1,368 matches
-
speranță, Țvika Împreună cu Columb și Biserica, Ted și Yael cu vehiculele lor cu propulsie cu jet, Nina orchestrând lichidarea unui sex-shop ultrapios, Wahrhaftig luptând să mențină o oază de civilizație În infernul avorturilor, Uri Gefen colindând lumea, cucerind femei și ironizându-și trist cuceririle, Annette și Tamar cele respinse și tu cu inima creștinismului, cu șopârlele tale, cu scrisorile tale nocturne către Yitzhak Rabin și prețul violenței În epoci de decădere morală. Și Dimi cu câinele lui căsăpit. Încotro duc toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să curgă. Și știi de ce? Pentru că ai zis că îți place la nebunie sexul și nu porți niciodată sutien? S-a lăsat pe spate și și-a desfăcut brațele într-un gest de sinceritate. — Pentru că nu sunt complicată. —Zău?! am ironizat-o eu. Ea însă a dat din cap și a râs. — În comparație cu tine, Jenny, în comparație cu tine. OK. Punct lovit. La prima aniversare a nunții noastre, Mark mi-a adus micul-dejun în pat, pe o tavă pe care totul era făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
s-au purtat tratative, pe un ton belicos-vesel, despre calvinism ca mamă adoptivă a capitalismului. Cel care mai târziu avea să fie rege a râs. Montaigne a citat din Tit Liviu sau Plutarh. Cel mai vârstnic dintre frații Mann a ironizat laitmotivele atât de rezistente la tăvăleală ale fratelui său mai tânăr. Eu am lăudat arta citatului. Oaspetele meu dintâi, însă, caporalul hârșit, povestea despre ruinele templelor în insulele grecești, despre frumusețea fiordurilor norvegiene, despre pivnițele de vinuri din castelele franțuzești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fuma în timpul pauzei, după o jumătate de oră de stat în picioare, cu toate că eu îi dădeam din glucoza mea. Una dintre studente - o femeie nu tocmai tânără cu părul strâns în coc, o pieptănătură care încă din timpul războiului era ironizată ca „anunțând încetarea alarmei“ și care încerca să mă cocoloșească - fuma ca o doamnă, cu portțigaret. Prietena ei, care era favorizată de profesorul nostru - probabil că era iubita lui -, pufăia nervos țigări pe care și le răsucise singură și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a putut fi atenuată nici cu aluzii la Walt și Vult, acea pereche de frați ce animase „vârsta ingrată“. Nici cu o trimitere la locul de naștere al lui Jean Paul, orășelul Wunsidele, aflat în apropiere, nu am izbutit să ironizez urmările fatalei mele împușcături. Niciodată nu am mai avut voie să țintesc trandafiri pentru Anna. În anul dinainte, însă, Bayreuth nu fusese decât o promisiune vagă. Curând după revolta muncitorilor din partea estică a orașului și puțin înainte ca primarul Berlinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ca ofrandă onorifică, hidalgo-ul sub forma unui baston de bambus, pe care, fiindcă merg tot mai greu pe jos, sunt sigur că am să-l folosesc în curând - niște tineri care citiseră în ziar un articol în care erau ironizate deprinderile mele de modă veche în ale scrisuluimi-au dăruit un pachețel plin de panglici noi-nouțe, ca să fiu aprovizionat pe viitor... Dar întâia mea Olivetti, acel dar de nuntă pe care i-l datorez lui Margot, sora socrului meu, și lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu pumnul și se trase Înapoi, frecându-și mâna. — Nu cred că putem pătrunde cu forța. Cred că trebuie să ni se permită să intrăm, remarcă Norman și nimeni nu avu nimic de comentat. — Grozavă echipă, de elită, zise Barnes, ironizându-i. Nu sunt În stare decât să stea și să se uite. Și ce-ai vrea să facem, Hal? Să folosim o Încărcătură nucleară? — Dacă nu reușiți s-o deschideți, mai sunt și alții care, În cele din urmă, vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
să știe dacă țin pe lumea asta la cineva cu adevărat. Acum i-am abandonat pe toți. De unde iubire? Elena nu dă doi bani pe vreo putere de-a mea de a gîndi sau judeca asupra existenței noastre împreună. Mă ironizează ca pe un lăudăros oarecare la colț de stradă și nici măcar n-o interesează ce scriu. Ăsta e chin și mă bucură. Aș vrea cîteodată să-i spun: „-Slăvește-mă și-atunci voi pierde dragostea ta. Și voi fugi prin lume
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
I-am zâmbit nu prea larg - doar politicos. —De ce nu intri? A intrat în hol, iar eu aproape că m-am îndoit de spate din cauza valului de vomă care am simțit că-mi urcă în gât. Era una să-l ironizez cu calm la telefon. Dar era mult mai dificil să tratez cu el în persoană. Cu toate astea, oricât de neplăcut era, trebuia să mă comport ca un adult. Zilele în care fugeam plângând la mine în dormitor trecuseră demult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
făcea mișcare, era brunet, avea geantă de piele. Au urmat sîcÎielile Marianei care, tot În timpul nopții, cînd eu mă gîndeam la poștaș, gemea fără rost găsind cele mai stînjenitoare rime În momentele cele mai delicate, numai din plăcerea de a ironiza premiul și meseria mea, spunea meserie cu ghilimele ascuțite și adormea ca un prunc Într-un minut cu sînii dezveliți, Înalți, sforăind amar. Îi acopeream cu șuba. Ghilimelele Însă rămîneau, afară, Înfipte-n hîrtia poroasă de 250 de grame offset
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai rar sau mai nesigur, iar va începe să-mi tremure vocea. Am rostit totul fără să mă uit la el, privind cu încăpățânare tot înainte. De-abia acum, când tac, îmi întorc privirea spre ochii lui cenușii. Degeaba mă ironizezi, îmi spune Eduard, cu aceeași mină concentrată cu care m-a privit adineauri. Ploaia la care am asistat eu până să vii nu a avut nimic spectaculos. — Eu am văzut o ploaie torențială, în ropote, asta e! repet eu, cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
numai fleacuri... Rămân fără grai. Oare Eduard chiar îmi poate citi gândurile? Nu, e o pură coincidență, îmi spun, încercând să mă liniș tesc. îmi continui ideea, ca și cum nu s-ar fi petrecut nimic care să mă tulbure: — Nu te ironizez, mă mir sincer că tu nu ai văzut furtuna, îi spun, măsurându-l întrebătoare. îmi plac furtunile, dar și arși țele. La fel cum îmi place să înot în largul mării, până hăt-departe, dincolo de geamandură. Lângă masa noastră s-au
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Ibrăileanu să-i aparțină și alte texte apărute în ziar în aceeași vreme. E cazul unui "fond", intitulat Alcoolul, nesemnat 20, prilejuit de o replică pe care profesorul universitar N. Thiron i-o dă, într-o conferință, lui Verax, ce ironizase "ligile antialcoolice". În el, ce-i drept, se vorbește despre "nemulțumit" la persoana a III-a ("amicul nostru"), dar aici s-ar putea să fie doar o stratagemă de conducere a polemicii, într-un registru mai academic. Atenție solicită și
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
prevăzut că acel compromis din Senat, ce formează astăzi puntul de purcedere al multor articole politice în ziarul "Presa" să fie o ocazie binevenită pentru organele radicale de-a se bucura de închipuita dezbinare în partidul conservator și de-a ironiza slăbirea acestuia. {EminescuOpX 139} Noi din parte-ne credem că o furtună de hârtie nu e în stare nicicând să risipească convingeri bine formate și unitatea aceea care se naște din comunitate de interese și de vederi. De aceea, oricât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce distanță între temeinica sârguință a lui Pufendorf și superficialitatea lui Boerne, care n-a gândit și n-a cercetat nicicând serios o cestiune politică! Ironia însă e justificată în politică numai atunci când răsare dintr-o puternică mândrie națională. Ce ironiza Pufendorf? Formele corupte ale Sfântului Imperiu, deșarta nimicnicie a statelor mici. Dar, în mijlocul celei mai mari decadențe, el nu vorbea despre nația germană decât c-o fericită mândrie, iar omului celui mai mare al timpului, marelui elector al Prusiei, el
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Existau mai multe? Eu aflasem că era unul singur, de câteva sute de kilometri înălțime, după care urma întunericul. Unde stătea deci Dumnezeu, unde erau raiul și iadul, în Sirius, în Vega? Sau poate mai departe? În Dostoievski un personaj ironizează pe altul care îl suspecta că ar crede în acel Dumnezeu cu barbă și în acel iad cu tavan în care dracii înfig furca în tine și te țintuiesc cu ea de acest tavan. În primul rând chiar cuvântul furcă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și stârneau nedumerire și desamăgire fiindcă se știa că sânt totuși mari specialiști în medicină, biologie, matematici ețetera... În timp ce incultul aborda cu vervă, dar bineînțeles amestecîndu-le, idei din istorie, filozofie, politică, etnografie, culese după ureche. N-avea complexe. Ba chiar ironiza pe alții... Astfel mi s-a întîmplat o dată să aud cum cineva ar fi spus că de nenumărate ori s-a străduit el să-mi explice mie că Platon și Plotin nu e unul și același filozof, că sânt doi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în treacăt o privire, așa... parcă ai fi vrut să-mi spui că nu sânt de nasul meu astfel de idei abisale și pe urmă te-ai uitat aiurea..." " Da, fiindcă după ochii tăi am avut impresia că o să mă ironizezi, exact cum ai făcut semn, deformîndu-mi spusele și n-aveam nici un chef să se râdă de mine." "Interesantă explicație! Dar ți s-a întîmplat vreodată să te ironizez și să fac pe alții să râdă de tine?" " Nu, n-ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aiurea..." " Da, fiindcă după ochii tăi am avut impresia că o să mă ironizezi, exact cum ai făcut semn, deformîndu-mi spusele și n-aveam nici un chef să se râdă de mine." "Interesantă explicație! Dar ți s-a întîmplat vreodată să te ironizez și să fac pe alții să râdă de tine?" " Nu, n-ai avut ocazia." "Poate Petrică a făcut-o, sau mai degrabă primul tău bărbat? Mă confunzi cu ei?" "E o plăcere pentru orice bărbat să-și ironizeze, și încă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să te ironizez și să fac pe alții să râdă de tine?" " Nu, n-ai avut ocazia." "Poate Petrică a făcut-o, sau mai degrabă primul tău bărbat? Mă confunzi cu ei?" "E o plăcere pentru orice bărbat să-și ironizeze, și încă într-un fel grosolan, nevasta în societate. Nu sânt dintre cele care acceptă, ca pe urmă să-i dea lacrimile și să se smiorcăie chiar acolo, unde sânt invitați. Da, zic, tu joci tare, bărbatul să fie jignit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
știți? Avem noi indiciile noastre. Îl credeam, cu toate că simțeam junghiuri adânci, se opreau totuși câteva secunde și puteam să respir. Cum e cu nașterea fără dureri? l-am întrebat printre țipete, dar eram încă vitează, mai aveam timpul să-l ironizez. O să vedeți și singură cum e, zice. Uite, chiar acuma e momentul. Nu era momentul. Totul se oprise, mi se părea că trebuie să mă dau jos și să nasc poimâine. Chiar am schițat gestul să mă ridic. Stai acolo
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
împiedică să scrii?" îl simțise după felul cum vorbea că o să-l facă să se bâlbâie, și că acela va da un răspuns ridicul. Că, nu știu ce, tovarășul secretar general umblă cu lozinci... Lamentabil! Cu lozinci umblau toți, nici măcar nu-l ironiza, să-i reamintească necesitatea lozincilor pe care partidul le lansa pentru mobilizarea maselor. Ce era însă cu această formulă. Ce ne împiedică să scriem? Păi nu era bine dacă un scriitor afirma acest lucru, fiindcă mulți din vechile generații se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
care pe lângă că le elogiasem sistematic în ultimii trei ani în revistă, cu mulți mă și împrietenisem în desele mele vizite la București. Poetesa izbucni în râs când îi formulai ipoteza cu Amăicălițului, îmi puse mâna pe braț și mă ironiza: Ioane, tu ai fi foarte inteligent dacă n-ai fi prea inteligent. Fii atentă la ce spui, o avertizai, când o să iei cuvântul. Ești vulnerabilă! Să nu rămâi perplexă! Nu pot, zice. Adică? Nu pot să rămân perplexă. De ce? Ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Vroia să rămână cât mai mult în domeniul indefinitului, să nu cadă în cursă, dar bunicul o mirosi: "Ba ai spus, degeaba îți iei vorba îndărăt, la bani te-ai gândit, că ași fi făcut eu prea multă "iconomie" (o ironiză el), nu te-am lăsat să-ți umpli dulapurile cu bulendre, ca taică-tu pe maică-ta. Asta e ceva nou, până acum ai zis că rău au făcut..." Foarte blând era bunicul, dar ironia lui era foarte eficace: bunica
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-i mai merge Matildei cu ștabul ei și acum vrea s-o dreagă! Ai auzit ce-a spus ieri: iubești, urăști, iar iubești, iar urăști! Mersi! Nu sânt genul! Și nici nu sânt bătrân să mă resemnez!" " Cauți fericirea!", mă ironiză Tasia, ca și când căutatul ăsta ar fi fost ceva de râs. "Da, zisei, de ce nu?" "Vezi să n-o găsești!" "Oricum, n-o să fiu ultimul care o face, și nici primul care a eșuat. Altfel, vorba ta, de ce dracu mai trăim
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]