esențiale, erau clădite pe marea cultură (literatură, muzică și filozofieă germană! Sau... „Drumul cel mai greu” era Întoarcerea În țară, despuiat de funcțiile și privilegiile sociale și mai ales trebuind să afronteze iritarea, poate și furia conducătorilor comuniști, a lui Ceaușescu În primul rând, pentru că disprețuisem favorurile lor; fapt ce lovea nu numai vanitatea pe Tovarășilor, dar putea da un exemplu prost altor colegi din diverse generații literare, care nu rareori erau duși
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
riscul (politică enorm al Întoarcerii, afrontând furia camarilei securisto-politice! Într’ adevăr... greu, extrem de „greu” și chiar de „periculos” era „cel de-al doilea drum” ce-mi stătea În față: Întoarcerea Într-o țară ce trăia În dictatură, trebuind să accept iritarea șefilor politici, de a căror grosolănie și cinism nu mă Îndoiam, dar și al poliției lor secrete, care astfel, prin mine, primul dizident „de vârf” care se Întoarce, urma să aibe la Îndemână un „vânat” din cele mai grase! Singurul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
descrisă, primul, de Nietzsche, În gândirea filozofică modernă, dar, e drept, avându-l ca antecesor nu pe Machiavelli, ci, după modesta mea opinie, pe Întemeietorul Ordinului Iezuiților, (Compania lui Iisusă, fostul Grande de Spania și apoi visător utopic, vroind, spre iritarea oamenilor, dar și a Vaticanului, În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, să cucerească Ierusalimul - don Ignatio de Loyola. Amoralitatea (a nu se confunda cu imoralitatea!Ă transcende, cum spuneam, unele legi și reflexe ale bunului-simț, burghez sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a durat vreo două decenii bune, În Germania Federală și, mai ales, În Franța, aceste „obiecte suave” ale minții, Eul, Libertatea sau Hazardul, cum o spuneam, nu s-au modificat, deși totul În jurul meu se mișca: peisajul, oamenii, istoria. Spre iritarea mea, cel puțin În primii timpi, În primii ani când, ca orice om „de bun-simț”, speram că, rupându-mă radical de mediul În care mă născusem și mă formasem, aceste „elemente constitutive” nu numai ale caracterului, dar și ale destinului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
revoltat de felul, de modul În care unii Germani, cei din clasa, din pătura intelectuală mai ales, universitățile, lumea editorială, gazetărească, Înțelegeau să „răspundă” acestei vini asumate. Și spuneam atunci cui voia să mă asculte - producând, se’nțelege, nu puțină iritare În jur! - că, uneori, În istorie, o crimă, o eroare mare istorică e Întrecută de reacția ulterioară la aceasta, pe care aceeași comunitate care a greșit, dar și generațiile care le urmează și care se văd volens-nolens confruntate cu trecutul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o țară comunistă, fiind de etnie germană, acestea și altele ar fi trebuit să mă facă s-o aleg, atunci, În ’71-’72. Sau, mai târziu, În ’79-’80, când am locuit la Frankfurt Împreună cu Barbara Schander. Să fi fost „iritarea” mea față de accentele marxisto-leniniste pe care le descopeream la nu puțini corifei ai universității și literaturii germane, cum o spuneam mai sus, ca o formă a deculpabilizării față de marea vină ideologică ce apăsa asupra celor mai lucizi, a celor mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lor fiind, În general, superficială, fără acces la valorile clasice europene!... Iată, printre altele, de ce „Îndrăzneala mea, nerușinarea” mea de a voi să traduc În limba lui Racine și a lui René Char romanele apărute „cu acordul” comuniștilor a stârnit iritare În rândul corifeilor vechii emigrații și i-a făcut pe unii dintre ei să Împiedice o bună lansare a romanelor mele, cu blocarea presei și a criticii literare față de un autor „dubios”, care se Încăpățâna să se Întoarcă În țară
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mine mă interesează mai puțin acest exod, mai mult sau mai puțin, cât „psihologia” care Îl susține și-l animă. Adânca, grava, generalizata nemulțumire a tinerilor față de starea de fapt a României de azi! O insatisfacție care ascunde prost nemulțumirea, iritarea, de fapt, față de adulții acestei țări, acuzați pe față sau altfel de ruina României, de mentalitățile ce agravează rămânerea ei În urmă și, mai ales, de „lașitatea” din timpul dictaturii! Nimic nou sub soare din când În când, o colectivitate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
deconcertant și de „dezamăgitor”, Într-o „serie mai amplă” de nenorociri și crize, mai mult sau mai puțin asemănătoare, trăgând din aceasta și din acestea motive de speranță, de recâștigare a echilibrului psihologic și social. Înainte de ’89, spre uimirea și iritarea unor Români din țară sau din capitala Franței - mai ales cercul din jurul lui Eugen Ionescu și a doamnei Monica Lovinescu -, eu tratam dictatura ceaușistă, ca și Întreaga, zdrobitoarea dictatură comunistă nu ca pe un sfârșit de lume sau ca pe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
trăiau o febră ce cuprinsese pături destul de largi ale tineretului, ale intelectualității: la primul nivel, nemulțumirea celor veniți din tranșeele primului război - o stare răspândită În Întreaga Europă de Vest! - și care vroiau „o schimbare” socială, o altă morală publică, iritare față de profitorii războiului etc. Dar, cred eu, la un nivel mai profund, dar care atingea zonele iraționalului - chiar și pe cele ale iraționalului colectiv -, domnea o uriașă bucurie, aproape o frenezie a unui eveniment care Încă nu putea fi perceput
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la o parte din ele), pentru a nu mai aminti orientarea de bază, fac totuși din critic un autor stimabil, de la care se pot aștepta reale progrese și nu numai în "autobuzul supraaglomerat al eminescologiei" actuale în care circulă, spre iritarea unor "controlori", cu bilet în regulă. "Tribuna", nr. 7, 13 februarie 1986 Artur SILVESTRI Cultură și stil Exegeza subtilă și amănunțită însă riguroasă a lui Theodor Codreanu (Eminescu Dialectica stilului, 1984) îngăduie a se vedea un ibrăilenism structural cu îndrumări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Nemoianu care ne somează să ne lepădăm neapărat de Eminescu, pentru că e "învechit" rău și, paradoxal, extrem de periculos pe toate planurile. Alte aberații despre Eminescu produce Mihai Zamfir cu niște "vorbe de clacă", în stare să stârnească un amestec de iritare și deriziune. Dar cea mai caustică este replica dată lui H.-R. Patapievici care anunță profetic: "steaua lui Eminescu a apus": "Categoriile Eminescu? Azi nimeni nu mai poate vorbi despre sursele originare ale sensibilității lui Eminescu fără să pună totul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
zisă „Bethor”, zisă „Trumpedor”), condusă de Bella Adler, care își desfășura activitatea în sprijinul iredentei ungare. Sașii, în număr de 548, reprezentau o problemă „mai gingașă, dacă ținem seama de complexul împrejurărilor”, în principiu datorită atitudinii lor față de conaționalii români. Iritarea provenea din cauza „conduitei și ținutei arogante și nechibzuite a unor elemente din sânul comunității lor”, care nu respectau sărbătorile naționale, religioase sau legile românești și nici nu arătau respect pentru conducerea statului și guvernului. Problemele cu care se confrunta Comisariatul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și ieftin, prea mulți români trișează sau fură. Învățământul e mediocru, spitalele sunt în faliment, cârciumile sunt pline. Da, avem oricând suficiente motive de disperare. Dar lehamitea nu e un leac, o ieșire onorabilă. Preferabil ar fi un acces de iritare vitală, un scurt moment de furie trezitoare. Întâi împotriva propriei noastre netrebnicii. Apoi împotriva lehamitei înseși. Aflu din dicționare că „lehamitea“ e un cuvânt de proveniență bulgărească („liha-mi-ti“, mi-e silă, m-am săturat). Avem o mulțime de lucruri de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
E vorba de atmosfera în care respirăm, de climatul sufletesc al vieții zilnice. Există și în Occident enervări, insatisfacții, răsteli și chiar atacuri de furie. Uneori, când riscul unei generale placidități este iminent, oamenii par să-și inventeze motive de iritare, sau să le îngroașe artificial pe cele deja existente. În genere însă, strada, magazinele, instituțiile, mijloacele de transport, scena politică, ziarele nu sunt locuri ale conflictului. Nu se vociferează, nu se schimbă injurii și îmbrânceli, nu se caută harțagul cu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
e un soi de veghe ofensivă. Nu poți dovedi că îți merge mintea decât în atac, în opoziție, în încă pățânarea de a fi mereu „contra“. Inteligența devine, astfel, echivalentă cu temperamentul nevricos. Nu funcționează decât stimulată de o perpetuă iritare. Pacientul unui asemenea derapaj nu poate intra în dialog decât dacă se enervează, dacă găsește preopinentului nod în papură. Bătăios ca prostul, arțăgos, agitat, insul lovit de această umoare e previzibil (adică plicticos) și, în fond, nefrec ventabil. Inteligența nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Despre lume, artă și neamul ro mâ nesc) și o lucrare proprie: I.L. Caragiale și caligrafia plăcerii. Mă înclin și mă bucur să mă văd confirmat în resturile de bună dispoziție pe care le mai am. VII MARTIRAJUL LIMBII ROMÂNE Iritări Despre reaua folosire a limbii române în lumea de azi, fie că e vorba de presa de toate felurile, fie că e vorba de exercițiul cotidian al comunicării, se pot scrie tomuri întregi. Stricarea limbii nu aduce în discuție simpla
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
stăpâniri habsburgice 51. Ordinul dat tuturor locuitorilor, sub amenințarea unor aspre pedepse, de a nu se mai supune poruncilor Porții otomane sau ale Divanului și implicit ale domnului Moldovei, ci să asculte numai de ordinele Curții din Viena, a provocat iritarea Porții otomane. Aceasta a protestat în zadar pe lângă internunțiul cezaro-crăiesc din Constantinopol, baronul von Thugut,prin Reis Effendi, socotind acțiunea imperialilor ca un act deschis de inamiciție 52. Totodată, prin același manifest, primul administrator militar al Bucovinei dădea, în numele autorităților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
al interesului privat al acestor țări, care a fost întotdeauna diferit" de al fanarioților și considera că prezența lui la Iași, ca însărcinat de afaceri al habsburgilor, putea avea o influență negativă asupra boierilor moldoveni. La aceasta se adăuga și iritarea produsă Porții otomane și, implicit, domnului fanariot, de călătoria pe care a întreprins-o Iosif al II-lea în Rusia, în anul 1779, și întâlnirea sa cu țarina Ecaterina a II-a17. Totodată, este posibil ca principele Moruzi să fi aflat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
originală română într-o republică unională sovietică în care români și cultură română nu există? Și cum să declari scriitor român un... cetățean al Uniunii Sovietice? Relațiile cu URSS, și așa tensionate, n-aveau nevoie de motive în plus pentru iritări ale "marelui urs". Celălalt capitol, "traduceri", era și mai impracticabil. Cum să traduci în română o carte scrisă... în limba română? A fost nevoie să apelăm la vicleniile de rigoare, inventând un nou capitol, intitulat "alte lucrări", pe care l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Nu cred că Goma are totdeauna dreptate în emiterea asprelor sale judecăți la adresa contemporanilor, dar, cu certitudine, de multe ori are. Cum, de ceva vreme, la noi s-a rupt brutal solidaritatea de breaslă, fiind înlocuită cu aceea de grup, iritările și susținerile vizavi de Goma s-au delimitat cert și nenuanțat, evidențiindu-se mereu același genus irritabile, deprins să accepte sau să respingă strict în funcție de dicteul umorilor și interesului. Dacă există un simptom grav al scriitorului român, de mulți acuzat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]