1,200 matches
-
formațiunea României contimporane 121 Începuturile socializmului român 127 De la "Contemporanul" la "Viața Românească" 138 Soartă vitregă 145 Exodul 155 Orgoliu de umilință 160 Dacă Iașul ar fi rămas capitală... 179 Un vechi, efemer și necunoscut cenaclu literar la Iași 182 "Irozii" 191 Epigonii 199 Însemnările unui ziarist din alte timpuri 205 Noutatea 212 Seara 216 Caragiale, orator politic 219 Agresiv fără voie 224 Contraste 227 De ce n-am devenit antisemit 233 Profesiune de credință 244 Anecdota primează 250 Umbre pe ecranul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
292); și după aceea se vor face două reluări și exercițiul cu cele cinci simțuri, după cum s-a spus deja5. ZIUA A TREIA. La miezul nopții, de la casa lui Caiafa până la Pilat inclusiv (nr. 293); și dimineața, de la Pilat până la Irod, inclusiv (nr. 294); și apoi reluările și exercițiul cu cele cinci simțuri, în felul amintit mai sus6. ZIUA A PATRA. La miezul nopții, de la Irod la Pilat (nr. 295), contemplând până la jumătatea misterelor din casa lui Pilat, și apoi, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
nopții, de la casa lui Caiafa până la Pilat inclusiv (nr. 293); și dimineața, de la Pilat până la Irod, inclusiv (nr. 294); și apoi reluările și exercițiul cu cele cinci simțuri, în felul amintit mai sus6. ZIUA A PATRA. La miezul nopții, de la Irod la Pilat (nr. 295), contemplând până la jumătatea misterelor din casa lui Pilat, și apoi, în exercițiul de dimineață, celelalte mistere din casa lui Pilat care au rămas și reluările și exercițiul cu cele cinci simțuri, cum am mai spus1. ZIUA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ne închinăm Lui”). 2. I s-au închinat și I-au oferit daruri ( Căzând la pământ, I s-au închinat și I-au arătat daruri, aur, tămâie și smirnă). 3. (Primind înștiințare în somn să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale au plecat în țara lor.) 268. DESPRE CURĂȚIREA STĂPÂNEI NOASTRE ȘI PREZENTAREA PRUNCULUI ISUS, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,22-39. 1. Primul. L-au adus pe Pruncul Isus la templu, ca să fie înfățișat Domnului ca întâi născut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
slobozește pe slujitorul Tău, Stăpâne, în pace”). 3. Anna (venind mai apoi, dădea mărturie despre Domnul și vorbea despre El tuturor celor care așteptau mântuirea lui Israel). 269. DESPRE FUGA ÎN EGIPT, SCRIE SFÂNTUL MATEI ÎN 2,13-18. 1. Primul. Irod voia să-L ucidă pe Pruncul Isus, și astfel i-a ucis pe cei nevinovați; iar înainte de moartea lor, îngerul l-a îndemnat pe Iosif să fugă în Egipt: („Scoală-te, ia copilul 1 și pe mama lui și fugi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe Iosif să fugă în Egipt: („Scoală-te, ia copilul 1 și pe mama lui și fugi în Egipt”). 2. A plecat în Egipt (Iar el, sculându-se noaptea, a plecat în Egipt). 3. A rămas acolo până la moartea lui Irod. 270. DESPRE ÎNTOARCEREA LUI CRISTOS, DOMNUL NOSTRU, DIN EGIPT, SCRIE SFÂNTUL MATEI ÎN 2,19-23. 1. Primul. Îngerul îl îndeamnă pe Iosif să se întoarcă în Israel („Scoală-te, ia copilul și pe mama lui și mergi în pământul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
îndeamnă pe Iosif să se întoarcă în Israel („Scoală-te, ia copilul și pe mama lui și mergi în pământul lui Israel”). 2. Ridicându-se, s-a întors în pământul lui Israel. 3. Pentru că în Iudeea domnea Archelaos, fiul lui Irod, s-a retras la Nazaret. 271. DESPRE VIAȚA LUI CRISTOS, DOMNUL NOSTRU, DE LA VÂRSTA DE 12 ANI PÂNĂ LA 30, SCRIE SFÂNTUL LUCA ÎN 2,51-52. 1. Primul. Era ascultător față de părinții Săi (înainta în înțelepciune, în vârstă și în har
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Pilat zice: („Nici o vină nu am găsit șîn omul acestaț”). 3. Este preferat tâlharul Baraba în locul Lui: (Atunci au strigat iarăși, zicând: „Nu pe Acesta, ci pe Baraba!”). 294. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI PILAT PÂNĂ LA CEA A LUI IROD. LC. 23,6-11. 1. Primul. Pilat L-a trimis pe Isus, galileanul, la Irod, tetrarhul Galileii. 2. Irod, curios, I-a pus multe întrebări, iar El nu răspundea nimic, deși scribii și preoții Îl învinuiau neîncetat. 3. Irod cu ostașii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Baraba în locul Lui: (Atunci au strigat iarăși, zicând: „Nu pe Acesta, ci pe Baraba!”). 294. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI PILAT PÂNĂ LA CEA A LUI IROD. LC. 23,6-11. 1. Primul. Pilat L-a trimis pe Isus, galileanul, la Irod, tetrarhul Galileii. 2. Irod, curios, I-a pus multe întrebări, iar El nu răspundea nimic, deși scribii și preoții Îl învinuiau neîncetat. 3. Irod cu ostașii lui L-au batjocorit, îmbrăcându-L cu un veșmânt alb. 295. DESPRE MISTERELE PETRECUTE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
au strigat iarăși, zicând: „Nu pe Acesta, ci pe Baraba!”). 294. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI PILAT PÂNĂ LA CEA A LUI IROD. LC. 23,6-11. 1. Primul. Pilat L-a trimis pe Isus, galileanul, la Irod, tetrarhul Galileii. 2. Irod, curios, I-a pus multe întrebări, iar El nu răspundea nimic, deși scribii și preoții Îl învinuiau neîncetat. 3. Irod cu ostașii lui L-au batjocorit, îmbrăcându-L cu un veșmânt alb. 295. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI IROD
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
A LUI IROD. LC. 23,6-11. 1. Primul. Pilat L-a trimis pe Isus, galileanul, la Irod, tetrarhul Galileii. 2. Irod, curios, I-a pus multe întrebări, iar El nu răspundea nimic, deși scribii și preoții Îl învinuiau neîncetat. 3. Irod cu ostașii lui L-au batjocorit, îmbrăcându-L cu un veșmânt alb. 295. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI IROD ȘI PÂNĂ LA CEA A LUI PILAT. MT. 26, LC. 23, MC. 15 ȘI IN. 19. 1. Primul. Irod L-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Irod, curios, I-a pus multe întrebări, iar El nu răspundea nimic, deși scribii și preoții Îl învinuiau neîncetat. 3. Irod cu ostașii lui L-au batjocorit, îmbrăcându-L cu un veșmânt alb. 295. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI IROD ȘI PÂNĂ LA CEA A LUI PILAT. MT. 26, LC. 23, MC. 15 ȘI IN. 19. 1. Primul. Irod L-a trimis înapoi la Pilat, ceea ce i-a făcut să devină prieteni, înainte fiind dușmani. 2. Pilat L-a luat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
neîncetat. 3. Irod cu ostașii lui L-au batjocorit, îmbrăcându-L cu un veșmânt alb. 295. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI IROD ȘI PÂNĂ LA CEA A LUI PILAT. MT. 26, LC. 23, MC. 15 ȘI IN. 19. 1. Primul. Irod L-a trimis înapoi la Pilat, ceea ce i-a făcut să devină prieteni, înainte fiind dușmani. 2. Pilat L-a luat și L-a biciuit pe Isus; iar soldații au făcut o coroană de spini și I-au pus-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Mihail Sadoveanu În romanul Duduia Margareta (1907), a cărui acțiune se desfășoară Într-un sat din Moldova. Este vorba despre arderea de Crăciun a bărbii de câlți a unei măști de „evreu”, purtată de un țăran român În cadrul piesei rituale Irozii : „Un jidov ghebos, cu barba de câlți, sare În toate părțile cu țipete de spaimă, cu degetele rășchirate de o parte și de alta a bărbii. În sală, moș Ilie Îl așteaptă, Îi iese Înainte, Îi dă foc bărbii c-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creștin din sat <endnote id="(234, p. 116)"/>. Totuși, În imaginarul țărănesc nu predomină o percepție benignă asupra cârciumarului, fie el evreu sau nu. Tot În cadrul obiceiurilor rituale de Crăciun practicate În satele poloneze, În cadrul piesei populare Herod (de tipul Irozilor din folclorul românesc), un rol important Îi revine unui personaj „evreu- diavol” cârciumar. Un băiat se travestește În evreu cocoșat și șchiop, cu barbă și perciuni rituali, cu mască neagră și cu sac de negustor ambulant. La moartea regelui Herod
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Macedonia grecească (În localitatea Vasiliada, de pildă, lângă Kastoria). În iconografia românească, astfel de intervenții ale demonilor sunt de excepție. De exemplu, În scena Judecății de apoi de la Mănăstirea Moldovița, Satana - Înarmat cu o ghioagă - Îl apucă de barbă pe Irod și-l trage din grupul de evrei spre „Râul de foc” <endnote id="(12, I, p. 258 ; 669, planșa 92)"/>. În schimb, acest tip de imagine apare destul de frecvent În satirele populare culese În aceeași zonă a României, Bucovina : „Dracul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spini, au fost pedepsiți să aibă „bubuoaie mari În cap, care sparg”, astfel că sângele li „să scurge pre păr și pre barbă” ș.a.m.d. <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. La pedepse și mai crunte a fost osândit Irod, „regele iudeilor”, „pentru omorârea pruncilor Vifleaimului și pentru jalele maicelor” <endnote id="(19, II, pp. 116-117)"/>, conform unei legende apocrife cuprinse Într-o Cazanie din 1753 (mss. BAR nr. 701). Între „cele 6 sbiciuri” la care a fost condamnat Irod
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Irod, „regele iudeilor”, „pentru omorârea pruncilor Vifleaimului și pentru jalele maicelor” <endnote id="(19, II, pp. 116-117)"/>, conform unei legende apocrife cuprinse Într-o Cazanie din 1753 (mss. BAR nr. 701). Între „cele 6 sbiciuri” la care a fost condamnat Irod, pentru Încercarea de a-l omorî pe pruncul Isus, se numără: „păduchi neîncetați ieșiau din el ziua și noaptea”, „pialea și carnea despre trupul lui toată căzu gios”, „foamea-l cuprinse, de și zua și noaptea el vrea tot mânca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de vedere teologic - personajul era predestinat acestui tip de tratament <endnote id=" (136, pp. 81-83 și 109)"/>. Este o constantă lăudabilă a iconografiei creștin-ortodoxe. Sfânta Vineri Într-o colindă populară moldovenească, Sfânta Vineri se plânge lui Dumnezeu că evreii lui Irod, din „cetatea Iordanului”, nu numai că „nu s-au dat botezului”, dar au și torturat-o : Pe mine prinsu-m-au, Prinsu-m-au, legatu-m-au, Cu cuțit tăiatu-m-au, În cazan băgatu-m-au, Și trei zile fiertu-m-au, Numa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu Iuda. Textul este atestat și În formă de colindă - culeasă de G. Dem. Teodorescu În a doua jumătate a secolului al XIX-lea -, unde cei care o chinuie pe Sfânta Vineri (singură, de data aceasta) sunt evreii din „Cetatea Irodului”, care „nu s-a dat botezului” <endnote id="(20, pp. 255-256)"/>. 3. Iconocid Profanarea ostiei, a crucii și a bisericii Una dintre metodele sigure de reactualizare a deicidului era inculparea evreilor pentru „uciderea” unui substitut simbolic al lui Isus : fie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce scrie W. Schwarzfeld despre târgurile din Moldova secolului al XIX-lea : „În serile de Crăciun mai niciun evreu nu Îndrăznea deobiceiu să iasă pe uliță, chear În timpul domniei lui Cuza- Vodă, căci aveau frică a nu fi maltratați de Irozi. De asemenea, [evreii] nu puteau fi spectatori la ceremoniile de Bobotează” <endnote id="(172, pp. 193-194)"/>. Situația nu era esențial diferită În Maramureș, În secolul XX : „Eram bătuți În seara de Crăciun... Amenințați În ziua de Paști...”, Își aduce aminte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adevărată nenorocire. Excesele din 1846 [petrecute la Galați, de Crăciun] Începuseră doară În același chip...” (Neue Preussische Kreuzzeitung, Berlin, nr. 124, 1853 ; <endnote id="cf. 321, p. 54"/>). Dacă de Paște Iuda este personajul negativ principal, de Crăciun acesta este Irod. Ca atare, tot pe la jumătatea secolului al XIX-lea, târgoveții din Iași „s-au distrat [de Crăciun], arzând efigia lui Irod sau cântând «Trăiască pruncul și alungați-l pe Irod»”, cum atestă o mărturie din 1846 <endnote id="(893, pp.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1853 ; <endnote id="cf. 321, p. 54"/>). Dacă de Paște Iuda este personajul negativ principal, de Crăciun acesta este Irod. Ca atare, tot pe la jumătatea secolului al XIX-lea, târgoveții din Iași „s-au distrat [de Crăciun], arzând efigia lui Irod sau cântând «Trăiască pruncul și alungați-l pe Irod»”, cum atestă o mărturie din 1846 <endnote id="(893, pp. 285, 361)"/>. Semnificativ este faptul că, În toate exemplele date mai sus, personajele biblice Iuda și Irod au dispărut complet din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Paște Iuda este personajul negativ principal, de Crăciun acesta este Irod. Ca atare, tot pe la jumătatea secolului al XIX-lea, târgoveții din Iași „s-au distrat [de Crăciun], arzând efigia lui Irod sau cântând «Trăiască pruncul și alungați-l pe Irod»”, cum atestă o mărturie din 1846 <endnote id="(893, pp. 285, 361)"/>. Semnificativ este faptul că, În toate exemplele date mai sus, personajele biblice Iuda și Irod au dispărut complet din scenariul ritual, fără ca cineva să le simtă lipsa. Evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Crăciun], arzând efigia lui Irod sau cântând «Trăiască pruncul și alungați-l pe Irod»”, cum atestă o mărturie din 1846 <endnote id="(893, pp. 285, 361)"/>. Semnificativ este faptul că, În toate exemplele date mai sus, personajele biblice Iuda și Irod au dispărut complet din scenariul ritual, fără ca cineva să le simtă lipsa. Evreul generic le-a luat cu succes locul <endnote id="(704)"/>. Uciderea simbolică a „evreului imaginar” (cel făcut din pânză și paie) continua adeseori, În mod natural, cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]