26,665 matches
-
Andreea Deciu Cum descoperim esență unei civilizații de mult trecute? Cum aflăm ce gîndeau și cum trăiau oameni de acum cîteva secole? Arheologi, istorici, antropologi, o întreagă armata de "manageri" ai trecutului dezgroapă, prelucrează și distribuie zilnic informație despre vremurile de altădată. Că această informație nu spune însă neapărat multe despre un anumit spirit cotidian al acelor timpuri apuse, despre firescul omenesc al celor
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
mai mult cu cît anchetă respectivă reflectă mituri, clișee și destule curiozități în mentalitatea oamenilor de cultură de la noi. Au fost solicitate 100 de personalități din toată țara (40 de scriitori, 8 politologi și ziariști, 3 teologi, 10 filosofi, 10 istorici, cîțiva artiști plastici și muzicieni, un actor, 3 lingviști și o serie de academicieni, majoritatea oameni de știință) dintre care doar jumătate se încadrau în titulatura de personalități, acesta fiind unul din riscurile anchetei. Pentru o succinta panoramare a celor
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
în Bucureștiul redevenit al nostru și nici nu a fost cooptat în delegația română la Conferința de pace de la Paris, unde, cu luminile și relațiile sale, putea fi util țării. Asta nu putea fi recompensat de propunerea lui Brătianu că istoricul să fie inclus în guvernul din noiembrie 1918. De aici încolo încep frustrările marelui cărturar care socotea că, acum, după război, nu-i sînt recunoscute meritele mari din anii grei ai războiului. Ionel Brătianu devenise atotputernicul țării și cum N.
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
Mirela Dăuceanu și Radu Ionescu, a selecționat cîteva proiecte propuse de curatori tineri, bine informați și cu o practică deja semnificativă. Ei sînt: Judith Angel de la Muzeul de Artă din Arad, care actualmente își face doctoratul la Budapesta cu binecunoscutul istoric de artă Laszlo Beke, si, pentru spațiul de la Institutul român de la Veneția, tînărul critic de artă Horia Avram. Proiectul lui Judith Angel include două participări, cea a grupului subREAL și cea a lui Dan Perjovschi, ambele înscriindu-se într-un
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
De curînd, la Editură Albatros, dl Mihai Sorin Rădulescu a publicat o carte cu titlul Genealogii, conținînd cercetări personale legate de cîteva familii binecunoscute, azi că și ieri, în toate provinciile românești. Dincolo de interesul științific al unei discipline foarte folositoare istoricului, există în studiile de acest fel și un interes în sine, pe care aș dori să-l semnalez, cumva împotriva opiniei celor mai serioși dintre specialiștii în materie. Aceștia, modești și realiști, nu par a prețui genealogiile decît în latura
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
ne-am obișnuit s-o numim eseu de idei și care nu o dată își adjudeca printre mijloace critică și chiar polemică". Fundamentat pe observație și reflecție, eseul lui Alecu Russo se naște din reacția să la mutații petrecute în teritoriul istoricului, al socialului, al literaturii sau lingvisticii. Într-un studiu deosebit interesant, intitulat Caragialeștii și datat 1945, Cornel Regman urmărește prezența unor trăsături comune, a unor constante stilistice, ca să spunem așa, în linia ce pleacă de la Iorgu sau Costache Caragiale și
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
inventate. Exegetul consideră, de exemplu, că inițiativa unor critici că Ion Negoitescu sau Nicolae Manolescu de a scrie istorii ale literaturii ține de o prejudecată specific modernista, conform căreia ar exista o realitate a literaturii ca obiect de studiu pentru istoricul literar și întreabă ironic: "care realitate?". Cu alte cuvinte, simplificând, s-ar putea spune ca superioritatea unui istoric literar constă în a nu scrie o istorie a literaturii (ceea ce, de altfel, este destul de ușor de realizat). Pe de altă parte
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
istorii ale literaturii ține de o prejudecată specific modernista, conform căreia ar exista o realitate a literaturii ca obiect de studiu pentru istoricul literar și întreabă ironic: "care realitate?". Cu alte cuvinte, simplificând, s-ar putea spune ca superioritatea unui istoric literar constă în a nu scrie o istorie a literaturii (ceea ce, de altfel, este destul de ușor de realizat). Pe de altă parte, Mircea Cărtărescu infirmă el însuși teza imposibilității unei istorii a literaturii, chiar prin Postmodernismul românesc. În lucrarea să
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
Iran, pînă a se stabili la Romă, unde a rămas pînă la sfîrșitul vieții. De asemenea se definesc drept o contribuție mărturisirile despre disensiunile dintre grupările emigrației politice românești și dedesupturile lor deloc loiale. Dl Adrian Niculescu, bun cunoscător, ca istoric ce este, al epocii, știe să pună întrebări, să obțină răspunsuri, pe cele socotite importante relevîndu-le cum se cuvine. Păcat că, uneori, nu știe să se mențină în statutul de interviever, intervenind cu amănunte și detalii inutile, încît adesea partea
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
Paris pentru o săptămână, în vederea realizării câtorva dialoguri pe teme muzicale și interdisciplinare destinate ciclului radiofonic Oglinzi (inițiativă datorată Direcției Canalului România Muzical, căreia-i mulțumesc și pe această cale). În acea săptămână memorabilă pentru mine i-am cunoscut pe istoricul și esteticianul Alain Besançon, pe filosoful Alain Cophignon, pe compozitorul Mihai Mitrea-Celarianu, pe dramaturgul Matei Vișniec, pe criticul muzical Radu Stan și, nu în ultimul rând, pe legendarul fotograf Henri Cartier-Bresson. Aflasem încă din țară, de la nedezmințita prietenă a familiei
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
-lea. Astfel încît dl Nicolae Mecu are perfectă dreptate cînd și-a dedicat cîțiva ani buni evocării analitice a personalității ilustrului conul Jacques Negruzzi, scriindu-și teza de doctorat și, apoi, publicînd-o într-o carte relevabilă. Firește, ca un bun istoric literar, dl Nicolae Mecu procedează sistematic cu obiectul său de studiu, examinîndu-l pe secțiuni (capitole și subcapitole). Mai întîi viața, apoi opera. Aceasta, în mare, ar constitui cele două mari secțiuni ale cărții. Important e, desigur, aici, ca peste tot
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
Deplazes, o violoncelistă pasionată și cunoscută, ne trimitea din bucătăria de la etaj aromele îmbietoare ale bunătăților ce ne așteptau la prânz. Mă simt onorată de prietenia lui Gion Deplazes, cronicar al timpului său, cum îl numește critica literară, poet, profesor, istoric literar și "țăran în suflet", cum afirmă el cu ostentație. Nu degeaba a primit mai multe premii literare și a fost distins la 80 de ani cu "Premiul pentru cultură al cantonului Graubünden pe anul 1998." Stimate Gion, ne place
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
literaturii moldovenești, vol. II (1988), nu trec dincolo de clișeul "ideologiei reacționare" a Junimii și se străduiesc a-l combate pe mentorul ei cu citate din Belinski! Așadar, ceasul istoriei a rămas, la Chișinău, cu mult în urmă! Pe drept cuvînt, istoricul literar german Klaus Heitmann remarcă într-un studiu din 1988, intitulat Eminescu în Republica Sovietică Moldovenească: "În critica și istoria literară sovietico-moldovenească este ciudată atitudinea negativă în aprecierea acestei mișcări literar-culturale și a mentorului ei, atitudine neschimbată și astăzi, venind
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
a fi înrîurit pe acesta contactul oral cu Eminescu, alteori cel cărturăresc. Cu toate astea, și Eminescu l-ar fi folosit". În continuare, Divinul remarcă asemănările dintre poezia Mai departe a lui Samson Bodnărescu și eminesciana Peste vîrfuri. Un alt istoric literar consideră a putea afla o similitudine între poemul lui N. Nicoleanu, Secreta mea durere, și Melancolia lui Eminescu. Reproducem textul lui N. Nicoleanu: "Secreta mea durere se va-ngropa cu mine/ Și nimeni nu va plînge la capu-mi
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
exemplare prin inconformismul lor decent, prin pigmentul critic ce subminează venerația desuetă, duhul mimetic, ponciful lipsit de vlagă. Departe de-a ceda discursului convențional, retorismului ce încă mai face ravagii, inclusiv în patria-mamă, în sfera evocării "marilor clasici", criticul și istoricul literar basarabean se arată foarte avizat asupra neajunsurilor estetice ale obiectului d-sale, capabil a-l amenda cu bun simț și umor: "A scris și Epistole (e vorba de Iacob Negruzzi), altă specie destul de frecventată în epocă, adresate lui Alecsandri
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
dintre motivele pentru care trecutul poate fi reevaluat periodic e și acela că ne putem înșela în evaluarea rolului de durată al celor despre care convenim, la un moment dat, că sînt personajele principale ale istoriei. Sau că, mai simplu, istoricul, om care se simte și el, adesea, de neînlocuit, aduce o ipoteză personală despre trecut, ipoteză care poate ajunge, treptat, de neînlocuit. Un paradox al politicii imediate de la noi e că persoane care au inițial o modestie în atitudine și
Oamenii de neînlocuit după ce au fost înlocuiți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17238_a_18563]
-
volumului lui Behr mizează tocmai pe succesul filmului, căci altminteri cartea e mediocră, după părerea mea. Păcat. Miza ei este destul de mare și dificilă: să scrii despre un univers fundamentalmente străin și opac, nu numai pentru că o faci din perspectiva istoricului, ci mai ales pentru că universul în sine nu e dispus să se deschidă outsider-ului. Behr povestește istoria ultimelor secole ale unei culturi a discreției și secretului, încercînd în chip foarte lăudabil să nu destrame tocmai farmecul ei. Dar nu
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
outsider-ului. Behr povestește istoria ultimelor secole ale unei culturi a discreției și secretului, încercînd în chip foarte lăudabil să nu destrame tocmai farmecul ei. Dar nu-și poate reprima gazetarul din el, reporterul care se deghizează pe rînd în istoric, sociolog, filozof și romancier. Sînt roluri dificile, toate, și tare mă tem că Behr nu se achită grozav de nici unul. Sau poate să mă fi dus spre greșeală stîngăciile din traducerea lui Florin Șlapac? Posibil. Cert este că Edward Behr
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
dozării detaliilor, echivalentă cu o flexibilitate de perspectivă, dacă o pot numi astfel. Un biograf trebuie să știe cînd devine romancier, așadar cînd se concentrează pe firul epic, construiește dialoguri, un teatru al acțiunii, și cînd abordează calmul înalt al istoricului. Cînd se apropie de eveniment, și cînd se depărtează, cînd privește detaliul în imediatul lui, ignorînd deliberat contextul și tocmai astfel adîncind suspense-ul, și cînd explică, dizertează, recreînd situații și reflectînd la morale. Părerea mea este că Behr își concepe
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
vine vorba de știință și de savanți, în general, este criticată sever specializarea lor care i-ar împiedica să vadă întregul vreunui sistem cercetat. De exemplu, avusesem mult de furcă cu un franțuz care susținea că, în istorie, unii din istoricii americani se specializează pe cîte o perioadă și nu mai mult. Unul - un profesor american mult lăudat, știa istoria universală pînă la 1789 - o știa ca pe apă, dar numai pînă la revoluția franceză, și - mai spunea franțuzul - tot ce
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
de-o parte, dar pe de altă parte fundamentat pe intuițiile conceptuale puse deja în aplicare de autor în Nașterea clinicii, de exemplu, care apăruse încă din 1963. Criza metodologiei istorice, așa cum o percepea Foucault în 1969, constă în neputința istoricului de a descoperi o structură de adîncime a evenimentelor, de a percepe acele "ritmuri lente", cum le numește autorul cu o superbă sintagmă, aflate dincolo de istoria zbuciumată a cotidianului, a războaielor și perioadelor de foamete. Ce legătură va fi fost
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
și perioadelor de foamete. Ce legătură va fi fost, se întreabă filozoful contemplînd istoria, între evenimente disparate precum istoria grîului și cea a secetei și irigațiilor? Cum influențează aceste "ritmuri lente" panorama istoriei lumii pe care încearcă să o conceapă istoricul? Intenția lui Foucault, așa cum e ea sugerată, dacă nu direct enunțată în Introducerea la Areheologia cunoașterii este de a problematiza însăși ideea de istorie înțeleasă drept cunoaștere, dincolo de proliferarea istoriilor, care se produsese deja după al doilea război mondial. O
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
Z. Ornea În sfîrșit, a apărut cea mai bună, mai temeinică lucrare despre mișcarea legionară. Ea are ca autor pe istoricul german Armin Heinen și a apărut mai întîi, în 1986, la o editură müncheneză. L-am cunoscut pe autor la începutul anilor optzeci, cînd își definitiva documentarea pentru exegeza sa, avînd cu d-sa, la Institutul de Istorie "N. Iorga
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]
-
aceea memoriile lui sînt "aproape un roman al unui mediu bine definit și exploatat pînă la ultimele consecințe, cu personaje viabile și situații intime, cu conflicte deschise și cu deznodăminte tragice sau de-a dreptul comice. Autorul nu este un "istoric", refuză, de altfel, să tragă concluzii, să dea verdicte. Mușcătoare este doar ironia sa subtilă, amară uneori, salvatoare adesea pentru o conștiință traumatizată de experiența vieții. Mai este apoi un lucru pe care ar trebui să-l menționăm: subiectivitatea aprinsă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
secțiune, bine aleasă, despre receptarea, în epocă, a cărții. Acest bun coleg al meu, Teodor Vârgolici, împlinește, acum, 70 de ani. Îmi revin în memorie cei douăzeci de ani de apropiată colaborare la Editura Minerva și îi prețuiesc osteneala de istoric literar. A scris o bună monografie despre Bolintineanu, a alcătuit ediția aceluiași scriitor în 12 (douăsprezece) volume, încheind-o cu pricepere. A elaborat alte studii și cercetări, printre care această ediție Galaction (reluată în panouri mai mari) și i-a
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]