1,163 matches
-
Tărâță l-a prins o dată furând ouă din ciubăre și l-a bătut zdravăn. El avea un picior de lemn și neputând alerga după el, a aruncat cârja care l-a lovit rău peste picioare. La carte, Aurel era destul de iscusit și ager la minte, dar n-avea cine să-i cumpere cărți și caiete pentru școală. De aceea lipsea zile întregi de la cursuri. Mama văzând că nu mai merge în nici un chip cu el, l-a îmbrăcat mai curățel și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de pe cai și târâte peste podeț În curtea castelului. VIII Planul ministerialului Eglord reușise pe deplin. Bodo zăcea grav rănit, aproape mort, la mânăstirea Sfântul Petru. și iată, acum fusese capturată și frumoasa Adelheid. Fără Îndoială, numai cu ajutorul unei minți iscusite ca a starețului Otto fuseseră puse lucrurile la cale astfel Încât amândoi să ajungă În această stare nefericită. Eglord aspirase dintotdeauna la dragostea fiicei nelegitime a lui Bertold. Fata era fermecătoare și dorită de toți. Mai mult, era și unicul copil
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
necinstit și ți-a ucis logodnica. știu toată În tâmplarea. Dar acum trebuie să-ți uiți ura și fierbințeala turbării și să ți păstrezi sângele rece. Lasă-ți mânia aici, acasă. Pleacă cu mintea limpede și trează, ca o sabie iscusită doar pentru că o poartă mâna stăpânului, și nu pentru că și-ar cunoaște victima. Dacă faci așa, vom izbuti. Altfel mă Îndoiesc că-mi vei putea fi de folos. Mie și dorinței tale de răzbunare... Eglord nu e numai o brută
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și profesorii, adică pe cei care i-au învățat să vorbească și să scrie, dar și pe scriitori, adică pe cei care duc limba română către frumuseți uneori nebănuite: de la cel care ne spunea că "nu iaste pe pământ mai iscusită zăbavă decât cetitul cărților", la cel ce nu credea că va învăța "a muri vreodată", deoarece poezia și limba lui, se va dovedi peste timp, sunt nepieritoare, până la autorul versului "Carte frumoasă, cinste cui te-a scris" ori a celui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dupăamiază am pornit spre Erie prin orașul Buffalo. Cu orașul Erie am intrat În 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 56 statul Ohio. A doua zi ne Îndreptăm spre puternicul oraș Cleveland, centru În care sunt români iscusiți În special În practicarea comerțului. Din țăranii noștri, au ieșit Întotdeauna buni comercianți, atât În țară cât și aici În America. Câteva restaurante românești sunt renumite. Aci În oraș e și un consulat românesc spre care mă Îndrept pentru a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Are o formulă tot atît de vastă ca polimerii de bază.) În dreapta socotință intră, precis, tainic drămuite, și bunul-simț, și înțelepciunea, și cumințenia, și voința, adăugite celor de mai sus. Nici una din virtuți nu e absolută nici chiar adevărul doar iscusita cumpănire a multora ne poate ajuta să ne ferim nu numai de rele (aceasta-i destul de ușor), ci și de savante boroboațe și sofisticate erori" (N.S.). În închisoare, chintesență de viață, cum o definește proaspătul convertit, descoperă fericirea zburdălniciei, seriozitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe toți cei care nu se potriveau cu el, indiferent că se chemau Marin Preda, Nichita Stănescu, Doinaș, Sorescu, Buzura, Breban și alții! Venind des la București după ’90, după „falsa revoluție”, și locuind la prietenul lor, tânărul filosof și iscusitul editor G. Liiceanu, soții Ierunca, În conclavuri lungi, se pare că perfectau liste cu cei „apți” să răspundă noii exigențe estetice ale noului concept, inși „apți” apoi de a fi susținuți de „Întreg grupul”. „Grup”, s-a văzut aceasta destul de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o acută nevoie. Și Înșirăm lungi și Întortocheate istorii, mișcând felurite personaje, doar pentru a-l atrage din vizuina sa căptușită cu sidef, pe ai cărei pereți cu siguranță joacă figuri și Întâmplări cu mult mai reale decât cele mai iscusite invenții ale noastre romanești. Viitorul și trecutul Își fac curte unul altuia, profesând o perfectă politețe și o agreabilă falsă modestie, ambii, aceștia „doi”, nefiind altceva decât bine stilați curteni, dacă nu chiar paji, la curtea acestui - cum să-i
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
personal au aflat câtă pasiune ai pus și pui pentru scoaterea la lumină a atâtor fapte, opere și personalități peste care s-au așezat uitarea și colbul. Este o muncă istovitoare dar frumoasă, că nu-i alta mai frumoasă și iscusită zăbavă... Îmi pare rău că n-am trecut pe la tine deloc, adică am trecut dar dormeai, poate ți-au spus ceilalți bolnavi . Îți doresc multă sănătate, să ai putere să Îndeplinești sacra misiune pe care singur ți-ai ales-o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
copii pe șevalet, nepăsători la mulțimea de gură-cască de la spatele lor. Copiile erau destul de reușite, dar nu perfecte: ele nu izbuteau să reproducă modelul în deplinătatea lui, care rămâne inimitabil, cum irepetabilă este fiecare tușă de penel. Nimeni, oricât de iscusit ar picta, nu poate să reconstituie inspirația, starea sufletească a artistului de demult. E frustrant să privești cum se lucrează la copii în preajma originalului. De parcă asiști la o știrbire de prestigiu, la o degradare a valorii unice a tabloului, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și „melodios”, cu sute de cărți înșirate pe jos sau în lăzi - o parte din ele au fost duse de Nichita, în niște mari cufere de nuiele, la anticariatul din strada Biserica Enei și mi le-a vândut, sub pretextul iscusit că biblioteca mea conține ediții proaste, incomplete, traduceri proaste sau, pur și simplu, autori „care nu se mai citesc în traducere”, precum un Victor Hugo!... Din banii luați pe cărți am „chefuit” vreo două săptămâni, cu seri în care se
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pășești alături cu noi! Și acest „drept” se numește „succes”. Iar gloria nu e decât o formă exacerbată a acestei recunoașteri, a succesului, formă, din păcate, extrem trivializată, banalizată, comercializată de mediile de hârtie sau de sticlă ale contemporaneității noastre; iscusite, abile, dar... vai, foarte, foarte puțin reflexive! Și nu din neputință, din incapacitate, ci... pentru că reflexivitatea, Gândul, chiar în formele sale cele mai simple, nu... se vinde sau se vinde prost, azi, când criteriul reclamei, al vandabilității întunecă multe valori
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ne găsim rostul: unul „dubios”, desigur, în ochii micului burghez, harnic și rob al utilității de orice fel sau în ochii Prostului etern. („Iar vorba de spirit doarme în urechea prostului!”, se lamenta prințul danez.Ă Noi creăm, ca un iscusit iluzionist urcat pe o scenă primitivă a unui teatru de provincie, din extrem de puține elemente... Totul sau, cel puțin, vrem să sugerăm totul! Sau, uneori, doar Partea, acel fragment ce dă mai acut sezația întregului, atmosfera acestuia mai concretă, uneori
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
din Hârlău turla se ridică pe două baze stelate cu 8 vârfuri, o bază cu 16 laturi, iar o altă bază cu 24 de laturi. Fațadele bisericilor sunt frumos decorate, cu discuri de ceramică smălțuită și astfel, “printr-o alternare iscusită a culorilor se evită suprafețele uniforme și compacte, în contrast cu paramentul zidăriei aparente de piatră și cărămidă. Cărămizile și discurile smălțuite crează, în schimb, în registrele superioare ale fațadei, zone cu sclipiri ușoare în nuanțe variate. Astfel, bisericile moldovenești, de obicei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rituale și cea a sacrificiului întemeietor, peștele primește valoare apotropaică. Tot ceea ce zăcea în fiara invazivă a fost reconfigurat social. Esențial apare faptul că textul poetic trece de la timpul verbal al prezentului indicativ, folosit să redea lucrul fetei la mreaja iscusită și atacul peștelui în grădina ei cu flori, la viitorul prin care indicațiile rituale sunt transmise neofitului. Toate actele vor fi săvârșite în timpul profan, reînscrierea în durata percepută tripartit arătând finalul și victoria în procesul inițiatic. Posibilitatea de a privi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-ntind sanguliele,/ Să răsară soarele”. Coarnele maiestuoase au deci o mobilitate secretă, ce poate fi controlată de fecioara țesătoare. Marama foarte fină țesută de ea trebuie să se usuce, deci să se desăvârșească. Metaforă a lumii noi formate sub degetele iscusite ale fecioarei, sangulia are nevoie de soare pentru a induce vitalitate universului. Forța germinatoare a apelor începutului a fost captată în urzeala ei și a venit timpul ritual al definitivării creației. Nu întâmplător marama, simbol al lumii, este darul nupțial
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
valoare de contrast pentru fata aleasă se distinge o ipostază feminină florală, fecioara care își transformă trupul în plantele ale căror taine ea le cunoaște. „Zâna” florilor constituie mireasa lumii renăscute, e fata care poartă în spirit calomfir, are brațe iscusite și erotism latent, delicat. Mâlul rămas în urma revărsării apelor conține germenii fecundității maxime, fiindcă înglobează pământul și apa într-un întreg. Florile crescute din el cheamă fetele prin coordonate inițiatice: acvatic, estetic, fertilitate telurică: „Pe luncile soarelui,/ Flori vinețioare de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
are nevoie de sprijin pentru a intra în ritmul normal de activitate. Ingrată misiune ai. Nu pot pricepe de ce șefii voștri trimit asemenea exemplare umane, când eu personal am cunoscut zeci de diplomați de excepție în ministerul vostru de externe, iscusiți, vorbitori a câte două, trei, chiar patru limbi străine, care știu să apere cu demnitate și convingere cauze pierdute. Așa cum tu o faci și acum cu mine. Vă mai aduceți aminte versurile lui Eminescu, cu care vă agasam la București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
am descoperit că există la Curtea de Argeș la fel de multe oportunități de a te afirma și de a te rata ca și la București. Ce carte din literatura lumii ai fi vrut să scrii...? Ce ai fi făcut după scrierea ei? Desigur, Iscusitul Don Quijote de la Mancha. După aia m-aș fi retras la Curtea de Argeș să mor în comă alcoolică, să mor de beția elogiilor celor din jur și celor din lumea largă. Cu ce scriitor din lume ai fi vrut să fi băut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vedere, ar produce un benefic scandal pe malurile Senei, unde se și petrece acțiunea și unde, printre altele, un nepot de-al lui Toulouse Lautrec e dedulcit la băieței din cuibul unor proxeneți români. E nevoie de un agent literar iscusit care să-i ceară comision bietului Aldulescu după ce vinde romanul, nu înainte, că Radu n-are de unde-i da. Romanul ar fi ecranizat în câteva luni și ar umple săli. Dar, romanul lui Aldulescu a fost citit de câțiva scriitori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ca niște neguțători”. Și a spus pilda care urmează: „Era un Împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare Într-un anumit loc, mare neguțătorie, mari afaceri, unde câștigă mult neguțătorii cei vrednici și iscusiți. În acest scop, El le-a zis: «Luați din vistieriile mele avuție multă și să vă duceți la târg, unde se adună lume multă. Mergeți acolo și faceți neguțătorie dar Într-o lună să vă Întoarceți! Aveți grijă să nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fi scăpat fără a fi luați ostatici. Dar abia aveau vehicole pentru dânșii, unde ne-ar mai fi pus pe noi? Toate acestea le-am aflat de la bunul general, care râdea de se prăpădea, reamin tindu-și cât de bine izbutise iscusita lui tactică. Era la un dejun la generalul Coandă, unde se aflau și gl Ansêlme246, maiorul Crussot, familia Coandă și noi. Nu mai înșir toate primirile, dejunurile și manifestările de bucurie, căci se asemănau, precum și preocuparea noastră de a relua
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
era expert în latină, greacă și ebraica. După cum sublinia Arthur Field, Manetti a făcut incursiuni substanțiale în filosofia naturală și metafizica, subiecte mai puțin explorate în mod obișnuit de către umaniști, cum ar fi Leonardo Bruni 18. Orator genial și diplomat iscusit, el a servit în mai multe rânduri ca ambasador al Florenței la curtea unor prinți străini și a altor republici. Contemporanii vedeau în el o combinație impresionantă de învățătură sporită și devotament în serviciul public 19. Nici chiar detașările provinciale
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să facă eforturi și în direcția administrării ținuturilor aflate sub control sîrbesc, fiind deci obligat să asigure perceperea taxelor și instituirea tribunalelor. Cu toate că era în posesia atributelor necesare unei căpetenii militare, fiind curajos, înzestrat cu o voință de fier și iscusit, el întîmpina dificultăți mai mari în guvernarea statului. În plus, era normal ca succesele lui pe cîmpul de bătaie să trezească gelozie. În aceste vremuri tulburi, ținuturile sîrbești aveau nevoie mai mult ca oricînd de un guvern central puternic care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
prin excelență această disciplină. Mulți cunoscuți din ambientul profesional al tatălui nostru spuneau și recunoșteau fără echivoc că, dacă ar fi făcut facultate ar fi ajuns departe. Probabil așa au fost aruncate zarurile, tata a fost și-a rămas un iscusit mecanic de locomotivă, un om ce accepta orice provocare, mai cu seamă cea profesională. Dovadă stau în acest sens, nenumăratele stagii de perfecționare realizate de tata la București, Craiova, Galați, mama păstrând și acum diplomele sale, certificatele de absolvire, toate
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]